ENT Educational Patient Bedside Tool

Early educational and discharge preparations are an advantage to patients, the interdisciplinary team, and hospital. It was determined that lack in communication and coordination among staff members led to inadequate patient teaching, therefore an educational tool that is kept at the bedside may facilitate accountability and smoother transition to home. The aim of the project is to improve the education of patients with tracheostomies and laryngectomies, and enhance staff communication and coordination by December 2014. Analysis methods used included Failure Mode Effects Analysis (FMEA), fishbone diagram, process map, and SWOT analysis. The social learning theory is the framework chosen for this improvement process. In December 2013, an FMEA was conducted, and beginning in mid-April of this year, the concept was introduced in the huddle meetings; a survey was launched to assess the necessity of this tool at the bedside. The project was implemented at the beginning of June. Although more data is still needed to determine if this tool had an impact to the readmission rates of this specific population in the microsystem, overall positive results were noted in regards to patients’ and families’ education and readiness for discharge. The discharge process for these patients was significantly shortened. Less anxiety from patients was noted by the clinical staff involved in their care, with the patient education process reportedly being improved

Laboratory assessment of patients with COVID-19 infection: critical review

Catedra de medicină de laborator, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaRezumat Introducere. Pandemia globală a bolii provocate de coronavirusul de tip nou a fost declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în martie 2020. Pe măsură ce populaţia globală continuă să opună rezistenţă pandemiei bolii provocate de noul coronavirus (COVID-19), metodele de testare şi algoritmii pentru utilizarea lor în evaluarea COVID-19 evoluează rapid. Caracteristicile clinice ale COVID-19 au fost definite pe larg, însă o descriere a celor mai reprezentative modificări de laborator apreciate la pacienţii cu infecţie cu COVID-19 lipsesc în continuare. Scopul acestui articol este de a oferi o analiză de ansamblu asupra practicilor actuale şi a strategiilor potenţiale în diagnosticarea celor mai frecvente modificări ale parametrilor de laborator întâlnite la pacienţii cu infecţia COVID-2019. Material şi metode. S-a efectuat o căutare electronică în baza de date Medline (PubMed Interface), Scopus şi Web of Science, utilizând cuvintele cheie „SARS-CoV-2”, „2019-nCoV” sau „COVID-19” fără restricţii de dată sau limbă. Titlul, rezumatul şi textul complet (când a fost disponibil) al tuturor articolelor identificate, în conformitate cu aceste criterii de căutare, au fost analizate, iar cele care descriu diagnosticul şi modificările semnificative de laborator la pacienţii cu infecţie severă cu COVID-19 au fost în cele din urmă selectate. Referinţele documentelor identificate au fost, de asemenea, verificate pentru detectarea studiilor suplimentare. Concluzii. Depistarea ARN-ului SARS-CoV-2 prin reacţia de polimerizare în lanţ, cu detecţie în timp real (rRT-PCR) este utilizată pentru a confirma diagnosticul clinic al COVID-19 de către laboratoarele de diagnostic molecular. Utilizând rRT-PCR ca standard de aur, aproape 70% dintre pacienţi ar putea fi clasificaţi ca COVID-19 pozitivi sau negativi pe baza parametrilor hematologici. Astfel, un simplu test de sânge ar putea contribui la identificarea testelor rRT-PCR fals-pozitive/negative, dar ar putea fi utilizat şi în ţările în curs de dezvoltare şi în acele ţări care suferă de o deficienţă de reactivi rRT-PCR şi/ sau de laboratoare specializate, ca o alternativă ieftină şi disponibilă pentru identificarea potenţialilor pacienţi COVID-19.Abstract Introduction. The global pandemic of new coronavirus disease was declared by the World Health Organization (WHO) in March 2020. As the world continues to cope with the 2019 novel coronavirus disease (COVID-19) pandemic, testing methods and algorithms for their use in the assessment of COVID-19 are rapidly evolving. The clinical characteristic of COVID-19 have been broadly defined, an outline of the most representative laboratory abnormalities found in patients with COVID-2019 infection is still lacking to the best of our knowledge. The aim of this article is to provide a brief overview of current practice and potential strategies in diagnosing and the most frequent laboratory abnormalities encountered in patients with COVID-2019 infection. Material and methods. Medline (PubMed interface), Scopus and Web of Science, were systematically searched using terms including “SARS-Cov-2” or “2019-nCoV”or “COVID-19” without date or language restrictions. The title, abstract and full text (when available) of all articles identified according to these search criteria were scrutinized by the authors, and those describing diagnosing and significant laboratory abnormalities in patients with severe COVID-19 infection were finally selected. The references of identified documents were also crosschecked for detecting additional studies. Conclusions. The detection of SARS-CoV-2 RNA by realtime reverse transcription-polymerase chain reaction (rRTPCR) is used to confirm the clinical diagnosis of COVID-19 by molecular diagnostic laboratories. Using rRT-PCR as the gold standard, almost 70% of the patients could be classified as COVID-19 positive or negative on the basis of their hematological parameters. Thus, a simple blood test might help in identifying false-positive/negative rRT-PCR tests but also might be used in developing countries and in those countries suffering from a shortage of rRT-PCR reagents and/or specialized laboratories as an inexpensive and available alternative to identify potential COVID-19 patients

The role of angiotensin-converting enzyme 2 into the patogenesis of COVID-19 infection

Department of Laboratory Medicine, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemiteanu" Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction: The angiotensin-converting enzyme 2 (ACE2) is an exopeptidase that catalyzes the conversion of angiotensin II to angiotensin 1-7. ACE2 receptor has recently been identified as the entry point of the severe acute respiratory syndrome 2 coronavirus (SARS-CoV-2) in human cells. Purpose: To understand the role of ACE 2 receptors in the pathogenesis of new type coronavirus disease – 2019 (COVID-19). Material and methods: A literature search on the topics of receptor ACE2 was conducted using the MEDLINE database with the PubMed interface. Relevant articles were selected using the following keywords: ACE2, SARS-CoV-2, COVID-19 pathogenesis. Results: ACE 2 is widely expressed in human tissues, especially in type II pneumocytes, endothelial cells, enterocytes. SARS-CoV-2 uses the Angiotensin converting enzyme 2 (ACE2) as a binding receptor for protein S (spike), which allows it to infect host cells. For the viral and cell membranes to be able to fuse, protein S must be cleaved by TPRSS2 (transmembrane-serine protease 2), a change that facilitates the entry of viral particles into the cell. During infection, tissues expressing ACE2 become direct targets, resulting in serious pathological changes and progressive dysfunction of several organs or even death. Conclusions: The distribution of ACE2 in different organs is significantly associated with clinical symptoms of SARS-CoV-2 infection. Knowledge of pathogenesis of infection with COVID-19 leads to a proper assessment of the severity and risk of SARS-CoV-2 and to an optimal treatment strategy

Провокации в лабораторной диагностике инфекции COVID-19: отрицательный, но положительный

Challenges in laboratory diagnosis of infection with COVID-19: negative but positiveÎncepând cu decembrie 2019, în doar 5 luni, pandemia bolii coronavirusului de tip nou (COVID-19) s-a extins în 216 țări și a afectat peste patru milioane de persoane. Astfel, au apărut noi provocări în diagnosticul de laborator al infecției cu COVID-19, una dintre ele fiind cazurile fals negative. Scopul lucrării este analizarea cauzelor posibile ale apariției rezultatelor fals negative în procesul de diagnosticare a pacienților cu COVID-19 și managementul situațiilor respective. A fost efectuată o revizuire sistematică a literaturii utilizând bazele de date Medline, Pub Med, pentru identificarea articolelor relevante, cu referire la „COVID-19”, „diagnostic de laborator”, „fals negativ”. Testele prin reacţia de polimerizare în lanţ cu detecție în timp real (RT-PCR) sunt standardul diagnosticului etiologic al infecției cu COVID-19. Faptul că acestea pot fi inițial negative, nu este cu adevărat surprinzător, având în vedere cinetica infecției SARS-CoV-2. Testele efectuate în exteriorul ferestrei de diagnosticare, ARN viral insuficient, sensibilitatea kitului RT-PCR, inactivarea termică, sunt situații care pot duce la apariția rezultatelor fals negative. Pentru managementul acestor posibile erori este important să se utilizeze și alte metode ca testele bazate pe detectarea anticorpilor IgM/IgG, sau un rol relevant îi aparține tomografiei computerizate pulmonare. Un rezultat pozitiv confirmă detectarea virusului, dar un rezultat negativ nu întotdeauna semnifică absența infecției, de aceea o singură metodă nu este suficientă pentru diagnosticul final al pacientului, dar trebuie luate în considerare și caracteristicele epidemiologice, clinice, paracliniceПровокации в лабораторной диагностике инфекции COVID-19: отрицательный, но положительны

Rolul enzimei de conversie a angiotensinei 2 în patogenia infecției cu COVID-19

Background. The angiotensin-converting enzyme 2 (ACE2) is an exopeptidase that catalyzes the conversion of angiotensin II to angiotensin 1-7. ACE2 receptor has recently been identified as the entry point of the severe acute respiratory syndrome 2 coronavirus (SARS-CoV-2) in human cells. Objective of the study. To understand the role of ACE 2 receptors in the pathogenesis of new type coronavirus disease – 2019 (COVID-19). Material and Methods. A literature search on the topics of receptor ACE2 was conducted using the MEDLINE database with the PubMed interface. Relevant articles were selected using the following keywords: ACE2, SARS-CoV-2, COVID-19 pathogenesis Results. ACE 2 is widely expressed in human tissues, especially in type II pneumocytes, endothelial cells and enterocytes. SARS-CoV-2 uses the Angiotensin converting enzyme 2 (ACE2) as a binding receptor for protein S (spike), which allows it to infect host cells. For the viral and cell membranes to be able to fuse, protein S must be cleaved by TPRSS2 (transmembrane-serine protease 2), a change that facilitates the entry of viral particles into the cell. During infection, tissues expressing ACE2 become direct targets, resulting in serious pathological changes and progressive dysfunction of several organs or even death. Conclusion. The distribution of ACE2 in different organs is significantly associated with clinical symptoms of SARS-CoV-2 infection. Knowledge of pathogenesis of infection with COVID-19 leads to a proper assessment of the severity and risk of SARS-CoV-2 and to an optimal treatment strategy. Introducere. Enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2) este o exopeptidază care catalizează conversia angiotensinei II în angiotensina 1-7. Recent, receptorii ECA2 au fost identificați drept punct de intrare a SARS-CoV-2 în celulele umane. Scopul lucrării. Înțelegerea rolului receptorilor ECA 2 în patogenia infecției cu boala coronavirusului de tip nou – 2019 (COVID-19). Material și Metode. Studierea literaturii despre receptorii ECA2 a fost realizată utilizându-se baza de date MEDLINE cu interfaţa PubMed. Au fost selectate articole relevante, folosindu-se următoarele cuvinte cheie: ECA2, SARS-CoV-2, patogenia COVID-19. Rezultate. ECA2 este larg exprimată în țesuturile umane, mai ales în pneumocitele de tip II, celulele endoteliale, enterocite. SARS-CoV-2 folosește enzima de conversie a angiotensinei 2 (ECA2) drept receptor de legare pentru proteina S (spike), ceea ce -i permite să infecteze celulele gazdă. Pentru ca membranele virală și celulară să poată fuziona, este necesar ca proteina S să fie clivată în 2 situsuri de către TPRSS2 (proteinaza transmembranară-serină 2), modificare ce facilitează intrarea particulelor virale în celulă. În timpul infecției, țesuturile care exprimă ECA2 devin ținte directe, rezultând modificări patologice grave și o disfuncție progresivă a mai multor organe sau chiar deces. Concluzii. Distribuția de ECA2 în diferite organe este asociată în mod semnificativ cu simptomele clinice ale infecției SARS-CoV-2. Cunoașterea patogeniei infecției cu COVID-19 permite aprecierea corectă a severității și a riscului pe care îl prezintă SARS–CoV-2 și realizarea strategiilor de tratament

Provocări în diagnosticul de laborator al infecției cu COVID-19: negativ, dar pozitiv

Background. As of December 2019, in just 5 months, the new disease (COVID-19) pandemic has expanded to 216 countries and affected more than four million people. This has led to numerous challenges in the laboratory diagnosis of COVID infection – 19, one of which is the occurrence of false negative cases. Objective of the study. Analysis of the possible causes of false negative results in the diagnosis of patients with COVID-19 and how such situations should be corrected. Material and Methods. A systematic review of literature has been carried out using Medline databases, Pub Med, to identify the relevant items, referring to ‘COVID-19’, ‘Laboratory diagnosis’, ‘false negative’. Results. The current gold standard for the etiological diagnosis of SARS-CoV-2 infection is (real-time) reverse transcription polymerase chain reaction (RT-PCR). The fact that RT-PCR testing may be initially negative is not surprising considering the probable kinetics of SARS-CoV-2 infection. Tests performed outside the diagnostic window, insufficient viral RNA, the sensitivity of the kit-PCR, thermal inactivation, are situations which may lead to false negative results. To control these possible errors it is important to use other methods that tests based on IgM/IgG antibodies, or a relevant role, pertain to pulmonary computed tomography. Conclusion. A positive result confirms virus detection, but a negative result does not always mean the absence of infection, so a single method is not sufficient for final diagnosis, but should be used taking into account epidemiological, clinical, paraclinical characteristics. Introducere. Începând cu decembrie 2019, în doar 5 luni, pandemia bolii coronoravirusului de tip nou (COVID-19) s-a extins în 216 țări și a afectat peste patru milioane de persoane. Astfel, au apărut noi provocări în diagnosticul de laborator al infecției cu COVID–19, una dintre ele fiind cazurile fals negative. Scopul lucrării. Analiza cauzelor posibile ale apariției rezultatelor fals negative în procesul de diagnosticare a pacienților cu COVID-19 și managementul situațiilor respective. Material și Metode. A fost efectuată o revizuire sistematică a literaturii, utilizând bazele de date Medline, Pub Med, pentru identificarea articolelor relevante, cu referire la „COVID-19”, „diagnostic de laborator”,„fals negative”. Rezultate. Testele prin reacţia de polimerizare în lanţ cu detecție în timp real (RT-PCR) sunt standardul diagnosticului etiologic al infecției cu COVID-19. Faptul că acestea pot fi inițial negative, nu este cu adevărat surprinzător, având în vedere cinetica infecției SARS-CoV-2. Testele efectuate în exteriorul ferestrei de diagnosticare, ARN viral insuficient, sensibilitatea kitului RT-PCR, inactivarea termică sunt situații care pot duce la apariția rezultatelor fals negative. Pentru managementul acestor posibile erori este important să se utilizeze și alte metode, precum: testele bazate pe detectarea anticorpilor IgM/IgG sau un rol relevant îi aparține tomografiei computerizate pulmonare. Concluzii. Un rezultat pozitiv confirmă detectarea virusului, dar un rezultat negativ nu întotdeauna semnifică absența infecției, de aceea o singură metodă nu este suficientă pentru diagnosticul final al pacientului, dar trebuie luate în considerare și caracteristicele epidemiologice, clinice, paraclinice

Occurrence of invasive insects on woody plants in the main green areas from Bucharest city

In the current context of globalization, biological invasion of alien species has an important impact on environment, economics or human health. Particularly, the spread of these species in urban green areas, is problematic due to several reasons. The aim of this research was to report the presence of invasive insects on woody plants in the main parks across Bucharest (namely Alexandru Ioan Cuza Park, Bucharest Botanical Garden, Cișmigiu Gardens, King Michael I Park, USAMV Campus, Youth Park). Field observations were done during the summer of 2019 (July) and the protocols recently developed by the experts from “Marin Drăcea” National Institute for Research and Development in Forestry were used. It was identified twelve invasive insects species: Aproceros leucopoda (Hymenoptera: Argidae), Cameraria ohridella (Lepidoptera: Gracillariidae), Corythucha arcuata (Hemiptera: Tingidae), Corythucha ciliata (Hemiptera: Tingidae), Cydalima perspectalis (Lepidoptera: Crambidae), Dasineura gledithchiae (Diptera: Cecidomyiidae), Eopineus strobus (Hemiptera: Adelgidae), Macrosaccus robiniella (Lepidoptera: Gracillariidae), Nematus tibialis (Hymenoptera: Tenthredinidae),  Obolodiplosis robiniae (Diptera: Cecidomyiidae), Parectopa robiniella (Lepidoptera: Gracillariidae),  Prociphilus fraxinifoli (Hemiptera: Aphididae)