CZECHS AND SLOVAKS IN TRANSYLVANIA AND THE BANAT BETWEEN THE 18TH AND 21ST CENTURIES: A SOCIO-ONOMASTIC PERSPECTIVE

Abstract

Czechs and Slovaks in Transylvania and the Banat between the 18th and 21st Centuries: A Socio-Onomastic Perspective. The paper proposes an analysis of the presence of the Czech and Slovak minorities in Transylvania and the Banat from the modern period until the present day, from the viewpoint of socio-onomastics. The authors specifically look at how micro-toponyms (names of streets and institutions) and macro-toponyms (settlement names) related to the Czechs and Slovaks play a twofold sociocultural role: 1) they confirm the importance of these communities in Romanian public space across the centuries; 2) they guarantee that the minorities are well-represented in Romania even after the emigration of certain members of the respective ethnic groups to their home countries (after WW2) or to Western Europe (beginning with 1990). The examples were collected from books/online sources documenting the history of Czechs and Slovaks in Romania and from Google Maps. Although the history of the contacts between the Czechs and Slovaks, on the one hand, and the Romanians, on the other, is centuries-long, the paper focuses on the period spanning the eighteenth and twenty-first centuries. At the 2021 census, less than 12,000 Czechs and Slovaks declared their belonging to these ethnic groups. Nevertheless, the legacy of the two ethnic minorities endures in names of settlements (Bigăr, Gernik, Svatá Helena), street names (Bratislava Street, Jan Hus Street) and names of institutions (“Jozef Gregor Tajovsky” Theoretical High School). These occur throughout Romania, even in parts of the country where Czechs and Slovaks did not establish significant communities. The presence of multi-ethnic names reveals the openness of the majority population and local authorities towards diversity, and their respect for cultural and scientific values, regardless of ethnic belonging. REZUMAT. Cehi și slovaci în Transilvania și Banat între veacul al XVIII-lea și secolul XXI: o perspectivă socioonomastică. Lucrarea de față propune o analiză socioonomastică a prezenței, din perioada modernă până în contemporaneitate, a minorităților cehe și slovace în arealul transilvănean și bănățean. Concret, autorii urmăresc să evidențieze funcția socioculturală dublă îndeplinită de microtoponimele (nume de străzi și de instituții) și macrotoponimele (nume de localități) care au legătură cu minoritatea cehă și slovacă. Pe de o parte, numele analizate atestă importanța comunității cehe/slovace în spațiul public românesc de-a lungul secolelor. Pe de altă parte, acestea dovedesc faptul că minoritățile investigate continuă să fie bine reprezentate în peisajul românesc, în ciuda repatrierii unor etnici după Al Doilea Război Mondial sau a emigrării în Occident, după 1990. Exemplele au fost culese din cărți/surse online care documentează istoria cehilor și a slovacilor din România și din platforma Google Maps. Deși contactele dintre cehi/slovaci și români datează de mai multe veacuri, în lucrarea de față ne-am oprit doar asupra perioadei cuprinse între secolele al XVIII-lea și XXI. La recensământul din 2021, sub 12.000 de persoane și-au declarat apartenența la aceste etnii. Totuși, moștenirea celor două minorități se păstrează în nume de localități (Bigăr, Gernik, Svatá Helena), străzi (Strada Bratislava, Strada Jan Hus) și instituții (Liceul Teoretic „Jozef Gregor Tajovsky”), care apar pe tot teritoriul românesc, chiar și în regiuni unde nu au existat comunități semnificative de cehi și slovaci. Prezența numelor multietnice demonstrează deschiderea către diversitate a populației majoritare și a autorităților locale, dar și respectul acestora pentru valori științifice și culturale, indiferent de apartenența etnică. Cuvinte-cheie: socioonomastică, minoritate etnică, comunitate, microtoponim, macrotoponim Article history: Received 16 August 2025; Revised 11 December 2025; Accepted 15 January 2026; Available online 30 March 2026; Available print 30 April 2026