Prevalence and Assessment of Malnutrition Risk among Hospitalized Children in Romania

Malnutrition is a prevalent condition in hospitalized children. Our aims were to evaluate the nutritional state and to validate the STRONGkids risk assessment tool in a hospitalized paediatric population in Romania. This is a prospective single-centre study in a tertiary teaching hospital in Romania (May 2011-January 2012). We calculated the STRONGkids score and measured the children\u2019s height and weight. Standard deviation <-2 for weight-for-height and height-for-age was considered to indicate acute or chronic malnutrition respectively. Two hundred seventy-one children were included, with median age of 5.2 years and median hospital stay of 2.01 days. Prevalence of malnutrition and severe malnutrition was 37% and 15% respectively. Using the STRONGkids screening tool, 58% of the children were found at risk of malnutrition (24% were at high risk). The kappa coefficient of agreement between STRONGkids and WHO malnutrition classification was 0.61. When a low serum protein level was used in upgrading STRONGkids risk category, kappa increased significantly to 0.71 (p=0.001). A modified STRONGkids score, incorporating total serum protein levels, performs well in predicting malnutrition in hospitalized paediatric population in Romania

STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND NIVELURILE SERICE ALE UNOR MARKERI INFLAMATORI LA COPII CU TULBURĂRI NUTRIŢIONALE ŞI SINDROAME CLINICE DE INFECŢIE

Scop. Evaluarea nivelurilor serice ale unor markeri infl amatori la copiii cu alterări ale statusului nutriţional şi corelarea acestor markeri cu patologii infecţioase. Material şi metodă. Am efectuat un studiu prospectiv pe 120 de copii internaţi in Clinica Pediatrie I Tg. Mureş, la care am urmărit statusul nutriţional şi prezenţa sau absenţa unor semne infecţioase, copiii fi ind evaluaţi antropometric şi paraclinic prin markeri sugestivi pentru infecţii. Rezultate. 28% dintre copii au avut defi cit ponderal, iar 24% exces ponderal. Clinic s-a identifi cat cel puţin un sindrom infecţios la 31,7% dintre copii, VSH fi ind mărit la aceşti copii comparativ cei clinic sănătoşi (p = 0,034); nu s-au observat diferenţe în acest sens în cazul celorlalţi markeri serologici. S-au observat valori ale IL-6 şi IL-8 scăzute sub limita de detecţie, în special la copiii subponderali cu diagnostic de sindrom infecţios, şi valori crescute ale IL-6 si IL-8 la copiii supraponderali cu diagnostic de sindrom infecţios asociat. Concluzii. Interleukinele au valori semnifi cativ scăzute la copiii subponderali, chiar în contextul unei eventuale infecţii. Pentru a confi rma sau infi rma prezenţa unui sindrom infecţios nu este sufi cientă aprecierea clinică, ci este necesară coroborarea cu date complexe de laborator

BOALA URINILOR CU MIROS DE SIROP DE ARŢAR – DOUĂ PREZENTĂRI DE CAZ

Boala urinilor cu miros de sirop de arţar face parte dintr-un grup heterogen de afecţiuni, respectiv erorile înnăscute de metabolism. Scopul lucrării. Ne propunem să prezentăm 2 cazuri diagnosticate în clinica noastră, urmărirea evoluţiei şi a răspunsului la tratament. Material şi metodă. Diagnosticul s-a documentat prin determinarea amino-acizilor serici şi urinari. Fiecare caz a fost analizat, urmărindu-se în dinamică datele anamnestice, examenul clinic, examinări paraclinice şi de laborator, scheme terapeutice, evoluţie. Rezultate. Vârsta la debutul tipic în primul caz, adică în zilele 5-6 de viaţă, şi la 3 săptămâni de viaţă la al doilea caz (deşi în ambele cazuri alimentaţia era naturală). Manifestările clinice la debut. Tabloul neurologic: letargie, apatie, adinamie (primul caz), somnolenţă, plafonarea privirii, hipotonie (cazul 2); apetit capricios/ tulburări de alimentaţie (acumularea AA şi a metaboliţilor acestora), în ambele cazuri; simptomatologia intercurenţei (tuse, rinoree la cazul 2; probabil ITU/ urosepsis în primul caz). Evoluţie. Primul caz, prezentând o formă severă asociază somnolenţă, hipotonie generalizată, uneori alternând cu crize de contractură tonică/rigiditate, trismus, cu necesitatea ventilaţiei mecanice şi în fi nal deces; al doilea caz, cu o formă mai uşoară, a avut evoluţie favorabilă dependentă de tratament igienodietetic şi medicamentos. Concluzii. Deoarece postnatal nou-născuţii sunt aparent sănătoşi din punct de vedere clinic, neexistând o corelaţie fenotip-genotip, în multe ţări a fost adăugată în screening-ul neonatal al afecţiunilor metabolice. Diagnosticul precoce, alături de regimul specifi c, poate preveni complicaţiile, permiţând astfel o dezvoltare intelectuală normală a copiilor purtători ai acestor defecte

The relationship between micronutrients and anthropometric measurements in malnourished children / Relaţia între micronutrienţi şi măsurătorile antropometrice la copiii malnutriţi

Scop: evaluarea nivelelor serice de micronutrienţi la copii cu tulburări de nutriţie, şi aprecierea corelaţiei dintre acestea şi măsurătorile antropometrice. Material şi metode: Studiul a fost realizat pe 125 copii (0-18 ani); lotul de lucru a constat în copii cu scoruri Z < -2 deviaţii standard pentru cel puţin o măsurare antropometrică, copii fără tulburări de creştere fiind consideraţi lot de control. Astfel, pentru fiecare măsurare antropometrică am avut diferite loturi de lucru/control, folosite pentru evaluarea corelaţiei cu rezultatele de laborator. Am urmărit opt parametri antropometrici şi relaţia lor cu cinci micronutrienţi (Ca, Mg, Fe, Zn şi Cu). Rezultate: nu s-au găsit diferenţe semnificative între nivelurile serice de micronutrienţi nici în funcţie de sex, nici în funcţie de mediul de provenienţă. Cel mai frecvent, nivelurile serice medii de micronutrienţi au fost mici la copiii cu scoruri Z < -2 deviaţii standard (cu excepția Cu). Mg şi Ca s-au corelat pozitiv cu majoritatea măsurătorilor antropometrice. Pentru Fe, Zn şi Cu nu am găsit nici o corelaţie, cu niciuna dintre măsurile antropometrice. Diferenţe între nivelurile serice medii au fost găsite pentru Mg, cu valori mai scăzute la copii cu greutate scăzută pentru vârstă şi pliu tricipital redus, respectiv pentru Cu, cu niveluri mai ridicate la copii pliu tricipital redus. Indicii eritrocitari au fost corelaţi pozitiv cu nivelurile de Fe şi Zn. Concluzii: corelaţii între nivelul seric de micronutrienţi şi scorurile de evaluare antropometrică au fost găsite pentru Mg şi Ca, dar nu pentru Fe şi Zn, care în schimb s-au corelat direct cu indicii eritrocitari. Mg, Fe şi Zn tind să prezinte valori serice mici la copiii cu deficite de creştere. Având în vedere costurile, evaluarea de rutină a nivelurilor serice de Zn şi Cu la copii cu suspiciune de tulburări de creştere nu este justificată în zona noastră geografică

UN CAZ DE SINDROM STEVENS JOHNSON LA COPIL

Prezentăm cazul unui băiat de 9 ani cu epilepsie refractară la tratamentul anterior, diagnosticat cu sindrom Stevens Johnson apărut după introducerea în tratament a Lamictalului. Băiatul a prezentat febră, exantem polimorf maculo-papulo-eritematos, cu elemente veziculo buloase generalizate şi denudare tegumentară, conjunctivită, leziuni bucale. Pneumonia asociata am interpretat-o ca afectare a mucoasei tractului respirator inferior din cadrul sindromului Stevens Johnson. Evoluţia bolii a fost favorabilă după doze mari de imunoglobuline intravenos. În concluzie, deşi incidenţa sindromului Steven Johnson este mică la copil, pediatrii trebuie să fi e conştienţi de posibilitatea apariţiei ei (chiar după antiepileptice – Lamictal), iar utilizarea imunoglobulinelor IV, deşi con troversată, administrată în doze mari pare că duce la vindecarea bolii

ACHIZIŢII RECENTE ÎN DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL BOLILOR DIGESTIVE LA COPIL

Elastografi a este o nouă metodă imagistică bazată pe ultrasunete, care permite evaluarea structurii ţesuturilor în ceea ce priveşte rigiditatea lor, fi ind utilă în explorarea diferitelor organe şi sisteme şi cu tot mai multe aplicaţii clinice. Dezvoltarea substanţelor de contrast de generaţia a doua a dus la amplifi carea semnalului ecografi c cu ajutorul microbulelor, care nu pot străbate peretele vascular şi care se elimină prin exhalare în 15 minute. Material şi metode. Prezentăm rezultatele unui studiu prospectiv derulat în clinica noastră, evaluând performanţele metodei ARFI (impulsul de difuzie a forţei acustice) în evaluarea elasticităţii fi catului la copii; prezentăm şi câteva cazuri pediatrice în care ecografi a cu contrast a adus reale benefi cii, uşurând diagnosticul şi facilitând luarea deciziilor terapeutice optime