Spații verzi urbane în sprijinul calității vieții populației

The creation of urban green spaces to improve the quality of life of the populationis highlighted in the literature and in international and national documents. This study presents the situation of the urban green space in Romania, a component of the natural environment of the city, of the urban infrastructure and a favorable element of the quality of life of the population. In this sense, the dynamics of green space surfaces in the period 2010−2019 and the green space surface belonging to an inhabitant in 2019 were analyzed, at national and city level, given the shortage of green areas, as a result (and) of their decline after1990, as well as the minimum norm provided by the Romanian legislation in force of 26 square meters of green space per capita. Also, the role and benefits of the presence of urban green spaces for the environment, communities and quality of life were shown, the current urban policies for ensuring green space in Romanian localities, as well the appreciation of urban green by the population in Romanian cities compared to European cities. In the elaboration of the paper were used statistical data from sources such as the National Institute of Statistics, the Environment Fund Administration, the European Commission and the United Nations and specialized papers were consulted, as well as strategic and legislative documents.Crearea de spații verzi urbane pentru îmbunătățirea calității vieții populației este evidențiată în literatura de specialitate și în documente internaționale și naționale. Acest studiu prezintă situația spațiului verde urban din România, un component al mediului natural al orașului, al infrastructurii urbane și un element favorabil calității vieții populației. În acest sens, s-a analizat dinamica suprafețelor de spațiu verde în perioada 2010−2019 și suprafața de spațiu verde ce revine unui locuitor în anul 2019, la nivel național și la nivelul orașelor, având în vedere deficitul de areale verzi ca urmare (și) a declinului acestora ulterior anului 1990, precum și norma minimă prevăzută de legislația română în vigoare de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor. De asemenea, s-au arătat rolul și beneficiile prezenței spațiilor verzi urbane pentru mediu, comunități și pentru calitatea vieții, politicile urbane actuale pentru asigurarea de spațiu verde în localitățile din România, alături de aprecierea verdelui urban de către populație în orașe românești prin comparație cu orașe europene. În elaborarea lucrării au fost utilizate date statistice din surse precum Institutul Național de Statistică, Administrația Fondului pentru Mediu, Comisia Europeană și Națiunile Unite și au fost consultate lucrări de specialitate, precum și documente strategice și legislative

Institutional Trust and Citizen Support for the Government Socioeconomic Policy in the Early Phase of the COVID-19 Pandemic in the Republic of Moldova

This paper analyses the citizens’ attitudes and support for the government initiatives aiming to mitigate the socioeconomic impact of the early phase of the Covid-19 pandemic in Moldova. It draws on mixed method research carried out in the Republic of Moldova, in June and July 2020, by a questionnaire conducted with a nationally representative sample (n=1202), and a qualitative survey utilizing in-depth interviews (n=95). The respondents of the questionnaire survey share high dissatisfaction with the way the authorities managed the Covid-19 pandemic and its socioeconomic impact. Respondents with more confidence in state institutions are more satisfied with the way the government managed the pandemic and its effects. Participants in the qualitative survey through interviews highlighted several gaps and inconsistencies in the way the authorities managed the pandemic and its impact on people’s life. The actions or inactions of the authorities might further undermine citizens’ trust in state institutions and in the official interpretation of events. The “pro-business and pro-citizens” measures announced by the government of Moldova on 1 April 2020, in a context strongly influenced by the presidential elections, which took place in November 2020, proved to be modest and little effective. The support measures assumed by the Moldovan government for businesses and employees represented 1.2% of GDP, which is extremely low, compared to the support provided to enterprises and employees in Western countries and in countries from the region.Acest articol analizează atitudinile și sprijinul cetățenilor față de inițiativele guvernamentale care vizează atenuarea impactului socio-economic al fazei incipiente a pandemiei de Covid-19 în Republica Moldova. Articolul se bazează pe o cercetare cu metode mixte efectuată în Republica Moldova în lunile iunie și iulie 2020, prin aplicarea unui chestionar unui eșantion reprezentativ la nivel național (n=1202) și o anchetă calitativă prin interviuri aprofundate (n=95). Respondenții chestionarului împărtășesc un sentiment de nemulțumire față de modul în care autoritățile au gestionat pandemia de Covid-19 și impactul socio-economic al acesteia. Respondenții care au mai multă încredere în instituțiile statului sunt mai mulțumiți de modul în care guvernul a gestionat pandemia și efectele acesteia. Participanții la ancheta calitativă prin interviuri au evidențiat mai multe lacune și inconsecvențe în modul în care autoritățile au gestionat pandemia și impactul acesteia asupra vieții oamenilor. Acțiunile sau inacțiunile autorităților ar putea submina și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în interpretarea oficială a evenimentelor. Măsurile „pro-business și pro-cetățeni” anunțate de Guvernul Republicii Moldova la 1 aprilie 2020, într-un context puternic influențat de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, s-au dovedit a fi modeste și puțin eficiente. Măsurile de sprijin asumate de Guvernul Republicii Moldova pentru întreprinderi și angajați au reprezentat 1,2% din PIB, ceea ce este extrem de puțin comparativ cu sprijinul acordat întreprinderilor și angajaților în țările occidentale și în alte țări din regiune

Social Networks in the Cosponsorship Legislative Behavior: Theoretical Explorations

Legislation adoption is a complex process which brings together assorted actors, each with its own array of attributes, strategies and motives. Legislators rely on the web created for a diverse array of functions, from information diffusion to coalition building. Given its heterogeneous nature, legislative cosponsorship networks have gradually become a focus point in the study of collaborative activity in political settings. The article looks into the history of how social network analysis has been adopted in the study of cosponsorship patterns, at the most used methodologies, explanatory variables and applications within this subfield. It looks at the multiple studies that are dealing with the variables facilitating voluntary cooperation, how they may vary in performance given different national contexts, and how personal interests and institutional constraints (or incentives) intertwine. The last chapter deals with research developed using lessons learned from studying legislative networks.Procesul de adoptare a unei legi este unul complex, care reunește o serie de actori, fiecare cu propria sa gamă de atribute, strategii și motive. Legiuitorii se bazează pe rețeaua din care fac parte pentru o gamă variată de funcții, de la difuzarea informațiilor până la construirea de coaliții. Rețelele de cosponsorizare legislativă au devenit treptat un punct focal în studiul activității de colaborare în medii politice. Acest articol aduce în prim-plan istoria modului în care analiza rețelelor sociale a fost adoptată în studiul modelelor de cosponsorizare, discută cele mai utilizate metodologii, variabile explicative și aplicații din acest subdomeniu. Sunt analizate multiplele studii care se ocupă de variabilele ce facilitează cooperarea voluntară, modul în care acestea pot varia în performanță în funcție de diferite contexte naționale, dar și de modul în care interesele personale și constrângerile instituționale (sau stimulentele) acționează asupra rețeleleor de cosponsorizare legislativă. Ultimul capitol tratează cercetările dezvoltate folosind lecțiile învățate din studierea rețelelor legislative

Performanţa României în domeniul dezvoltării umane

The article focuses on the analysis of Romania’s performance in the field of human development (HD), as it is presented in the Human Development Reports which the United Nations Development Program started in 1990. This performance is understood as a process of broadening the possibilities of people’s choices, and as the level of people’s welfare. It is about leading a healthy life, for as long as it is possible, about being educated and about having a decent standard of life (HDR, 1990). Each of the Human Development Reports issued so far was an event, whose information was much debated. The 2010 issue (20th anniversary) changed part of the indicators used for Human Development Index (HDI) calculation, the new indicators being expected to measure better country performance. More exactly, from the four indicators taken into calculation before 2010, which were set after several modifications: life expectancy, Gross Domestic Product (GDP), literacy rates and school enrolment rate, only the first one remained. The GDP was replaced by the Gross National Income (GNI), while in terms of education, the indexes calculate the mean years of schooling (MYS) of the people aged 25 and more, and the expected years of schooling (considering the actual yearly school enrolments). IHD calculation also changed: the geometric average of the indicators describing the three subcomponents (standardized in the interval 0–1) is used instead of the arithmetic mean of the indicators. The new formula was applied retroactively for several years, so that historic comparisons can be done. The surprise, to call it so, is that, using the new measurements, Romania stands somehow better, even if the historic trend didn’t change. Thus, while according to both the old and new calculations, IHD values decreased in Romania during the early years of transition, the decrease from the initial period has been recovered only in 2000–2005, while slight increases have been recorded in the last year of reporting. The better performance of Romania in HD is for MYS indicator and for EYS also. All these changes will be analysed together with several other information regarding the processes of inequality in human development.Articolul este axat pe analiza performanţei României în domeniul dezvoltării umane (DU), aşa cum este prezentată în Rapoartele Dezvoltării Umane (PNUD). În fapt, este o continuare a unor studii anterioare şi este prilejuită de faptul că începând cu anul 2010 s-au adus schimbări importante în ceea ce priveşte indicatorii prin care se determină indicele dezvoltării umane (IDU). Conform noilor măsurători, în România se înregistrează o situaţie mai bună. În evidenţierea acestor schimbări se aduce în atenţie şi aspectul inegalităţilor în dezvoltarea umană

Policy factors of gender inequalities in migration flows. The case of Romanian Roma in Italy and Spain

Romanian migration flows knew a tremendous increase after the fall of communism in 1989. However, Romanian citizens didn’t participate to migration process to the same extent, irrespective of their age, gender or ethnicity. Important inequalities affect migrants’ profiles. This paper will highlight inequalities particularly with respect to gender and ethnic dimensions of Romanians participating in the process of labour migration. Main destination countries of Romanian migrants are Italy and Spain. These receive almost two thirds of Romanians abroad. Based on bivariate analyses carried out on data from EU-inclusive survey 2011, it is shown that Romanian Roma’s access to resources enabling migration after 1990 was influenced by gender. A particular attention will be paid to the gender inequalities among Roma migrants pertaining to differences in education, access to jobs, and attribution of caretaking roles by virtue of their gender norms, further revealing the vulnerability of Roma women with respect to their access to global labour market and to social services in the destination countries. Furthermore, policies toward immigrants also affect differently these migrant groups across countries of destination. Fluxurile de migrație din România au cunoscut o creştere considerabilă după căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, cetățenii români nu au participat la procesul de migrație în aceeaşi măsură, indiferent de vârstă, sex sau etnie. Inegalități importante afectează profilurile migranților. Această lucrare îşi propune să scoată în evidență mai ales inegalitățile în ceea ce priveşte genul în rândul romilor români care participă la procesul migrației forței de muncă. Principalele țări de destinație pentru migranții români sunt Italia şi Spania. Aceste țări primesc împreună aproape două treimi dintre românii din străinătate. Pe baza analizei bivariate efectuate cu ajutorul datelor EU-inclusive 2011, se arată că accesul romilor români la resurse care să permită migrația de după 1990 a fost influențată de gen. O atenție deosebită va fi acordată inegalităților de gen în rândul migranților romi referitoare la diferențele în educație, accesul la locuri de muncă, precum şi atribuirea de roluri specifice, în virtutea normelor de gen, dezvăluind în continuare vulnerabilitatea femeilor rome în ceea ce priveşte accesul lor la piața forței de muncă şi la serviciile sociale în țările de destinaŃie. În plus, politicile față de imigranți, de asemenea, afectează în mod diferit aceste grupuri de migranți din țările de destinație

Health-Related Effects at the Outbreak of COVID-19 Pandemic in Vulnerable Communities of Romania

This paper reports on health-related effects of the COVID-19 pandemic impact on vulnerable populations from Romania’s vulnerable communities, Roma and non-Roma. Transmission in the most marginalized communities has been expected to be particularly high as self-isolation and social distancing are difficult to pursue as a result of crammed living conditions, limited access to basic services and infrastructure. The study reports research results from a qualitative survey based on expert interviews in communities. The sample includes a total number of 34 communities, out of which 10 Roma vulnerable rural communities, 10 vulnerable rural localities and a counterfactual of 10 resilient communes. In addition, four small urban areas with large Roma neighborhoods complete the sample. Data collection has been organized in four rounds, during the period May−July, 2020. Since the lockdown, a large number of interviewees declared non-compliance with the hygiene measures for preventing COVID-19 transmission to be a problem. While in the resilient communes this problem was not reported, it appeared to be widespread in the selected vulnerable communes. The non-compliant behavior of poor and Roma people is considered an aggregated effect of a lack of access to relevant infrastructure, particularly water, and lack of finances for the necessary sanitary products. According to opinions expressed by local institutional representatives, between Round 1 and Round 3 of research (May−June 2020), a large part of the population either has never observed the hygiene rules or has relaxed after the lockdown was lifted. Constant positive evolution was reported in the resilient communes and the vulnerable non-Roma ones. This study adds knowledge on social and economic health-related effects of the COVID-19 at the level of the most vulnerable segments of Romanian society. The results underline the fact that short-term effects of the pandemic are borne unequally.Articolul prezintă efectele legate de starea de sănătate ale pandemiei COVID-19, asupra populației vulnerabile, din comunitățile vulnerabile cu și fără romi, din România. În comunitățile marginalizate, se aștepta ca transmisia virsului să fie mare, ca urmare a dificultății de a respecta măsurile de auto-izolare și distanțare socială, în contextul unui nivel scăzut al condițiilor de viață și al accesului limitat la servicii de bază și infrastructură. Studiul include rezultatele unei cercetări calitative realizată prin interviuri cu experți din comunități. Eșantionul include un număr total de 34 de comunități, dintre care 10 sunt comunități vulnerabile cu romi din mediul rural, 10 sunt comune vulnerabile, alături de un set contrafactual de 10 comune reziliente. În plus, sunt incluse și 4 orașe mici cu zone extinse de romi. Culegerea datelor a fost organizată în patru runde, în perioada mai-iulie 2020. Începând cu perioada de izolare din starea de urgență, un număr ridicat de intervievați a identificat ca problematic gradul scăzut de respectare a măsurilor de igienă pentru prevenirea trasmiterii COVID-19. În timp ce în comunele reziliente această problemă nu a fost menționată, ea a apărut ca fiind extinsă în comunitățile rurale vulnerabile. Comportamentul neconform al populației sărace și de etnie romă este considerat a fi un efect agregat al lipsei de acces la infrastructura relevantă, în special apă, alături de lipsa resurselor financiare necesare pentru produsele sanitare. În opinia reprezentanților instituționali locali intervievați, între prima și a treia rundă a cercetării (mai−iunie 2020), o mare parte a populației fie nu a respectat regulile de igienă, fie acestea au fost relaxate, după ce izolarea din starea de urgență a fost ridicată. O evoluție constant pozitivă a fost raportată în comunele reziliente și în cele vulnerabile fără romi. Studiul contribuie la extinderea cunoașterii asupra efectelor sociale și economice legate de starea de sănătate ale pandemiei COVID-19 asupra celor mai vulnerabile segmente ale societății din România. Rezultatele subliniază că efectele pe termen scurt ale pandemiei sunt inegal distribuite