Cunoștințele mamelor față de procesul de alimentație naturală în primul an de viață al copilului

Abstract

Context: Alimentația naturală exclusivă în primele șase luni de viață reprezintă standardul de aur în nutriția copilului mic. Aceasta contribuie la reducerea morbidității și mortalității infantile, având un impact major asupra dezvoltării cognitive și integrării sociale a copilului. Cu toate acestea, practicile de alăptare sunt influențate semnificativ de nivelul de informare al mamelor și de sprijinul acordat de către cadrele medicale. Consilierea eficientă poate preveni renunțarea timpurie la alăptare și poate încuraja continuarea alimentației naturale în mod optim. Metode: Scopul studiului a fost de a evalua cunoștințele mamelor despre alimentația naturală în vederea optimizării recomandărilor de susținere a alimentației optime a copilului în primul an de viață de către echipa medicală. A fost realizat un studiu mixt, transversal, pe un eșantion de 719 mame din Republica Moldova. Primul component al cercetării a constat în aplicarea unui chestionar structurat, care a evaluat aspect socio-demografice, precum și cunoștințele mamelor privind alăptarea exclusivă, tehnicile de alăptare, dificultățile întâlnite și sursele de informare accesate. Al doilea component a inclus realizarea interviurilor de tip focus grup cu mame care alăptează copii în primul an de viață, în vederea aprofundării aspectelor calitative legate de percepții, motivații și nevoi informaționale. Analiza statistică a cuprins metode descriptive și teste neparametrice, iar datele calitative au fost analizate tematic. Rezultate: Rezultatele au evidențiat că 76,6% dintre respondente au considerat informațiile oferite de personalul medical ca fiind utile sau foarte utile în susținerea procesului de alăptare. Totodată, 86% dintre mame au raportat că își alăptează copilul la cerere, conform recomandărilor internaționale. Cu toate acestea, 55% nu au apelat la specialiști în cazul dificultăților, iar 41% au declarat că au nevoie de mai mult sprijin informativ privind diversificarea. Analiza tematică a focus-grupurilor a evidențiat percepții variate privind sprijinul primit: mamele au subliniat importanța unei abordări empatice, a continuității consilierii postnatale și a adaptării mesajelor la nevoile reale. Au fost identificate temeri legate de cantitatea laptelui și presiunea socială privind alimentația mixtă. De asemenea, mamele au exprimat clar nevoia de a fi susținute nu doar de cadrele medicale, ci și de familie și comunitate, accentuând rolul sprijinului integrat în menținerea alăptării naturale. Discuții: Studiul reflectă importanța critică a consilierii medicale în promovarea alăptării naturale. Deși majoritatea mamelor recunosc utilitatea suportului oferit de personalul medical, nivelul de implicare și solicitare activă a ajutorului în fața dificultăților rămâne scăzut. Acest lucru indică posibile lacune în accesibilitatea sau eficiența consilierii curente. Lipsa informațiilor clare sau sprijinul insuficient pot conduce la practici incorecte, întreruperea precoce a alăptării sau inițierea neadecvată a alimentației complementare. Intervențiile educaționale structurate și continue, implicarea activă a asistentelor medicale comunitare și integrarea consilierii în rutina vizitelor prenatale și postnatale ar putea îmbunătăți semnificativ rezultatele. Consolidarea cunoștințelor mamelor privind beneficiile alăptării, tehnicile corecte și gestionarea dificultăților este esențială pentru promovarea unei nutriții optime în primul an de viață. Concluzii: Studiul subliniază importanța evaluării cunoștințelor mamelor privind alimentația naturală pentru a direcționa eficient intervențiile echipei medicale. Informarea corectă, consilierea empatică și sprijinul continuu din partea familiei, comunității și sistemului de sănătate sunt esențiale pentru promovarea și menținerea alăptării exclusive și pentru prevenirea practicilor suboptime de hrănire în primul an de viață