Биопсихосоциальные детерминанты приверженности к лечению при артериальной гипертензии

Rezumat. Creșterea aderării la tratament în rândul pacienților cu hipertensiune arterială poate preveni dezvoltarea complicațiilor, scăderea mortalității și reducerea costurilor pentru îngrijire. Scopul reviziei literaturii a constat în identificarea publicațiilor privind determinantele biologice, psihologice și sociale asociate cu aderarea la tratament în rândul pacienților cu hipertensiune arterială pentru optimizarea tacticii terapeutice. A fost realizată căutarea surselor bibliografice în bazele de date PubMed, Google Scholar și Hinari. Strategiile de căutare conțineau cuvintele-cheie „aderare”, „hipertensiune arterială”, „biopsihosocial”. Textul integral al studiilor a fost evaluat în baza variabilelor – scopul, metodologia, numărul de participanți și rezultatele cercetării. Au fost identificate 1.232 de citări, 34 de articole au fost revizuite integral, 12 articole – incluse în review: șase review-uri sistematice și meta-analize, trei review-uri narative, un studiu de cohortă și două studii transversale. Determinantele biologice asociate aderării la tratament au fost: vârsta, sexul, factorii legați de boală; determinantele psihologice: atitudinea față de boală și tratament, autoeficacitatea, percepția bolii, convingerile despre boală și tratament, depresia, conștientizarea în domeniul sănătății; determinantele sociale: suportul familial și social, statutul socioeconomic, venitul lunar, factorii legați de asistența medicală, educația, statutul civil, locul de reședință. Aderarea la tratament în rândul pacienților cu hipertensiune arterială poate fi ameliorată prin utilizarea medicamentelor combinate într-un singur comprimat, îmbunătățirea relației medic-pacient, suportul familial și social, dezvoltarea programelor de educație terapeutică pentru această categorie de pacienți.Summary. Increasing adherence to treatment among patients with hypertension can prevent complications, decrease mortality and the costs. The aim of the literature review was to identify publications on the biological, psychological, and social determinants associated with treatment adherence among patients with arterial hypertension in order to optimize therapeutic strategies. Bibliographic sources were searched in PubMed, Google Scholar and Hinari databases. The search strategies contained the keywords – adherence, hypertension, biopsychosocial. The full text of the studies was evaluated based on the variables – aim, methodology, number of participants and results. 1,232 citations were identified, 34 articles were reviewed in full, 12 articles – included in the review: six systematic reviews and meta-analyses, three narrative reviews, one cohort study and two cross-sectional studies. The biological determinants associated with treatment adherence were: age, sex, disease-related factors; psychological determinants: attitude towards illness and treatment, self-efficacy, perception of illness, beliefs about illness and treatment, depression, health awareness; social determinants: family and social support, socio-economic status, monthly income, factors related to medical assistance, education, civil status, place of residence. Adherence to treatment among patients with hypertension can be improved by using single-pill combination, improving the doctor-patient relationship, family and social support, developing therapeutic education programs for patients with hypertension.Резюме. Повышение приверженности к лечению у пациентов с повышенным артериальным давлением может предотвратить развитие осложнений, снизить смертность и затраты на лечение. Целью обзора литературы было выявление публикаций о биологических, психологических и социальных детерминантах, связанных с приверженностью к лечению у больных артериальной гипертензией, для оптимизации лечебной тактики. Поиск библиографических источников проводился в базах данных PubMed, Google Scholar и Hinari. Стратегии поиска содержали ключевые слова – приверженность, артериальная гипертензия, биопсихосоциальный. Полный текст исследований оценивался на основе переменных – цель, методология, количество участников и результаты. Выявлено 1.232 цитирования, 34 статьи про- анализированы полностью, 12 статей включены в обзор: шесть систематических обзоров и метаанализов, три описательных обзора, одно когортное исследование и два перекрестных исследования. Биологическими детерминантами, связанными с приверженностью лечению, были: возраст, пол, факторы, связанные с заболеванием; психологические детерминанты: отношение к болезни и лечению, самоэффективность, восприятие болезни, представления о болезни и лечении, депрессия, осведомленность о своем здоровье; социальные детерминанты: семейная и социальная поддержка, социально-экономический статус, ежемесячный доход, факторы, связанные с медицинской помощью, образованием, гражданским статусом, местом жительства. Приверженность к лечению у пациентов с повышенным артериальным давлением можно повысить за счет применения комбинированных препаратов в одной таблетке, улучшения отношений врач-пациент, семейной и социальной поддержки, разработки программ терапевтического обучения больных с повышенным артериальным давлением

Școlarizarea pacienților în managementul hipertensiunii arteriale la nivelul asistenței medicale primare

Background. Every third person in the Republic of Moldova suffers from hypertension, and premature mortality caused by cardiovascular diseases was 57% (2016). Currently, therapeutic education has become the equivalent component of drug treatment in disease management. Objective of the study. The purpose of the study was to evaluate the official provisions as a basis for the education of hypertensive patients. Material and Methods. Study design was descriptive. The relevant official documents of the Government, the Parliament, Ministry of Health, labor and Social Protection (MHLSP), National Health Insurance Company (NHIC), National Agency for Public Health (NAPH) and of the primary health care institutions were studied. Results. The education of hypertensive patients is promoted in general terms by Law no. 10 of 03.02.2009, Order no. 546 of 01.07.2016, Government Decision no. 1000 of 23.08.2016, Order no. 829 of 29.10.2016. According to the NAPH Annual Report, 117,318 people were enrolled in 2017, and according to the NHIC data, the performance indicators regarding cardiovascular diseases are met to the extent of 40% and there are no data on the volume of expenses allocated for education measures. Only one medical institution has published on the website the list of topics, based on which the education in the management of hypertension is performed. Conclusion. The education of hypertensive patients is a mandatory measure in primary health care, but it requires additional efforts to be implemented and provided so that it can have beneficial effects on patients' health. Introducere. Fiecare a treia persoană din Republica Moldova suferă de hipertensiune arterială, iar mortalitatea prematură cauzată de bolile cardiovasculare a fost de 57% (2016). Actualmente, educația terapeutică (școlarizarea) a devenit componenta echivalentă tratamentului medicamentos în managementul bolii. Scopul lucrării. Scopul studiului a constat în evaluarea prevederilor oficiale ca bază pentru școlarizarea pacienților hipertensivi. Material și Metode. Designul studiului – descriptiv. Au fost studiate documentele oficiale relevante ale Guvernului, Parlamentului, MSMPS, CNAM, ANSP și ale instituțiilor de asistență medicală primară. Rezultate. Școlarizarea pacienților hipertensivi este promovată în termeni generali prin Legea nr. 10 din 03.02.2009, Ordinul nr. 546 din 01.07.2016, Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 23.08.2016, Ordinul nr. 829 din 29.10.2016. Conform Raportului anual al ANSP, în 2017 au fost școlarizați 117.318 pacienți, iar conform datelor CNAM, indicatorii de performanță cu privire la bolile cardiovasculare sunt îndepliniți în măsură de 40% și nu există date despre volumul cheltuielilor alocate pentru școlarizare. Doar o singură instituție medicală are publicată pe pagina web lista temelor în baza cărora se realizează școlarizarea în managementul hipertensiunii arteriale. Concluzii. Școlarizarea pacienților hipertensivi este o activitate obligatorie în asistența medicală primară, care necesită eforturi suplimentare pentru a fi implementată și asigurată, astfel încât să poată produce efecte benefice asupra sănătății pacienților

Organizarea procesului de educație terapeutică în hipertensiunea arterială la nivel de asistență medicală primară

Scopul: Evaluarea procesului de organizare a educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială pentru a elabora recomandări de îmbunătățire a procesului de instruire. Obiectivele: Studierea literaturii la nivel național și internațional referitor la procesul de organizare a educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială; evaluarea procesului de organizare a educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială la nivel de asistență medicală primară; studierea opiniilor medicilor de familie și a asistenților medicali privind instruirea pacienților cu hipertensiune arterială; elaborarea recomandărilor pentru a îmbunătăți procesul de instruire a pacienților cu hipertensiune arterială. Materiale și metode: Tipul studiului: mixt. Componenta calitativă – interviuri (pentru explorare) cu managerii instituțiilor de asistență medicală primară sau personalul medical recomandat de manageri – 11 interviuri realizate prin telefon. Componenta cantitativă – studiu descriptiv, transversal, prin aplicarea unui chestionar elaborat în interesul studiului. Eșantionul studiului cantitativ: 371 de respondenți, dintre care, 65 % medici de familie, 35 % asistenți medicali. Metodele studiului: statistică, de sinteză, comparativă, grafică. Rezultate obținute: Modalitatea de evaluare a procesului de educație a pacienților cu hipertensiune arterială s-a bazat pe modelul lui Deming (2012) – ciclul „Planificare – Realizare – Evaluare – Acțiune”. Conform datelor studiului, personalul medical chestionat posedă cunoștințe parțiale privind etapele procesului de organizare a educației terapeutice menționate de modelul Deming, astfel 69,5 % din respondenți recunosc etapa de planificare iar 59,6 % – etapa de evaluare, fiind în proporții comparabile implicați la modul practic în aceste procese: 70 % din personalul intervievat raportează implicarea în procesul de planificare, iar 59,6% – în procesul de evaluare. Definiția conceptului de educație terapeutică este cunoscută și înțeleasă de majoritatea respondenților medici (67 %), în timp ce asistenții medicali dau dovadă de cunoaștere doar în proporție de 21 %. Educația terapeutică în hipertensiunea arterială este considerată o intervenție terapeutică importantă de marea majoritate a respondenților (98,1 %), datorită beneficiilor pe care aceasta le aduce în controlului tensiunii arteriale (90,6 %); scăderea mortalității cauzate de complicații (81,7 %); creșterea complianței la tratament (72,5 %); conștientizarea bolii (65,5 %). În același timp 79,2 % din respondenți nu consideră că educația terapeutică ar trebui să fie un serviciu autonom. Personalul medical chestionat raportează diverse impedimente în procesul de organizare a educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială, printre care: deficiențe tehnicomateriale (75,7 %); necomplianța pacientului (69,5 %); lipsa timpului (65,2 %). Pentru îmbunătățirea procesului de educație terapeutică, personalul medical a propus mai multe măsuri: instruirea personalului medical (84,1 %), standardizarea procesului la nivel național (69,3 %), motivația pacienților (60,1 %), plata suplimentară a angajaților (51,5 %), implicarea ONG-urilor (48,2 %), utilizarea tehnologiilor digitale (48 %). Concluzii: Educația terapeutică nu este definită în Republica Moldova, datele existente atestă deficiențe, iar reglementările în vigoare sunt generale și nespecifice. Procesul de organizare a educației terapeutice este incomplet, datorită lipsei sau insuficienței planificării și evaluării educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială. Personalul medical din asistența medicală primară consideră importantă educația terapeutică în hipertensiunea arterială și poate fi îmbunătățită prin instruirea personalului medical, standardizarea procesului la nivel național și motivarea paciențilo

Организация процессатерапевтического образования пациентов с артериальной гипертензией на уровне первичной помощи

Rezumat „Hipertensiunea arterială este o problemă de sănătate publică majoră, indicatorii de morbiditate și mortalitate fiind alarmanți. Educația terapeutică în hipertensiunea arterială crește nivelul de conștientizare, controlul tensiunii arteriale și previne apariția complicațiilor. Scopul studiului este de a evalua procesul de organizare a educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială la nivel de asistență medicală primară în Republica Moldova. Designul studiului: descriptiv, transversal, prin aplicarea chestionarului elaborat în interesul studiului. Metodele studiului: statistică, de sinteză, comparativă, grafică. În studiu au participat 371 de respondenți, dintre care 65% medici de familie, 35% asistenți medicali. Majoritatea personalului medical (98,1%) consideră importantă educația terapeutică, 87,3% au recunoscut definiția educației terapeutice și beneficiile acesteia: controlul tensiunii arteriale (90,6%); scăderea mortalității cauzate de complicații (81,7%); creșterea complianței la tratament (72,5%); conștientizarea bolii (65,5%). Personalul medical chestionat a demonstrat o implicare neproporțională în cele 4 etape ale procesului de organizare: 42,3% se implică la etapa de planificare, 93,0% - de realizare, 29,1% - de evaluare și 54,2% - de organizare. Procesul de organizare a educației terapeutice este incomplet, din cauza lipsei sau insuficienței planificării și evaluării educației terapeutice a pacienților cu hipertensiune arterială.Organization of the therapeutic education process in hypertension at the level of primary health care High blood pressure is a major public health problem, with indicators of morbidity and mortality being alarming. Therapeutic education in hypertension increases the level of awareness, blood pressure control and prevents complications. The aim of the study is to evaluate the process of organizing the therapeutic education of patients with hypertension at the level of primary health care in the Republic of Moldova. Study design: descriptive, transversal, by applying the questionnaire developed in the interest of the study. Study methods: statistical, synthetic, comparative, graphical. The study involved 371 respondents, of which 65% family physicians, 35% nurses. The majority of medical staff (98.1%) consider therapeutic education important, 87.3% recognized the definition of therapeutic education and its benefits: blood pressure control (90.6%); decrease in mortality caused by complications (81.7%); increasing treatment compliance (72.5%); disease awareness (65.5%). The surveyed medical staff demonstrated a disproportionate involvement in the 4 stages of the organization process: 42.3% are involved in the planning stage, 93.0% - implementation, 29.1% - evaluation and 54.2% - organization. The process of organizing therapeutic education is incomplete, due to the lack or insufficiency of planning and evaluation of therapeutic education of patients with hypertension.Организация процессатерапевтического образования пациентов с артериальной гипертензией на уровне первичной помощи Артериальная гипертензия - серьезная проблема общественного здравоохранения, показатели заболеваемости и смертности вызывают тревогу. Терапевтическое образование при гипертонии повышает уровень осведомленности, контроль артериального давления и предотвращает осложнения. Цель исследования - оценить процесс организации терапевтического обучения пациентов с артериальной гипертензией на уровне первичной медико-санитарной помощи в Республике Молдова. Дизайн исследования: описательный, сквозной, с применением опросника, разработанного в интересах исследования. Методы исследования: статистический, синтетический, сравнительный, графический. В исследовании участвовал 371 респондент, из них 65% семейные врачи, 35% медсестры. Большинство медицинского персонала (98,1%) считают терапевтическое образование важным, 87,3% признают определение терапевтического образования и его преимущества: контроль артериального давления (90,6%); снижение смертности от осложнений (81,7%); повышение приверженности к лечению (72,5%); осведомленность о болезнях (65,5%). Опрошенный медицинский персонал продемонстрировал непропорционально большую вовлеченность во все 4 этапа организационного процесса: 42,3% вовлечены в стадию планирования, 93,0% - внедрения, 29,1% - оценки и 54,2% - организации. Процесс организации терапевтического обучения не завершен из-за отсутствия или недостаточности планирования и оценки терапевтического образования пациентов с артериальной гипертензией

Hypertension from a biopsychosocial perspective

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudy conducted with the support of the project 20.80009.8007.26 “Piloting the application of the principles of personalized medicine in the conduct of patients with chronic non-communicable diseases” within the State Program (2020-2023), project leader: Curocichin Ghenadie, contracting authority: National Agency for Research and Development.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.26 „Pilotarea aplicării principiilor medicinei personalizate în conduita pacienților cu boli cronice netransmisibile” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: Curocichin Ghenadie, autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Introducere. Hipertensiunea arterială are o prevalență înaltă, fiind responsabilă de cea mai mare parte a mortalității și a invalidității. Variabilele biopsihosociale influențează aderarea la tratament și controlul tensiunii arteriale. Scopul lucrării a constat în identificarea variabilelor biopsihosociale pentru elucidarea rolului acestora în hipertensiunea arterială. Materiale și metode. În această sinteză a literaturii au fost analizate publicațiile din PubMed, HINARI și Elsevier, utilizând termenii „hipertensiune arterială” și „biopsihosocial”. Rezultate. Din 626 de publicații prin aplicarea a două criterii stabilite (publicații în limba engleză și studii în care să fie examinată una sau mai multe dintre determinantele biopsihosociale în hipertensiunea arterială sau cu referire la hipertensiunea arterială) au fost selectate pentru analiză 26. Rezultatele analizei indică creșterea riscului de apariție al hipertensiunii în funcție de vârstă, indicele masei corporale, rasa neagră, ereditate, utilizarea contraceptivelor orale, anxietate, stres, neuroticism, statutul socioeconomic și nivelul scăzut al educației. Totodată, aderarea la tratament a fost influențată de următoarele variabile: biologice - sex, vârstă, durata bolii, comorbidități și complicații, complexitatea prescripțiilor și efectele adverse medicamentelor; psihologice - bunăstarea psihologică, convingerile despre boală, anxietate și depresie; sociale - educație, venituri lunare, sprijin familial, relația în cuplu, nivel de socializare. Concluzii. Prezența factorilor și variabilelor biopsihosociale la persoanele cu hipertensive arterială diagnosticată sau cu risc înalt de dezvoltare a bolii impune o abordare personalizată în oferirea îngrijirilor medicale pentru sporirea gradului de aderare la tratament și obținerea controlului bun asupra tensiunii arteriale.Introduction. Hypertension has a high prevalence, being responsible for most of the mortality and disability. Biopsychosocial variables influence treatment adherence and blood pressure control. The aim of the paper was to identify bio-psycho-social variables to elucidate their role in hypertension. Materials and methods. In this literature review, PubMed, HINARI, and Elsevier publications were analyzed using the terms “hypertension” and “bio-psycho-social”. Results. Out of 626 publications by applied two established criteria (English-language publications and studies examining one or more of the biopsychosocial determinants of hypertension or related to hypertension), 26 were selected for analysis. The results of the analysis indicate an increased risk of hypertension depending on age, body mass index, black race, and heredity, use of oral contraceptives, anxiety, stress, neuroticism, socioeconomic status, and low level of education. At the same time, adherence to treatment was influenced by the following variables: biological - sex, age, duration of the disease, comorbidities, and complications, the complexity of prescriptions and the adverse effects of drugs; psychological - psychological well-being, beliefs about illness, anxiety, and depression; social - education, monthly income, family support, couple relationship, level of socialization. Conclusions. The presence of bio-psycho-social factors and variables in people with diagnosed high blood pressure or at high risk of developing the disease requires a personalized approach in providing medical care to increase adherence to treatment and gain good control of blood pressure

Complementary and alternative medicine for respiratory tract infectious diseases

Introduction. Upper respiratory tract disease (UPTD) is a major public health problem and a leading cause of morbidity and mortality worldwide. The highest risk are young children, the elderly, the chronically ill and those with a suppressed or compromised immune system. Viruses are the predominant cause of respiratory tract diseases and include RNA viruses such as respiratory syncytial virus, influenza virus, parainfluenza virus, metapneumovirus, rhinovirus and coronavirus. Aim of the study. Research on the clinical picture and medication of upper respiratory tract disorders. Methods and materials. The study included the analysis of medical records and the collection of information on the symptoms and medication of upper respiratory tract disorders. Results. Gender prevalence indicates the predominance of the disease among males (70%) over females (30%). Most affected are people included in the age ranges: 30-39 years (31.6%), 40-49 years (26.6%) and 50-59 years (18.3%). Most patients come from rural areas: 41 patients out of a total of 60 included in the study, which represents 68.3%, the rest of the patients come from urban areas - 31.7%. Analyzing the distribution of patients after employment, we note that more frequently suffer from diseases of the upper respiratory tract studied, patients who have a job (65%). They are frequently subjected to risk factors predisposing to the development of pathologies. The subjective symptoms reported at admission were: rhinorrhea (36.6% of the total number of patients), headache (33.3%) and upper airway obstruction (25%). The treatment is aimed at restoring the vital functions of the body (oxygen therapy, administration of etiopathogenetic, symptomatic and prophylactic treatment: antibiotic therapy to suspect the association of bacterial infection, analgesics-antipyretics to confirm hyperpyrexia, administration of antiviral treatment, Conclusion. The pathology of the upper respiratory tract presents an important medico-social problem due to the high incidence during the seasonal period and the unfavorable epidemic situation during the pandemic period of the last years, caused by the Covid-19 virus. A special role is given to the administration of antibiotics, the emphasis being on avoiding their administration in possible situations and antibiotic resistance prophylaxis. The effectiveness of the associated treatment of upper respiratory tract diseases has been demonstrated by shortening the hospital stay, discharging from the hospital with improving the health of patients and preventing clinical relapse (recurrence of symptoms) by following the recommendations of the otolaryngologist. Contrary to international recommendations for combating antibiotic resistance, the study highlighted the widespread use of antibiotic therapy in the treatment of researched diseases; this is all the more worrying as chemotherapeutic preparations are used in high doses over long periods of time and in the pharmacotherapy of COVID-19

Hipertensiunea arterială din perspectiva biopsihosocială

Introduction. Hypertension has a high prevalence, being responsible for most of the mortality and disability. Biopsychosocial variables influence treatment adherence and blood pressure control. The aim of the paper was to identify bio-psycho-social variables to elucidate their role in hypertension. Materials and methods. In this literature review, PubMed, HINARI, and Elsevier publications were analyzed using the terms “hypertension” and “bio-psycho-social”. Results. Out of 626 publications by applied two established criteria (English-language publications and studies examining one or more of the biopsychosocial determinants of hypertension or related to hypertension), 26 were selected for analysis. The results of the analysis indicate an increased risk of hypertension depending on age, body mass index, black race, and heredity, use of oral contraceptives, anxiety, stress, neuroticism, socioeconomic status, and low level of education. At the same time, adherence to treatment was influenced by the following variables: biological - sex, age, duration of the disease, comorbidities, and complications, the complexity of prescriptions and the adverse effects of drugs; psychological - psychological well-being, beliefs about illness, anxiety, and depression; social - education, monthly income, family support, couple relationship, level of socialization. Conclusions. The presence of bio-psycho-social factors and variables in people with diagnosed high blood pressure or at high risk of developing the disease requires a personalized approach in providing medical care to increase adherence to treatment and gain good control of blood pressure.Introducere. Hipertensiunea arterială are o prevalență înaltă, fiind responsabilă de cea mai mare parte a mortalității și a invalidității. Variabilele biopsihosociale influențează aderarea la tratament și controlul tensiunii arteriale. Scopul lucrării a constat în identificarea variabilelor biopsihosociale pentru elucidarea rolului acestora în hipertensiunea arterială. Materiale și metode. În această sinteză a literaturii au fost analizate publicațiile din PubMed, HINARI și Elsevier, utilizând termenii „hipertensiune arterială” și „biopsihosocial”. Rezultate. Din 626 de publicații prin aplicarea a două criterii stabilite (publicații în limba engleză și studii în care să fie examinată una sau mai multe dintre determinantele biopsihosociale în hipertensiunea arterială sau cu referire la hipertensiunea arterială) au fost selectate pentru analiză 26. Rezultatele analizei indică creșterea riscului de apariție al hipertensiunii în funcție de vârstă, indicele masei corporale, rasa neagră, ereditate, utilizarea contraceptivelor orale, anxietate, stres, neuroticism, statutul socioeconomic și nivelul scăzut al educației. Totodată, aderarea la tratament a fost influențată de următoarele variabile: biologice - sex, vârstă, durata bolii, comorbidități și complicații, complexitatea prescripțiilor și efectele adverse medicamentelor; psihologice - bunăstarea psihologică, convingerile despre boală, anxietate și depresie; sociale - educație, venituri lunare, sprijin familial, relația în cuplu, nivel de socializare. Concluzii. Prezența factorilor și variabilelor biopsihosociale la persoanele cu hipertensive arterială diagnosticată sau cu risc înalt de dezvoltare a bolii impune o abordare personalizată în oferirea îngrijirilor medicale pentru sporirea gradului de aderare la tratament și obținerea controlului bun asupra tensiunii arteriale

Использование цифровых решений в самоконтроле сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета

Rezumat Bolile cardiovasculare și diabetul zaharat reprezintă o prioritate mondială de sănătate. Soluțiile digitale în sănătate sunt un instrument actual și necesar, mai ales în condiții de pandemie și post-pandemie COVID-19, care facilitează educarea pacienților și autogestionarea de către aceștia a propriei boli. Scopul cercetării a constat în studierea soluțiilor digitale în sănătate ca instrument de educație a pacienților, eficiența acestora în autogestionarea bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat. Studiul a fost unul de sinteză narativ. Au fost studiate sursele informaționale ale OMS, publicațiile științifice din baza de date PubMed din ultimii cinci ani cu privire la intervențiile digitale în sănătate pentru autogestionarea bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat. Studiile în domeniu au determinat că implementarea intervențiilor digitale în educarea și în schimbarea comportamentului bolnavului a avut rezultate pozitive pentru persoanele cu boli cardiovasculare și cu diabet zaharat. Aplicarea acestor mijloace în sănătate a permis obținerea unei autogestionări mai bune a bolii, a îmbunătățit comunicarea dintre medic și pacient, a crescut aderarea la tratament și a redus simptomele bolii. Sistemele digitale de educație cresc accesul la informațiile despre sănătate, promovează schimbări pozitive în comportamentele pacienților, astfel încât autogestionarea bolilor netransmisibile să fie îmbunătățită.Summary Cardiovascular diseases and diabetes are a global priority. Digital health solutions are a current and necessary tool in COVID-19 pandemic and post-pandemic conditions, which facilitates the education and self-management by patients of their own disease. The aim of the research was to study digital interventions in health as a tool for patients’ education, their effectiveness in the self-management of cardiovascular diseases and diabetes. Study design – narrative review. WHO information sources, scientific publications from the PubMed database in last five years on digital health interventions for the self-management of cardiovascular disease and diabetes were studied. Existing studies have determined that the implementation of digital interventions in education and behavior change had positive results for people with cardiovascular diseases and diabetes. The application of digital interventions in health allowed to obtain a better self-management of the disease, improved the doctor-patient communication, increased the adherence to the treatment and reduced the symptoms of the disease. Digital education systems increase access to health information, promote positive changes in health behaviors, and improve the self-management of noncommunicable diseases.Резюме Сердечно-сосудистые заболевания и сахарный диабет являются глобальным приоритетом. Цифровые решения в области здравоохранения являются актуальным и необходимым инструментом в условиях пандемии и пост-пандемии COVID-19, который способствует обучению и самоконтролю собственной болезни со стороны пациентов. Целью исследования было изучение цифровых вмешательств в здоровье как инструмента для обучения пациентов, их эффективности для самоконтроля сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета. Дизайн исследования – обзор публикаций. Были изучены источники информации ВОЗ, научные статьи из базы данных PubMed за последние 5 лет о цифровых вмешательствах в области здравоохранения для самостоятельного контроля сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета. Существующие исследования определили, что внедрение цифровых вмешательств в образование и изменение поведения имело положительные результаты для людей со сердечно-сосудистыми заболеваниями и сахарным диабетом. Применение цифровых вмешательств в здоровье позволило улучшить самоконтроль заболевания, улучшить общение врача с пациентом, повысить приверженность лечению и уменьшить симптомы болезни. Цифровые образовательные системы расширяют доступ к медицинской информации, способствуют позитивным изменениям в поведении в отношение здоровья и улучшают самоконтроль над неинфекционными заболеваниями

Patients’ education in hypertension management at primary health care level

Family Medicine Department, “Nicolae Testemițanu” SUMPH, Chișinău, Republic of Moldova, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareIntroduction. Every third person in the Republic of Moldova suffers from hypertension, and premature mortality caused by cardiovascular diseases was 57% (2016). Currently, therapeutic education has become the equivalent component of drug treatment in disease management. Purpose: to evaluate the official provisions as a basis for the education of hypertensive patients. Material and methods: Study design was descriptive. The relevant official documents of the Government, the Parliament, Ministry of Health, Labor and Social protection, National Health Insurance Company, National Agency for Public Health and of the primary health care institutions were studied.Results: According to the NHIC data, the performance indicators regarding cardiovascular diseases are met to the extent of 40%. Only one medical institution has published on the website the list of topics, based on which the education in the management of hypertension is performed.Conclusions: The education of hypertensive patients is a mandatory measure in primary health care, but it requires additional efforts to be implemented and provided so that it can have beneficial effects on patients' health