Aprecierea informativității metodelor de diagnostic al tumorilor retroperitoneale primitive

Background. Retroperitoneal primitive tumors (RPT) is developed in retroperitoneal space, do not have the organic membership and have the mesenchymal, neuro-ectodermal or vestigial origin. Objective of the study. Assessment of the informativeness and specificity of the diagnostic methods of primitive retroperitoneal tumors with the elaboration of an algorithm of practical conduct in the diagnosis of patients with TRP from the Republic of Moldova. Material and Methods. The study is a complex, prospective and retrospective structural analysis of clinical, anamnestic, imaging, morphopathological and immunohistochemical data of 118 patients with primitive and non-primitive retroperitoneal tumors, investigated and treated at the Public Medical Institute Oncological Institute of Moldova (IMS I), during the years 2015-2020. Results. The importance of informativeness of computed tomography with intravenous contrast in the diagnosis of TRP was determined. The role of laparotomy in the diagnosis of TRP was established due to the visualization of the tumor with its macroscopic characteristics and the performance of the microscopic and immunohistochemical examination of the excised tumor or of the bioptic material, finding the morphological picture. The main role of the immunohistochemical examination has been demonstrated, in particular, in the diagnosis of some forms of sarcoma and the determination of their degree of differentiation, which allows the establishment of treatment tactics. Conclusion. The obtained results allowed the establishment of a reliable and effective diagnostic algorithm. Based on this algorithm, the methodological conduct of early diagnosis of TRP was recommended for surgeons and oncologists.Introducere: Tumorile retroperitoneale primitive (TRP) sunt tumori care se dezvoltă în spațiul retroperitoneal (SRP), nu au apartenență organică și au proveniență mezenchimală, neuro-ectodermală sau vestigială. Scopul lucrării: Aprecierea informativității și specificității metodelor de diagnostic al tumorilor retroperitoneale primitive cu elaborarea unui algoritm de conduită practică în diagnosticul bolnavilor cu TRP din Republica Moldova. Materiale și metode: Studiul reprezintă o analiză complexă, structurală prospectivă și retrospectivă a datelor clinice, anamnestice, imagistice, morfopatologice și imunohistochimice a 118 pacienți cu tumori retroperitoneale primitive și non-primitive, investigați și tratați în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic din Moldova (IMSP IO), în perioada anilor 2015 - 2020. Rezultate: A fost determinată importanța informativității tomografiei computerizate cu contrastare intravenoasă în diagnosticul TRP. S-a stabilit rolul laparotomiei în diagnosticul TRP datorită vizualizării tumorii cu caracteristicile macroscopice ale acesteia și efectuarea examenului microscopic și imunohistochimic al tumorii extirpate sau al materialului bioptic, constatând tabloul morfologic. S-a demonstrat rolul principal al examenului imunohistochimic, îndeosebi, în diagnosticarea unor forme de sarcom și determinarea gradului de diferențiere al acestora, care permite stabilirea tacticii de tratament. Concluzii: Rezultatele obținute au permis constituirea unui algoritm de diagnostic cert și eficace. În baza acestui algoritm a fost recomandată conduita metodologică de diagnostic precoce al TRP pentru chirurgi și oncologi

ASSESSMENT OF THE INFORMATIVITY OF DIAGNOSTIC METHODS FOR PRIMITIVE RETROPERITONAL TUMORS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere: Tumorile retroperitoneale primitive (TRP) sunt tumori care se dezvoltă în spațiul retroperitoneal (SRP), nu au apartenență organică și au proveniență mezenchimală, neuro-ectodermală sau vestigială. Scopul lucrării: Aprecierea informativității și specificității metodelor de diagnostic al tumorilor retroperitoneale primitive cu elaborarea unui algoritm de conduită practică în diagnosticul bolnavilor cu TRP din Republica Moldova. Materiale și metode: Studiul reprezintă o analiză complexă, structurală prospectivă și retrospectivă a datelor clinice, anamnestice, imagistice, morfopatologice și imunohistochimice a 118 pacienți cu tumori retroperitoneale primitive și non-primitive, investigați și tratați în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul Oncologic din Moldova (IMSP IO), în perioada anilor 2015 - 2020. Rezultate: A fost determinată importanța informativității tomografiei computerizate cu contrastare intravenoasă în diagnosticul TRP. S-a stabilit rolul laparotomiei în diagnosticul TRP datorită vizualizării tumorii cu caracteristicile macroscopice ale acesteia și efectuarea examenului microscopic și imunohistochimic al tumorii extirpate sau al materialului bioptic, constatând tabloul morfologic. S-a demonstrat rolul principal al examenului imunohistochimic, îndeosebi, în diagnosticarea unor forme de sarcom și determinarea gradului de diferențiere al acestora, care permite stabilirea tacticii de tratament. Concluzii: Rezultatele obținute au permis constituirea unui algoritm de diagnostic cert și eficace. În baza acestui algoritm a fost recomandată conduita metodologică de diagnostic precoce al TRP pentru chirurgi și oncologi.Background. Retroperitoneal primitive tumors (RPT) is developed in retroperitoneal space, do not have the organic membership and have the mesenchymal, neuro-ectodermal or vestigial origin. Objective of the study. Assessment of the informativeness and specificity of the diagnostic methods of primitive retroperitoneal tumors with the elaboration of an algorithm of practical conduct in the diagnosis of patients with TRP from the Republic of Moldova. Material and Methods. The study is a complex, prospective and retrospective structural analysis of clinical, anamnestic, imaging, morphopathological and immunohistochemical data of 118 patients with primitive and non-primitive retroperitoneal tumors, investigated and treated at the Public Medical Institute Oncological Institute of Moldova (IMS I), during the years 2015-2020. Results. The importance of informativeness of computed tomography with intravenous contrast in the diagnosis of TRP was determined. The role of laparotomy in the diagnosis of TRP was established due to the visualization of the tumor with its macroscopic characteristics and the performance of the microscopic and immunohistochemical examination of the excised tumor or of the bioptic material, finding the morphological picture. The main role of the immunohistochemical examination has been demonstrated, in particular, in the diagnosis of some forms of sarcoma and the determination of their degree of differentiation, which allows the establishment of treatment tactics. Conclusion. The obtained results allowed the establishment of a reliable and effective diagnostic algorithm. Based on this algorithm, the methodological conduct of early diagnosis of TRP was recommended for surgeons and oncologists

Tumorile gastrointestinale stromale gastrice gigante

Background. Gastrointestinal stromal tumors (GIST) represent 0.1-3% of all mesenchymal neoplasms of the gastrointestinal tract and giant gastric (GG) GIST are rare. Objective of the study. Study of clinical, histopathological and immunohistochemical features and treatment results of GG GIST. Material and Methods. 92 patients with GG GIST(c-kit(CD117)(+) treated between 2007-2019. Study group–14 patients with GG GIST, M:F=1.8:1, mean age-59.78±2.35(95%CI:54.69-64.87) years. Results. Surgical options: excision of gastric tumor-2(14,3%), gastric wedge resection-7(50%), partial gastrectomy-5(35,7%). The mean maximum size of tumors 23,69±0,81(95%CI:21,93-25,44)cm. Immunohistochemical phenotype: CD117(+)–14(100%), CD34(+)–12(85.7%), desmin(+)–3(21.4%), vimentin(+)–10(71.4%), S-100(+)–3(21.4%), SMA(+)–8(57.1%), NSE–2(14.3%). Mean number of mitoses–24.36±6.3(95%CI:10.65-38.06). Tumors with high mitotic count were registered more frequent than with low mitotic count–11(78.6%) vs. 3(21.4%)(p<0.05). Metastases at first presentation– 28.6%(n=4) cases. Complex treatment – surgical and target therapy with imatinib mesylate–14(100%) patients. Conclusion. GG GIST are rare, but possess a higher risk of progression. Complex treatment is the best curative option. Introducere. Tumorile gastrointestinale stromale (TGIS) reprezintă 0,1-3% din neoplaziile mezenchimale ale tractului digestiv. TGIS gastrice gigante (GG) se întâlnesc rar. Scopul lucrării. Analiza particularităților clinice, a aspectelor histopatologice, imunohistochimice și a rezultatelor tratamentului TGIS GG. Material și Metode. 92 de pacienți cu TGIS GG (c-kit(CD117)(+) operați între 2007-2019. Lotul de cercetare–14 pacienți cu TGIS GG, raportul femei:bărbați– 1:1,8, vârsta medie 59,78±2,35 ani. Rezultate. Volumul operațiilor: excizia tumorii peretelui gastric– 2(14,3%), rezecție gastrică limitată–7(50%), gastrectomie subtotală–5(35,7%). Dimensiunea maximă în medie a tumorilor 23,69±0,81 cm. Profilul imunohistochimic al tumorilor: CD117(+)–14(100%), CD34(+)–12(85,7%), desmină(+)–3(21,4%), vimentină(+)–10(71,4%), S-100(+)–3(21,4%), SMA– 8(57,1%), NSE–2(14,3%). Numărul mediu al mitozelor– 24,36±6,3(95%CI:10,65-38,06). Tumorile cu indice mitotic înalt au predominat asupra tumorilor cu indice mitotic redus– 11(78,6%) vs. 3(21,4%)(p<0,05). Metastaze la adresarea primară– 28,6%(n=4) cazuri. Tratament combinat – chirurgical și target terapie cu imatinib mesilat– 14(100%) pacienți. Concluzii. TGIS gastrice gigante sunt rare, dar frecvent cu risc înalt de progresare. Tratamentul combinat este opțiunea curativă optimă

Cancerul ovarian cu afectarea splinei(Cazuri clinice)

Carcinoamele metastatice în splină sunt rare. Metastazele viscerale la pacienţii cu cancer ovarian reprezintă răspândirea hematogenă a bolii; implicarea capsulară rezultată din înseminarea seroasei şi peritoneului este mai frecventă. Noi prezentăm două paciente cu metastaze ale cancerului ovarian în parenchimul splinei. Prezentarea cazurilor: Primul caz prezintă o pacientă de 50 de ani, cu acuze de dureri în abdomenul inferior şi inapetenţă. La evaluarea ultrasongrafi că s-a depistat o masă tumorală pelvină, sugestivă pentru cancerul ovarian; CT a relevat suplimentar 2 formaţiuni intraparenchimatoase lienale. A fost efectuată histerectomie totală, cu anexectomie bilaterală, extirpare de oment şi splenectomie, urmată de 5 cure de PCT. Pacienta este în stare stabilă şi continuă tratamentul. Al doilea caz prezintă o pacientă de 36 de ani, în remisie completă timp de 4 ani, după tratament combinat pentru cancer ovarian st. IIIC. În timpul unei examinări de rutină s-a depistat creşterea nivelului CA-125, iar CT a relevat tumoare în parenchimul splinei şi afectarea ganglionilor limfatici paraaortali. A fost efectuată relaparatomie cu splenectomie şi limfadenectomie paraaortală, cu excizia metastazelor, urmată de 6 cure de PCT. La moment pacienta se afl ă în remisie completă timp de 3 ani. În ambele cazuri, capsula lienală nu a fost implicată prin raspândirea directă a tumorii, cum se întâmplă de obicei în cancerul ovarian, metastazarea fi ind numai intraparenchimatoasă. Acest mod de metastazare a fost descris, dar este destul de rar. Concluzie: Metastazele splenice reprezintă un eveniment relativ rar, frecvent asimptomatice şi descoperite ca parte a unui proces metastatic multiorganic. Splenectomia în cadrul citoreducţiei primare sau secundare reprezintă o procedură sigură şi fezabilă, care poate facilita debulking-ul optimal al tumorii. Aceste cazuri reprezintă un tapel de a conştientiza posibilitatea unui diagnostic diferenţial mai puţin probabil în cazul tumorilor solide intraparenchimatoase lienale

DOUBLE TRACT RECONSTRUCTION BY GASTRIC RESECTIONS, INDICATIONS, AND BENEFITS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cancerul este o cauză principală a morții premature la nivel mondial, chirurgia rămâne principalul tratament. Gastrectomia proximală este o metodă de tratament chirurgical care deseori este asociată cu simptome frecvente de reflux și stricturi anastomotice, astfel DTR este un procedeu lipsit de aceste complicații postoperatorii. Scopul lucrării. Implementarea unei noi metode de gastrectomie proximală cu reconstrucție cu dublu tract pentru cancerul gastric proximal (CGP) și de a evalua siguranța și rezultatele chirurgicale pe termen lung. Material și Metode. Revizuirea retrospectivă a datelor prospective a 10 pacienți care s-au prezentat la IMSP IO din decembrie 2021 până în iunie 2022 și au suferit intervenția chirurgicală în volum de DTR pentru CGP. Au fost analizate datele acestei cohorte prospective și au fost analizate simptomele de reflux, caracteristicile clinico-patologice, rezultatele chirurgicale, morbiditatea și mortalitatea postoperatorie și rezultatele ulterioare. Rezultate. Timpul chirurgical mediu a fost de 280 min; pierdere medie de sânge estimată - 2000,4 ml; lungimea medie a marginii de rezecție proximală,-4,13 cm; numărul mediu de ganglioni limfatici măriți în volum 4-5 grupuri (cel mai des grupele I,II,VII,VIII), spitalizarea medie postoperatorie, 20 zile. Rata complicațiilor precoce a fost de 15,6 % (n = 4); complicația majoră (insuficiența anastomozei și dezvoltarea fistulei) a apărut la 2 pacienți (7,3 %). Rata complicațiilor tardive a fost de 7,3 % (n = 2), gestionate prin medicație în timpul perioadei medii de urmărire de 5 luni; pentru 2 pacienți perioada postoperatorie a decurs cu evoluție pozitivă, fără particularități. Concluzii. DTR este o metodă chirurgicală de reconstrucție fezabilă, simplă și nouă, cu rezultate postoperatorii excelente în ceea ce privește prevenirea simptomelor de reflux și restabilirea tranzitului gastrointestinal. Aplicabilitatea sa clinică trebuie validată prin studii prospective randomizate.Background. Cancer is a major cause of premature death worldwide; the surgery remains the main treatment. Proximal gastrectomy is a method of surgical treatment that is often associated with frequent symptoms of reflux and anastomotic strictures, so DTR is a procedure devoid of these postoperative complications. Objective of the study. Implement a new method of proximal gastrectomy with double-tract reconstruction for proximal gastric cancer (CGP) and evaluate the safety and long-term surgical outcomes. Material and Methods. Retrospective review of prospective data of 10 patients who presented to IMSP IO from December 2021 to June 2022 and underwent DTR volume surgery for CGP. Data from this prospective cohort were analyzed and reflux symptoms, clinico-pathological features, surgical outcomes, postoperative morbidity and mortality, and subsequent outcomes were analyzed. Results. The average surgical time was 280 min; estimated average blood loss - 2000.4 ml; average length of the proximal resection edge, -4.13 cm; average number of enlarged lymph nodes in volume 4-5 groups (most often groups I, II, VII, VIII), average postoperative hospitalization, 20 days. The rate of early complications was 15.6% (n = 4); the major complication (anastomosis insufficiency and development the fistula) occurred in two patients (7.3%). The rate of late complications was 7.3% (n = 2), managed by medication during the average follow-up period of 5 months; for 2 patients the postoperative period passed with a positive evolution, without particularities. Conclusion. DTR is a feasible, simple and new surgical method of reconstruction, with excellent postoperative results in terms which preventing reflux symptoms and restoring gastrointestinal transit. Its clinical applicability must be validated by prospective randomized trials

Reconstrucția double tract după rezecții gastrice, indicații și beneficii

Background. Cancer is a major cause of premature death worldwide; the surgery remains the main treatment. Proximal gastrectomy is a method of surgical treatment that is often associated with frequent symptoms of reflux and anastomotic strictures, so DTR is a procedure devoid of these postoperative complications. Objective of the study. Implement a new method of proximal gastrectomy with double-tract reconstruction for proximal gastric cancer (CGP) and evaluate the safety and long-term surgical outcomes. Material and Methods. Retrospective review of prospective data of 10 patients who presented to IMSP IO from December 2021 to June 2022 and underwent DTR volume surgery for CGP. Data from this prospective cohort were analyzed and reflux symptoms, clinico-pathological features, surgical outcomes, postoperative morbidity and mortality, and subsequent outcomes were analyzed. Results. The average surgical time was 280 min; estimated average blood loss - 2000.4 ml; average length of the proximal resection edge, -4.13 cm; average number of enlarged lymph nodes in volume 4-5 groups (most often groups I, II, VII, VIII), average postoperative hospitalization, 20 days. The rate of early complications was 15.6% (n = 4); the major complication (anastomosis insufficiency and development the fistula) occurred in two patients (7.3%). The rate of late complications was 7.3% (n = 2), managed by medication during the average follow-up period of 5 months; for 2 patients the postoperative period passed with a positive evolution, without particularities. Conclusion. DTR is a feasible, simple and new surgical method of reconstruction, with excellent postoperative results in terms which preventing reflux symptoms and restoring gastrointestinal transit. Its clinical applicability must be validated by prospective randomized trials.Introducere. Cancerul este o cauză principală a morții premature la nivel mondial, chirurgia rămâne principalul tratament. Gastrectomia proximală este o metodă de tratament chirurgical care deseori este asociată cu simptome frecvente de reflux și stricturi anastomotice, astfel DTR este un procedeu lipsit de aceste complicații postoperatorii. Scopul lucrării. Implementarea unei noi metode de gastrectomie proximală cu reconstrucție cu dublu tract pentru cancerul gastric proximal (CGP) și de a evalua siguranța și rezultatele chirurgicale pe termen lung. Material și Metode. Revizuirea retrospectivă a datelor prospective a 10 pacienți care s-au prezentat la IMSP IO din decembrie 2021 până în iunie 2022 și au suferit intervenția chirurgicală în volum de DTR pentru CGP. Au fost analizate datele acestei cohorte prospective și au fost analizate simptomele de reflux, caracteristicile clinico-patologice, rezultatele chirurgicale, morbiditatea și mortalitatea postoperatorie și rezultatele ulterioare. Rezultate. Timpul chirurgical mediu a fost de 280 min; pierdere medie de sânge estimată - 2000,4 ml; lungimea medie a marginii de rezecție proximală,-4,13 cm; numărul mediu de ganglioni limfatici măriți în volum 4-5 grupuri (cel mai des grupele I,II,VII,VIII), spitalizarea medie postoperatorie, 20 zile. Rata complicațiilor precoce a fost de 15,6 % (n = 4); complicația majoră (insuficiența anastomozei și dezvoltarea fistulei) a apărut la 2 pacienți (7,3 %). Rata complicațiilor tardive a fost de 7,3 % (n = 2), gestionate prin medicație în timpul perioadei medii de urmărire de 5 luni; pentru 2 pacienți perioada postoperatorie a decurs cu evoluție pozitivă, fără particularități. Concluzii. DTR este o metodă chirurgicală de reconstrucție fezabilă, simplă și nouă, cu rezultate postoperatorii excelente în ceea ce privește prevenirea simptomelor de reflux și restabilirea tranzitului gastrointestinal. Aplicabilitatea sa clinică trebuie validată prin studii prospective randomizate

Evoluation of the survival in operable and non–operable pancreatic cancer

Catedra Hematologie şi Oncologie a USMF ”Nicolae Testimiţanu”, laboratorul gastropulmonologie al IMSP Institutul OncologicThe research on 221 pacients with pancreatic cancer (CP) the index of survival after surgical interventions cases was evaluated – 140 and non-operable – 81 considering the stage and severity of the tumor evolution. Due tu late consult and evolution of disease most patients have non-operable tumors at the time of diagnosis that reduced the index of surviver. Pe un lot de 221 pacienţi cu cancer pancreatic (CP) a fost analizat indicele de supravieţuire a cazurilor ce au fost supuse intervenţiei chirurgicale - 140 (63.3%) şi a cazurilor neoperabile - 81 (36.6%) în dependenţă de stadiul şi severitatea procesului tumoral. Datorită adresării tardive şi evoluţiei rapide a maladiei, majoritatea pacienţilor au tumori nerezecabile la momentul diagnosticării ceea ce reduce esenţial indicele de supravieţuire. Supravieţuirea medie postoperatorie a constituit 4-5 luni, în timp ce supravieţuirea bolnavilor neoperaţi a constituit 2.5 luni. Din totalul operaţiilor doar în două cazuri de rezecţie pancreato-duodenală radicală rata de supravieţuire a bolnavilor a fost mai mult de 21 de luni

Primitive retroperitoneal tumors: diagnosis and treatment

Scopul lucrării. Spațiul retroperitoneal constituie un mediu propice pentru dezvoltarea tumorilor organice, metastatice și primare. Tumorile retroperitoneale (TRP) sunt rare, reprezentând doar 0,1%-0,2% din totalul neoplaziilor, majoritatea dintre ele fiind maligne. Diagnosticul precis și excizia completă a tumorii sunt factori cheie în determinarea supraviețuirii pacienților cu TRP. Scopul acestui studiu este de a evalua caracteristicile clinice și imagistice ale tumorilor retroperitoneale pentru a îmbunătăți diagnosticul și tratamentul pacienților cu tumori retroperitoneale primitive. Materiale și metode. Studiul a analizat datele a 118 pacienți cu TRP investigați și tratați în perioada 2015-2020. Rezultate. Rezultatele au arătat că majoritatea tumorilor au fost primitive (71,18%) și maligne, cu o prevalență mai mare la femei. Manifestările clinice au fost diverse și au fost cauzate de presiunea exercitată de tumorile masive asupra organelor retroperitoneale. Tumorile retroperitoneale au avut o evoluție clinică lentă, cu dimensiuni medii de 17,3 cm și o perioadă de boală de 13 luni. Diagnosticul definitiv s-a realizat prin examinare morfologică și imunohistochimie. Concluzii. Spațiul retroperitoneal este o zonă în care se dezvoltă o varietate de tumori maligne. Tratamentul adecvat necesită intervenții chirurgicale complexe și abord oncologic specializat, efectuate de o echipă medicală bine pregătită.Aim of study. The retroperitoneal space represents a conducive environment for the development of organic, metastatic, and primary tumors. Retroperitoneal tumors (RPT) are rare, accounting for only 0.1%-0.2% of all neoplasms, with the majority being malignant. Accurate diagnosis and complete tumor excision are key factors in determining the survival of RPT patients. The aim of this study is to evaluate the clinical and imaging characteristics of retroperitoneal tumors to improve the diagnosis and treatment of patients with primitive retroperitoneal tumors. Materials and methods. The study analyzed data from 118 patients with RPT who were investigated and treated between 2015 and 2020. Results. The results showed that the majority of tumors were primitive (71.18%) and malignant, with a higher prevalence in women. Clinical manifestations varied and were mainly caused by the pressure exerted by massive tumors on the retroperitoneal organs. Retroperitoneal tumors had a slow clinical evolution, with an average size of 17.3 cm and a disease period of 13 months. Definitive diagnosis was made through morphological examination and immunohistochemistry. Conclusions. The retroperitoneal space is an environment where a variety of malignant tumors develop. Adequate treatment requires complex surgical interventions and specialized oncological approaches performed by a well-trained medical team

Aspecte radiologice ale tumorilor gastrointestinale stromale (GIST)

Institutul Oncologic, Institutul de Medicină Urgentă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, The IVth Congress of Radiology and Medical Imaging of the Republic of Moldova with international participation, Chisinau, May 31 – June 2, 2018Introducere: Tumorile gastrointestinale stromale (GIST) sunt cele mai frecvente neoplazii ale tubului digestiv. Examenul radiologic este o etapă importantă în stabilirea diagnosticului preoperator de GIST. Acest studiu a avut ca scop analiza caracteristicilor tomografice ale GIST pentru stabilirea potențialului tumoral malign. Material și metode: A fost efectuată analiza bazei de date a 73 de pacienți cu tumori GIST (c-kit(CD117)(+) operați între 2007-2015. Dintre aceștia, 32 au fost investigați prin computer tomografie (CT) cu reconstrucție tridimensională (3D). Rezultate: Tumora primară a fost localizată în stomac la 23 (71,9%) pacienți și în intestinul subțire – la 9 (28,1%) pacienți. Dimensiunile GIST au variat între 3,4 și 25,0 cm în diametrul maxim, în medie – 11,12±1,10cm. Caracterul de expansiune al tumorii a fost exofit în 16 (50%) cazuri, mixt – în 13 (40,6%) cazuri și endofit – în 3 (9,4%) cazuri. Caracteristicile morfometrice: GIST cu forma sferică/ovală – 7 (21,9%), neregulată – 25 (78,1%) (p<0,0001). Contur regulat – 7 (21,9%), neregulat – 25 (78,1%) (p<0,0001). Dimensiunea medie a GIST cu component necrotic / hipodensitate centrală (HC) a fost de 13,15±1,20cm vs 5,01±0,47 cm pentru GIST fără HC. În GIST cu HC absentă, tumorile cu o rată redusă a mitozelor (≤5/50) au predominat asupra GIST cu o rată înaltă a mitozelor (>5/50) – n=7(87,5%) vs n=1 (12,5%) (p<0,0001). Concluzii: CT poate fi considerată tehnica imagistică de primă intenție în examenul preoperator al GIST. Caracteristicile morfometrice, precum și identificarea prin CT a zonelor de HC, corelate cu dimensiunile crescute și indicele mitotic înalt, sunt semne imagistice de potențial malign crescut