Analiza agenților patogeni parodontali în microbiomul oral la pacienții cu carcinom cu celule scuamoase cap-gât

Background. Research on the relationship between the human microbiome and malignant tumors has received particular interest in recent years. Regarding the oral microbiota, there are different types of bacteria that are associated with oncogenesis of head and neck squamous cell carcinoma (HNSCC). Objective of the study. The purpose of our study was to determine the concentration of periodontal pathogens in the oral microbiome in patients with HNSCC. Material and methods. 26 saliva and oral buffer samples were analyzed from patients with HNSCC by quantitative PCR method. A comprehensive quantitative research kit „Dentoscreen” (Litech) was used, which allows the identification of the DNA of 7 periodontal pathogens: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucella. Results. Show that F. nucleatum exceeds the norm in 20 samples and T. forsythia in 18. F. nucleatum is found in high concentrations in most smokers and only in one patient in the “Non-smokers” category. Samples with abnormal concentrations of A. actinomycetemcomitans show high concentrations for most species. In addition, the integration with clinical data indicates the pathological presence of P. endodontalis at all patients with laryngeal carcinoma and approx. in 30% of patients with lip and oropharynx carcinoma. Conclusion. Of all the 7 species studied, F. nucleatum and T. forsythia have pathological concentrations in most samples.Introducere. Cercetările privind relația dintre microbiomul uman și tumorile maligne au înregistrat un interes deosebit în ultimii ani. În ceea ce privește microbiota orală, există diferite tipuri de bacterii care sunt asociate cu oncogeneza carcinomului cu celule scuamoase de cap și gât (HNSCC). Scopul lucrării. Determinarea concentrației agenților patogeni parodontali în microbiomul oral la pacienții cu HNSCC. Material și Metode. Au fost analizate 26 de probe de salivă și tampon bucal de la pacienți cu HCSCC prin metoda PCR cantitativ. S-a utilizat un kit cuprinzător pentru cercetare cantitativă „Dentoscreen” (Litech), care permite identificarea ADN-ului a 7 agenți patogeni parodontali: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia și Tannerella forsythia. Rezultate. Arată că F. nucleatum depășește norma în 20 de probe și T. forsythia în 18. F. nucleatum se găsește în concentrații mari la majoritatea fumătorilor și doar la un pacient din categoria „Nefumători”. Probele cu concentrații anormale de A. actinomycetemcomitans prezintă concentrații mari pentru majoritatea speciilor. De asemenea, integrarea cu datele clinice indică prezența patologică a P. endodontalis la toți pacienții cu carcinom laringian și cca. la 30% dintre pacienții cu carcinom al buzei și orofaringelui. Concluzii. Din toate cele 7 specii studiate, F. nucleatum și T. forsythia au concentrații patologice în majoritatea probelor

Prevalence of some mutations in the PIK3CA gene in patients with cervical squamous carcinoma from the Republic of Moldova

Introducere. Carcinomul scuamos cervical (CESC) este o problemă de sănătate semnificativă care necesită noi modele de clasificare moleculară direcționate către terapiile de precizie, în special pentru CESC metastatic. Genele implicate în calea de semnalizare PI3K, cum ar fi PIK3CA, reprezintă o țintă potențială și un biomarker util pentru tratamentul țintit. Scopul lucrării. Testarea a 3 mutații în gena PIK3CA la pacientele cu CESC din Republica Moldova. Material și metode. Au fost analizate 92 probe de țesut tumoral proaspăt recoltate de la paciente diagnosticate primar cu CESC. ADN-ul izolat a fost testat pentru 3 mutații în gena PIK3CA: c.1624G>A, c.1633G>A, c.3140A>G prin metoda castPCR. Rezultate. Prevalența mutațiilor PIK3CA în grupul nostru de studiu a constituit 29,35% (27/92) dintre care 27,17% (25/92) au fost pozitive pentru o singura mutație, iar 2,17% (2/92) au prezentat mutații duble. Din acestea, 17,39% paciente au fost pozitive pentru mutația c.1624G>A, 9,78% pentru mutația c.1633G>A și 2,17% pentru mutația c.3140A>G. Concluzie. Prevalența mutațiilor PIK3CA testate a constituit 29,35%. Prezența acestor mutații la un număr mare de paciente reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea terapiei țintite anti PI3K în CESC.Background. Cervical squamous cell carcinoma (CESC) is a significant health problem that requires new molecular classification models for the precision therapies, especially for metastatic CESC. Genes involved in the PI3K signaling pathway, such as PIK3CA, serve as potential target and a useful biomarker for targeted therapy. Objective of the study. To test 3 mutations in the PIK3CA gene in patients with CESC from the Republic of Moldova. Material and methods. Were analyzed 92 samples of freshly collected tumor tissue from patients primarily diagnosed with CESC. The isolated DNA was tested for 3 mutations in the PIK3CA gene: c.1624G>A, c.1633G>A, c.3140A>G by the castPCR method. Results. The prevalence of PIK3CA mutations in our study group was 29.35% (27/92) of which 27.17% (25/92) were positive for a single mutation, and 2.17% (2/92) presented double mutations. Of these, 17.39% patients were positive for the c.1624G>A mutation, 9.78% for the c.1633G>A mutation and 2.17% for the c.3140A>G mutation. Conclusion. The prevalence of the analyzed PIK3CA mutations was 29.35%. The presence of these mutations in a significant number of patients represents an opportunity for the development of targeted anti PI3K therapy in CESC

PERIODONTAL PATHOGENIC ANALYSIS IN THE ORAL MICROBIOMA AT PATIENTS WITH HEAD AND NECK SCUAMOUS CELL CARCINOMA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Cercetările privind relația dintre microbiomul uman și tumorile maligne au înregistrat un interes deosebit în ultimii ani. În ceea ce privește microbiota orală, există diferite tipuri de bacterii care sunt asociate cu oncogeneza carcinomului cu celule scuamoase de cap și gât (HNSCC). Scopul lucrării. Determinarea concentrației agenților patogeni parodontali în microbiomul oral la pacienții cu HNSCC. Material și Metode. Au fost analizate 26 de probe de salivă și tampon bucal de la pacienți cu HCSCC prin metoda PCR cantitativ. S-a utilizat un kit cuprinzător pentru cercetare cantitativă „Dentoscreen” (Litech), care permite identificarea ADN-ului a 7 agenți patogeni parodontali: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia și Tannerella forsythia. Rezultate. Arată că F. nucleatum depășește norma în 20 de probe și T. forsythia în 18. F. nucleatum se găsește în concentrații mari la majoritatea fumătorilor și doar la un pacient din categoria „Nefumători”. Probele cu concentrații anormale de A. actinomycetemcomitans prezintă concentrații mari pentru majoritatea speciilor. De asemenea, integrarea cu datele clinice indică prezența patologică a P. endodontalis la toți pacienții cu carcinom laringian și cca. la 30% dintre pacienții cu carcinom al buzei și orofaringelui. Concluzii. Din toate cele 7 specii studiate, F. nucleatum și T. forsythia au concentrații patologice în majoritatea probelor.Background. Research on the relationship between the human microbiome and malignant tumors has received particular interest in recent years. Regarding the oral microbiota, there are different types of bacteria that are associated with oncogenesis of head and neck squamous cell carcinoma (HNSCC). Objective of the study. The purpose of our study was to determine the concentration of periodontal pathogens in the oral microbiome in patients with HNSCC. Material and methods. 26 saliva and oral buffer samples were analyzed from patients with HNSCC by quantitative PCR method. A comprehensive quantitative research kit „Dentoscreen” (Litech) was used, which allows the identification of the DNA of 7 periodontal pathogens: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucella. Results. Show that F. nucleatum exceeds the norm in 20 samples and T. forsythia in 18. F. nucleatum is found in high concentrations in most smokers and only in one patient in the “Non-smokers” category. Samples with abnormal concentrations of A. actinomycetemcomitans show high concentrations for most species. In addition, the integration with clinical data indicates the pathological presence of P. endodontalis at all patients with laryngeal carcinoma and approx. in 30% of patients with lip and oropharynx carcinoma. Conclusion. Of all the 7 species studied, F. nucleatum and T. forsythia have pathological concentrations in most samples

Periodontal pathogenic analysis in the oral microbioma at patients with head and neck squamous cell carcinoma

Introduction: Research on the relationship between the human microbiome and malignant tumors has received particular interest in recent years. Material and methods 26 saliva and oral buffer samples were analyzed from patients with HNSCC by quantitative PCR method for 7 periodontal pathogens: Porphyromonas endodontalis, Porphyromonas gingivalis, Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Fusobacterium nucleatum, Prevotella intermedia and Tannerella forsythia. Purpose of the study was to determine the concentration of periodontal pathogens in the oral microbiome in patients with HNSCC. Results show F. nucleatum exceeds the norm in 20 samples (19 smokers and 1 non-smoker) and T. forsythia in 18. P. endodontalis was identified in all patients with laryngeal carcinoma and approx. in 30% of patients with carcinoma of the lip and oropharynx. Conclusions Of all the 7 species studied, F. nucleatum and T. forsythia have pathological concentrations in most samples

Достижения и противоречия в диагностике и лечении пожилых пациентов с хроническими миелопролиферативными новообразованиями

Rezumat Neoplaziile mieloproliferative cronice (NMC) la persoanele în etate reprezintă cele mai frecvente leucemii cronice în structura morbidității prin hemopatii maligne, cu afectarea primară a măduvei osoase, în fazele avansate se caracterizează prin evoluție gravă, recidivantă și au un impact socioeconomic negativ. A fost realizat un studiu analitic, secundar – trecerea în revistă a literaturii sub formă de articol de sinteză. Au fost identificate și selectate 50 de surse primare relevante, semnificative după factorul de impact. Conform datelor din sursele bibliografi ce mondiale, diagnosticul contemporan al NMC, indiferent de vârstă, se bazează pe examenul histopatologic al măduvei osoase, pe screeningul mutațional și citogenetic al sângelui venos. Managementul pacienților în etate cu NMC Ph-negative clasice include: controlul mieloproliferării și al splenomegaliei, prevenirea și combaterea complicațiilor trombovasculare și hemoragice, controlul terapeutic simptomatic al manifestărilor maladiei, ameliorarea calității vieții pacienților și a indicilor supraviețuirii generale și fără recidive. Chimioterapia „de țintă” cu inhibitori ai tirozinkinazei rămâne o opțiune curativă de elecție pentru pacienții cu leucemie mieloidă cronică, indiferent de categoria de vârstă. Chimioterapia cu inhibitori de JAK kinaze constituie o opțiune eficientă de tratament al mielofibrozei primare și al policitemiei vera la pacienții vârstnici cu risc înalt și fără comorbidități severe. Prezența mutațiilor cu risc molecular înalt afectează semnificativ supraviețuirea pacienților cu NMC, cu contrabalansarea impactului îmbătrânirii.Summary Chronic myeloproliferative neoplasms (CMN) are the most common chronic leukemias in the elderly within the structure of morbidity by hematological malignancies with primary bone marrow involvement, being characterized in the advanced stages by severe, recurrent evolution and negative socio-economic impact. An analytical, secondary study was performed - the narrative review of the literature in the form of a synthesis article. Fifty relevant primary sources are identified and selected, being significant according to the impact factor. According to the data from the world bibliographic sources, the contemporary diagnosis of CMN regardless of age is based on histopathological examination of the bone marrow, mutational screening and cytogenetics of the venous blood. Management of elderly patients with classic Ph-negative CMN includes control of myeloproliferation and splenomegaly, prevention and treatment of vasculo-thrombotic and hemorrhagic complications, symptomatic therapeutic control of disease manifestations, improvement of the quality of life and of the overall and relapse-free survival. ”Target” chemotherapy with tyrosine kinase inhibitors remains a curative option of choice for patients with CML regardless the age. Chemotherapy with JAK kinase inhibitors is an effective treatment option for primary myelofibrosis and polycythemia vera in the high risk elderly patients without severe comorbidities. The presence of mutations with high molecular risk affects significantly the survival of patients with CMN, counterbalancing the impact of aging.Резюме Хронические миелопролиферативные новообразования (ХМН) являются наиболее распространенными хроническими лейкозами у пожилых людей в структуре заболеваемости злокачественными гемопатиями с первичным поражением костного мозга, характеризующиеся в поздних стадиях тяжелым, рецидивирующим течением и негативным социально-экономическим воздействием. Проведено аналитическое, вторичное исследование – обзор литературы в виде синтез-статьи. Oпределены и выбраны 50 релевантных первичных источников, значимые в соответствии с фактором воздействия. Согласно данным мировых библиографических источников, современная диагностика ХМН, независимо от возраста, основана на гистопатологическом исследовании костного мозга, мутационном и цитогенетическом скрининге венозной крови. Ведение пациентов пожилого возраста с классическими Ph-отрицательными ХМН включает: контроль миелопролиферации и спленомегалии, профилактику и лечение сосудисто-тромботических и геморрагических осложнений, симптоматический терапевтический контроль проявлений заболевания, улучшение качества жизни пациентов и показателей общей и безрецидивной выживаемости. Независимо от возраста «таргет» химиотерапия ингибиторами тирозинкиназы остается лечебной опцией выбора для пациентов с хроническим миелолейкозом. Химиотерапия ингибиторами JAK-киназы является эффективным методом лечения первичного миелофиброза и истинной полицитемии у пожилых пациентов с высоким риском и без тяжелых сопутствующих заболеваний. Наличие мутаций с высоким молекулярным риском значительно снижает выживаемость пациентов с ХМН, уравновешивая влияние старения

Molecular and clinical aspects of HNSCC in the Republic of Moldova

Introduction: Complex molecular characterization and integrated approaches in the basic research of HNSCC provide new insights into the understanding and treatment of these tumors. Mutations in the TP53 gene, HPV infection, aberrant DNA methylation are just a few factors that have a direct link with the clinical and psychological condition of patients with this type of cancer. In the Republic of Moldova, these aspects are insufficiently studied