Diia.pl: Navigating legal, technological and human rights dimensions of an electronic document for Ukrainian citizens in Poland

The objective of the paper is to present legal aspects of the concept and method of implementing an innovative solution such as an electronic document for Ukrainian citizens in Poland (Diia.pl), including some problems that arise in this context. This document is one of the elements of the Polish response to the arrival of millions of Ukrainian citizens seeking protection against the effects of the Russian invasion of February 2022. The fundamental research question is to what extent Diia.pl should be considered solely through the prism of technology and administration techniques, and to what extent - through the prism of human rights – in the context of real guarantees of respect for them. The study is a continuation of the authors' prior work in the field of migration law and informatization of public services. Research is approached using the dogmatic-legal method; it also includes an analysis of statistical data and positions of various bodies and institutions, as well as problems observed in practice. The result is a diagnosis of challenges related to the use of electronic residence documents, in the context of political and social crises. This, in turn, implies the formulation of guidelines for countries wishing to introduce this type of solutions based on accumulated experience. Implications of the study are of great importance for academics, researchers and practitioners, that is lawmakers, border services, administration, employees and other entities. Considering forecasts of an increase in forced migration in the future, drawing appropriate conclusions from the use of Diia.pl may contribute to efficient responses to inevitable crises in the future and in that sense is of great value for different stakeholders

CREAREA UNEI NOI PLATFORME PIAS ÎN SĂNĂTATE ȘI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI EUROPENE NIS 2

Această cercetare abordează problematica securității cibernetice în sănătate în contextul Directivei Europene NIS 2. Obiective: Această lucrare analizează impactul Directivei Europene NIS 2 asupra infrastructurii critice din sănătate, cu un accent deOSE/Entităţi esenţialebit pe modernizarea platformei PIAS/e-Sănătate pentru conformitate cu cerințele de securitate cibernetică. Scopul principal este dezvoltarea unei noi platforme integrate PIAS/e-Sănătate, care să sporească reziliența cibernetică, eficiența operațională și calitatea serviciilor medicale în România. Obiectivele includ analiza cerințelor Directivei NIS 2, evaluarea beneficiilor și provocărilor implementării acesteia, dezvoltarea unei soluții tehnologice moderne și oferirea de recomandări pentru factorii de decizie. Studii prealabile: Lucrarea se bazează pe analiza literaturii de specialitate privind securitatea cibernetică și e-Sănătatea, precum și pe bunele practici din alte state europene. Sunt integrate concepte cheie precum reziliența cibernetică, interoperabilitatea datelor și cerințele legislative ale Directivei NIS 2. Studiul contribuie la literatura existentă, completând cercetările publicate în conferințele internaționale SCIC și TRUST. Metodologie: Cercetarea utilizează o metodologie mixtă, combinând metode calitative și cantitative. Interviurile semi-structurate cu experți din sănătate și IT oferă perspective detaliate, în timp ce chestionarele aplicate utilizatorilor PIAS cuantifică percepțiile lor. Analiza comparativă cu alte soluții europene sprijină dezvoltarea unui model conceptual validat pentru modernizarea infrastructurii informatice. Rezultate: Rezultatele evidențiază că implementarea Directivei NIS 2 reduce incidentele cibernetice, îmbunătățește siguranța datelor și facilitează interoperabilitatea. Totuși, costurile inițiale ridicate și necesitatea colaborării interinstituționale rămân provocări semnificative. Implicații: Studiul are implicații importante pentru cercetători, practicieni și decidenți politici, oferind direcții strategice pentru alinierea infrastructurii critice din sănătate la cerințele Directivei NIS 2 și promovând o mai bună securitate cibernetică. Valoare: Lucrarea aduce o contribuție originală prin propunerea unui model inovator de integrare a noilor tehnologii, cum ar fi big data și IoT, în domeniul sănătății digitale. Prin aceste contribuții, susține tranziția către un sistem medical mai sigur, eficient și sustenabil în România

TEHNOLOGII AI FOLOSITE ÎN DEZVOLTAREA APLICAȚIILOR DIN SECTORUL PUBLIC

Inteligența Artificială (AI) aduce inovații semnificative în multiple domenii, contribuind la transformarea educației, medicinei, transporturilor, afacerilor și apărării. Această lucrare analizează impactul AI asupra sectorului public, evidențiind utilizarea sa  în procesul de digitalizare și oferă o perspectivă comparativă între implementările din România și statele Uniunii Europene.Lucrarea este structurată pe trei capitole: Primul capitol examinează evolutția digitalizării în sectorul public, punând accent pe integrarea AI ca pilon central al progresului tehnologic. Sunt definite conceptele de sector public și AI, iar tranziția către o eră digitală bazată pe aceste tehnologii este contextualizată istoric. Capitolul al doilea detailează tehnologiile AI aplicate în sectorul public, abordând atât avantajele, cât și provocările sociale, etice și operaționale. Capitolul final prezintă o analiză comparativă între implamentările AI în România și în alte state membre ale Uniunii Europene, bazată pe studii și articole de specialitate.Concluziile evidențiază modul în care IA transformă sectorul public, îmbunătățind procesele și serviciile oferite cetățenilor. Analiza sublinează particularitățile și provocările din România, oferind o întelegere a diferențelor fată de alte state membre ale Uniunii Europene

Factors influencing the adoption of appropriate electronic waste recycling practices in Sub-Saharan Africa: Empirical literature review

The main focus of this paper is to provide a thorough examination of the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices in Sub-Saharan Africa. Objective: Specifically, this study assessed global e-waste recycling and policy issues and the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices in sub-Saharan Africa. Prior work: This paper is built upon available literature that has been published in the area of e-waste recycling. The paper utilized publications from different developed and developing countries by examining legal and institutional frameworks, infrastructures, recycling practices, etc. Approach: This study used a desk review approach to conduct a systematic literature review of research articles collected from various databases. Implications: The findings of this study provide insights into the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices by policy makers and all e-waste stakeholders. This provides a path for the implementation of sustainable development goals that aim to protect human health and the environment. Value: This study revealed that the absence of policies, regulations and recycling infrastructure are some of the factors affecting the adoption of e-waste recycling in sub-Saharan Africa. However, some countries within the region, such as South Africa, Rwanda and Uganda, have enacted regulatory frameworks for e-waste management, which have enabled them to facilitate the adoption of e-waste recycling practices in their countries. Other factors include economic incentives and market opportunities, which play critical roles in driving the adoption of appropriate e-waste recycling practices. Moreover, factors such as public awareness, education, and technology are fundamental in the region

AlfaFold și Premiul Nobel în Chimie (2024)

Dacă în articolul precedent am vorbit despre Premiul Nobel în Fizică și legătura acestei științe cu inteligența artificială (AI), acum este momentul să discut despre Premiul Nobel în Chimie și legătura dintre chimie și AI. Acordat la o zi după Premiul Nobel în Fizică, laureații Premiului Nobel în Chimie sunt David Baker de la Universitatea Washington din Seattle, Statele Unite și Demis Hassabis, alături de John Jumper ambii de la Google DeepMind, Londra, Marea Britanie. Fascinant este faptul că deși acest premiu, la drept vorbind, nu implică foarte multă chimie, el o susține dintr-o serie întreagă de motive: înțelegerea vieții, tratarea diferitelor boli și multe alte aspecte. Podcast aici

TRANSPARENȚA ÎN MEDIUL DIGITAL. ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA.

Tehnologia secolului XXI permite dezvoltarea conceptului de smart city (oraș inteligent)  ce presupune crearea unui mediu digitalizat prin care să se poată gestiona activitățile administrative, accesibil și pus la dispoziția atât a autorităților, cât și a businessurilor cetățenilor. Prezenta lucrare își propune să studieze efectele digitalizării în domeniul administrativ și importanța asigurării unei reale transparențe în ceea ce privește activitățile desfășurate în mediul digital. Transparența în mediul digital ar presupune accesul tuturor părților implicate în demersurile administrative (organe de stat, persoane juridice și persoane fizice) la informațiile documentate prin intermediul platformelor de e-administrare, fapt ce poate avea însă și implicații negative ce vor fi discutate ulterior. În vederea realizării unei lucrări relevante, care să prezinte întocmai avantajele și dezavantajele accesului liber la informațiile digitale din administrația publică, prezenta lucrare va aborda o metodă de analiză a literaturii de specialitate. Mai mult, pentru a putea oferi o viziune de ansamblu, prezenta lucrare își propune observarea unor aplicații reale ale acestor noi concepte de platforme de e-administrare, atât la nivel național, cât și la nivel european sau chiar mondial, astfel încât să se poată realiza  justificarea argumentelor aduse. Prezentul studiu cuprinde o listă de argumente obiective care pot ajuta la crearea unei opinii a cititorului în ceea ce privește digitalizarea în domeniul administrației publice și implicațiile și impactul pe care le pot avea transparența și accesul liber la informații în acest mediu digital creat pentru o mai bună funcționare a administrării unei comunități. De asemenea, această lucrare va prezenta și opinia subiectivă, însă bine argumentată, a autorului

The inclusion of CO2 accounting in the IPSAS accounting standard

Accounting and reporting for the CO2 footprint has become standard procedure for capital market-oriented companies since the IFRS S2 standard was released in 2023. However, the IPSAS Board have already committed themselves to: (i) include CO2 Accounting in the standard; and (ii) to orient themselves towards IFRS S2. The contribution will show what this means for public sector entities in terms of facility and energy management, procurement of capital goods, materials and services as well as waste management. It will also show how the resulting requirements can be included in ERP systems that are already in place for public sector administration

Anul 2025 reprezintă intrarea în era roboților umanoizi

De curând (28 martie – 01 aprilie 2025) am participat la conferința Not Robots Yet: Keeping Public Servants in Public Service organizată de American Society for Public Adminstration (ASPA) în Washington, Statele Unite. Intervenția mea în grupul de lucru dedicat soluțiilor digitale îndreptate spre îmbunătățirea vieții comunităților a avut în vedere implementarea inteligenței artificiale (AI) în Administrația Publică din România, iar prezentările la care am asistat m-au inspirat să redactez acest articol. Robotica este, fără îndoială, în plină expansiune, iar acum, impulsionată de progresele în AI și inginerie, cu atât mai mult – nu este de mirare ținând cont că roboții au avantajul de a interacționa cu lumea fizică într-o formă în care informația digitală nu o poate face. Deceniul care urmează se conturează a fi deceniul roboților, iar roboții umanoizi par a fi în centrul atenției. De altfel, Jensen Huang, președinte și CEO Nvidia, a declarat în deschiderea conferinței anuale GPU Technology Conference (GTC) 2025 că „a venit timpul roboților”. Nu doar Nvidia, ci multe alte companii (revin cu exemple) se întrec în dezvoltarea și implementarea unor mașini umanoide pentru a executa diferite sarcini lucrative, a livra servicii sau chiar a oferi ajutor în gospodării. Roboții patrupezi devin la rândul lor din ce în ce mai agili și mai accesibili, fiind deja utilizați în industrie și apărare – de fapt, industriile de armament ale lumii și-au creat platforme pentru dezvoltarea roboților care să ajute în misiunile de recunoaștere și totodată să ofere sprijin în luptă. Podcast aici

Inteligența Artificială și Premiul Nobel în Fizică (2024)

Recent (octombrie 2024), Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui John Hopfield de la Universitatea Princeton din Statele Unite și lui Geoffrey Hinton de la Universitatea din Toronto, Canada, pentru contribuțiile fundamentale în cercetarea și dezvoltarea rețelelor neuronale (NN) - modele de bază ce alimentează sistemele de inteligență artificială (AI), machine learning (ML) și toate celelalte tehnologii asociate. Podcast aici

Social, economic and environmental benefits of 15-minute cities: A case study analysis

The 15-minute city concept centers on the accessibility of essential resources and services within a 15-minute walk or bike ride. This model is increasingly gaining recognition as a cornerstone of sustainable urban development. The 15-minutes city concept emphasizes the creation of compact, multifunctional urban spaces designed to meet the daily needs of residents while reducing reliance on long-distance transportation. The goal of the paper is to show how the concept of 15-minute city is perceived by authorities from different cities presented in the case studies of the paper. This paper explores the social, economic, and environmental benefits of adopting the 15-minute city model, analyzing its implications for residents' quality of life and the natural environment. Socially, 15-minute cities promote greater community integration, enhance mental well-being, and encourage increased physical activity by providing accessible and inclusive urban environments. The proximity of local services and infrastructure further bolsters local economies, mitigates social inequalities, and improves public safety. Economically, this urban planning model supports small businesses, lowers transportation costs for residents, generates employment opportunities, and increases property values by offering improved access to essential services and green spaces. From an environmental perspective, the 15-minute city contributes to significant reductions in carbon emissions by decreasing dependence on car transportation and encouraging sustainable mobility options such as walking, cycling, and public transit. Drawing upon case studies and existing research, this article highlights successful implementations of the 15-minute city concept in various urban contexts. These examples illustrate how the model serves as an effective response to contemporary urban challenges, including environmental degradation, traffic congestion, and the growing demand for equitable and accessible urban services. By integrating this concept into urban planning, cities can better address the multidimensional needs of their residents while promoting a sustainable and resilient urban future