Catedra Medicină de Familie, IP Universitatea de Stat
de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Al IV-lea Congres al medicilor de familie din Republica Moldova cu participare internaţională 16-17 mai 2018 Chișinău, Republica MoldovaModernizarea şi perfecţionarea sistemului
de sănătate din Republica Moldova este în pas cu
cerinţele şi imperativele de reformare continuă a
sistemelor ocrotirii sănătăţii din întreaga lume. Anul
2018 este anul aniversărilor importante ce se referă la
asistenţa medicală primară. Acum 40 de ani, în 1978,
în cadrul conferinţei organizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF au participat reprezentanţi
ai 134 de guverne, 67 de organizaţii internaţionale
şi ai multor organizaţii neguvernamentale. Acest
eveniment a culminat cu adoptarea Declaraţiei de
la Alma-Ata, care a subliniat rolul asistenţei medicale primare, „având la bază metode practice, valide
ştiinţific şi acceptabile din punct de vedere social şi
mijloace tehnice universal accesibile, presupunând
o largă implicare populară şi un cost sustenabil la
nivel comunitar şi naţional” [1]

Bivol, Grigore

Curocichin, Ghenadie

Gîţu, Lora

Gîțu, Lora

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

7Teze, RezUMATe, COMUNICÃRI cZu: 614.23/.25(478) MEDICINA DE FAMILIE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL A DOUĂ ANIVERSĂRIGrigore BIVOL, Ghenadie CUROCICHIN, Lora GÎŢU,Catedra Medicină de Familie, IP Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanumodernizarea şi perfecţionarea sistemului de sănătate din Republica moldova este în pas cu cerinţele şi imperativele de reformare continuă a sistemelor ocrotirii sănătăţii din întreaga lume. Anul 2018 este anul aniversărilor importante ce se referă la asistenţa medicală primară. Acum 40 de ani, în 1978, în cadrul conferinţei organizate de organizaţia mon-dială a sănătăţii şi unicEF au participat reprezentanţi ai 134 de guverne, 67 de organizaţii internaţionale şi ai multor organizaţii neguvernamentale. Acest eveniment a culminat cu adoptarea declaraţiei de la Alma-Ata, care a subliniat rolul asistenţei medica-le primare, „având la bază metode practice, valide ştiinţific şi acceptabile din punct de vedere social şi mijloace tehnice universal accesibile, presupunând o largă implicare populară şi un cost sustenabil lanivel comunitar şi naţional” [1]. Primele tentative de a extinde reţeaua de asistenţă medicală primară, de la sfârşitul anilor ‘70 – începutul anilor ‘80 ai secolului trecut, au eşuat înmajoritatea ţărilor, din mai multe motive, principa-lele fiind crizele politice şi/sau economice. un şir de determinante au condiţionat ritmul lent al reformei sistemelor de sănătate şi al progresului asistenţei me-dicale primare în multe state. Printre ele se numără accesul redus la servicii, din cauze geografice sau financiare, resursele limitate, asigurarea deficitară cu echipamente, cu personal medical şi medicamente. Republica moldova a păşit cu dreptul pe făgaşul re-formării sistemului ocrotirii sănătăţii, însă s-a ciocnit cu multiple impedimente, ca şi alte ţări cu venituri modeste, astfel explicându-se progresul lent al asis-tenţei medicale primare. Atributele asistenţei medicale primare, conform declaraţiei de la Alma-Ata, îşi păstrează relevanţa în contextul sistemelor medicale actuale, inclusiv în Republica moldova. la distanţa de 10 ani de la adoptarea declaraţiei de la Alma-Ata, în anul 1988, în Republica moldova se iniţiază pregătirea medicilor de familie prin specializarea primară, iar în 1993, prin ordinul nr. 40 al ministerului sănătăţii, Medicina de familie este legiferată ca specialitate. Anul 1997 este marcat prin adoptarea a două hotărâri ale guvernu-lui Rm – nr. 668 şi nr. 1134 – şi a ordinului nr. 200 al ms al Rm cu privire la implementarea medicinei de familie în ţara noastră.implementarea propriu-zisă a medicinei de fa-milie în toată aria republicii a fost realizată începând cu ianuarie 1999, modificări având loc atât în plan de organizare a modelelor de servicii de asistenţă medicală primară, cât şi în formarea continuă a ca-drelor medicale. A fost creată Asociaţia profesională a medicilor de familie din Republica moldova în cadrul Primului congres la medicilor de familie din 2000, care este funcţională şi întruneşte lunar specialiştii la şedinţe ordinare cu tematici ştiinţifice actuale sau organizatorice arzătoare.Asigurările obligatorii în medicină, implemen-tate în anul 2004, au redescoperit rolul şi au contri-buit la importanţa statutului medicului de familie în sistemul de sănătate autohton. în toamna anului 2010 este emis ordinul nr. 695 al ms Rm Cu privire la Asistenţa Medicală Primară din RM, care a înlocuit precedentul ordin nr. 163, însă pentru prima dată apare sintagma ”centre de sănătate autonome”, care devine o provocare pentru medicii-practicieni, dar şi pentru comunitate. Pe parcursul următorilor ani s-a dovedit a fi o practică utilă, cost-eficientă şi avantajoasă.în ceea ce priveşte instruirea medicilor de fa-milie, au fost depuse eforturi comune ale iP usmF Nicolae Testemiţanu şi ale donatorilor internaţionali, aici adăugându-se şi dorinţa arzătoare de cunoaştere din partea instruiţilor. Fondarea catedrei Medicină de Familie şi lansarea formării prin rezidenţiat la specialitatea Medicină de familie/Medicină de profil general, cu durata de studii de trei ani, au avut loc în anul 1997. la distanţă de 10 ani, în 2007, se imple-mentează instruirea universitară a studenţilor anului Vi la Medicina de familie. în paralel, au fost elaborate programe de Educaţie medicală continuă, care a fost iniţiată în anul 2002, perpetuându-se şi modificân-du-se în pas cu imperativele timpului. Astfel, în anul 2009 au fost concordate şi ajustate la rigorile moder-ne toate programele de studii la nivel de educaţie universitară, studii postuniversitare de rezidenţiat şi educaţie medicală continuă, fiind expertizate de la nivel internaţional. în ultima perioadă, au fost dezvoltate şi reactua-lizate curriculumurile de educaţie medicală continuă. Astfel, la momentul actual, suplimentar la ciclurile Cunoştinţe, abilitaţi şi aptitudini de bază pentru prac-tica medicului de familie şi Abordări contemporane ale problemelor prioritare în practica medicului de familie, paleta cuprinde programe din diverse domenii: expertiza medicală a dizabilităţii, planificarea fami-lială, îngrijiri paliative, screeningul cancerului de col uterin, pacientul cu probleme de sănătate mintală în practica medicului de familie. un element forte în însuşirea abilităţilor de comunicare şi antrenarea 8Teze, RezUMATe, COMUNICÃRIdeprinderilor practice a fost utilizarea potenţialului centrului universitar de simulare în instruirea medi-cală, inclusiv a pacienţilor standardizaţi (virtuali). cu acelaşi scop – de fortificare a componentei practice de formare a studenţilor – a fost inclus în planul de studii pentru studenţii anului Vi stagiul practic rural la medicina de familie, cu durata de 12 săptămâni, care se derulează deja al 4-lea an universitar. Printre avantajele implementării medicinei de familie pot fi numite elaborarea şi implementarea protocoalelor clinice naţionale, iar în baza lor –a pro-tocoalelor standardizate pentru medicii de familie, fondate pe principiile medicinei bazate pe dovezi. Acestea au stipulat şi au contribuit la procesul de planificare a dotării tehnice şi asigurării cu medica-mente, la stabilirea principiilor de activitate intersec-torială, au dus la reducerea costurilor, la stabilirea principiilor de efectuare a auditului intern şi extern. creşterea periodicităţii de alegere liberă a medicilor de familie şi a instituţiilor medicale de către popu-laţie, de la anuală la bianuală, a servit drept imbold pentru sporirea calităţii actului medical şi ca urmare a crescut gradul de satisfacţie a pacienţilor. delimitarea serviciilor de asistenţa medicală primară de asistenţa specializată secundară la nivel raional a generat reformarea continuă a modalităţi-lor de activitate a medicilor de familie, continuând cu trecerea la autonomia financiară a centrelor de sănătate şi la contractarea directă de către cnAm. Baza tehnico-materială a instituţiilor a fost renova-tă, au fost construite multe centre de sănătate noi, conforme exigenţelor în vigoare. dotarea tehnică a instituţiilor de AmP este îmbunătăţită continuu; a fost elaborat şi implementat sistemul informaţional al asistenţei medicale primare, dotarea cu analiza-toare biochimice a majorităţii, iar cu mijloace de transport – a tuturor cs. în toţi aceşti ani avem suportul autorităţilor gu-vernamentale şi legislative naţionale, al organismelor internaţionale în domeniul AmP. Anual se reactua-lizează Programul unic, care stipulează pachetul de servicii şi indicatorii de performanţă. Restabilirea specializării primare în anul 2012 a creat posibilităţi de încadrare în sectorul AmP a medicilor formaţi anterior în alte specialităţi şi reîntoarcerea la baştină a medicilor de familie care nu au practicat în sistem mai mult de trei ani. motivarea financiară a cuprins majorarea salariului medicilor de familie şi al asis-tenţilor medicali de familie (hotărârea guvernului nr. 837 din 06.07.2016) şi majorarea indemnizaţiei unice pentru tinerii specialişti, care se eliberează integral la angajare. dezvoltarea serviciilor integrate a luat amploare odată cu lansarea centrelor de să-nătate Prietenoase Tinerilor şi centrelor comunitare de sănătate mintală, care necesită continuitate şi fortificare.Anul 2018 este anul dublei aniversări pentru Re-publica moldova: la distanţa de 20 de ani, sistemul de sănătate reformat pe principiul medicului de familie a reuşit să se afirme ca un sistem cost-eficient, însă pe lângă succesele şi progresele obţinute, necesită a fi menţionate şi un şir de probleme stringente. în pri-mul rând, e vorba de insuficienţa medicilor de familie, îndeosebi în localităţile rurale. numărul medicilor de familie se micşorează din an în an: de la 2112 medici de familie în 2003 la 1656 în 2017. în unele raioane – cantemir, leova, hânceşti – coraportul mF/populaţie constituie 2,8 mF/10 000 populaţie. la moment nu ajung 22 mF în raionul hânceşti, 21 în raionul Făleşti, 18 în orhei, 14 în raionul cantemir etc. în al doilea rând e vorba de distribuirea neuniformă a mF şi AmF în instituţiile medicale din Republica moldova, adică în localităţile urbane versus cele rurale. Reticenţa de înmatriculare în rezidenţiat a foş-tilor studenţi-medici este un motiv de îngrijorare deosebită. spre exemplu, în anul 2016, Planul ms al Rm de înmatriculare în rezidenţiat a fost de 100 locuri, dar s-au înmatriculat numai 50 de candidaţi, iar în 2017, la 70 locuri planificate sunt înmatriculaţi doar 31 de rezidenţi. cauze cele mai frecvente sunt: activitatea cu supraefort şi salarizarea ce nu acope-ră existenţa tinerilor medici de familie, nu reflectă realmente eforturile de muncă. Practica rurală din anul Vi de facultate îi expune şi pe studenţi la mul-titudinea de probleme cu care se confruntă medicii de familie. medicii menţionează un număr enorm de indicatori de performanţă care sustrag considerabil personalul medical de la activitatea principală de diagnostic şi curativă, de prevenire a maladiilor şi de promovare a sănătăţii. nu mai puţin îngrijorător este şi fenomenul de migraţie a forţei de muncă din sectorul AmP din Republica moldova în ţările Europei de sud-Est, fenomen ce agravează situaţia din sector. conform normelor stabilite, unui medic de familie îi revine 1500 de populaţie, dar în realitate unui medic îi revine 1900 populaţie, iar în unele raioane chiar şi 3000–6000. un aspect important este utilizarea concomi-tentă a două forme de înregistrare: varianta electro-nică şi cartela medicală de ambulatoriu. un studiu ştiinţific recent a pus în evidenţă faptul că stresul cro-nic al medicilor de familie şi al asistenţilor medicali de familie este constatat la 72% din cei intervievaţi, iar sindromul oboselii cronice a fost consemnat în 78% de cazuri. circa 1/4 din pacienţi sunt direcţionaţi de medicii de familie pentru consultul medicilor-spe-cialişti, deşi, prin ordinul ms nr. 284 din 11.04.2017, protocoalele clinice au fost reactualizate la compo-9Teze, RezUMATe, COMUNICÃRInenta „referire la medicul-specialist”. Am ajuns într-o situaţie gravă de insuficienţă a medicilor-specialişti în unele raioane ale republicii, precum endocrinologi, neurologi, pediatri, ftiziopulmonologi etc., dar şi de posibilităţi reduse de examinare instrumentală. o problemă ce trezeşte nemulţumirea medicilor este reducerea importanţei categoriilor de calificare a personalului medical, situaţie care a redus interesul şi motivaţia de educaţie medicală continuă a medicilor de familie şi asistenţilor medicali de familie. Printre paşii care trebuie întreprinşi pentru îmbu-nătăţirea calităţii AmP este şi reactualizarea ordinului nr. 695 al ms Rm ce reglementează mai multe aspecte ale AmP: reactualizarea profesiogramei medicului de familie şi asistentului medical de familie, cu excluderea funcţiilor improprii acestora; elaborarea profesio-gramei pentru asistenţii medicali comunitari, care, de comun cu AmF, trebuie să preia dirijarea şcolilor pacienţilor (cu hTA, dZ, astm bronşic) şi activităţile de prevenire a maladiilor şi promovare a sănătăţii etc.; racordarea indicatorilor de performanţă la rezultatele obţinute în soluţionarea problemelor majore de să-nătate. se cere de implementat urgent sistemul unic de înregistrare electronică a documentaţiei medicale, excluzând dublarea. în fortificarea şi mentenanţa serviciilor in-tegrate trebuie să fie implicaţi actori din diverse domenii – APl, asistenţa socială, educaţie, slujitorii cultelor, organizaţiile neguvernamentale, resursele comunităţii, donatori, voluntari etc. un pas impor-tant este elaborarea unui program de stat privind încadrarea tinerilor specialişti în câmpul muncii în zonele rurale, cu stipularea responsabilităţilor APl în crearea condiţiilor de acomodare ale acestora, iar al doilea pas ar fi salarizarea personalului medical din AmP în corespundere cu intensitatea procesului de activitate profesională, ceea ce ar face atractivă specialitatea de medic de familie pentru absolvenţii usmF Nicolae Testemiţanu, prevenind astfel migraţia personalului medical.medicina de familie şi sectorul de asistenţă me-dicală primară întotdeauna au fost în centrul atenţiei conducerii ţării şi a organismelor internaţionale. Este de menţionat că doar în 2017, sub egida guvernului Rm şi oms, au avut loc două runde ale dialogului de Politici, în care s-au discutat problemele actuale ale sectorului şi au fost trasate liniile generale de fortificare şi ameliorare a sectorului de AmP, în con-textul asigurării accesului universal al populaţiei la servicii de sănătate şi al acordării serviciilor integrate de sănătate. Rămânem ferm convinşi că strategia naţională de consolidare a sectorului de asistenţă medicală primară, elaborată prin eforturile comune ale ministerului sănătăţii, muncii şi protecţiei socia-le, oms, organizaţiilor profesionale, va ţine cont de problemele menţionate şi va găsi soluţii durabile pentru fortificarea sectorului şi, prin urmare, pentru asigurarea stării mai bune de sănătate a populaţiei din Republica moldova.Bibliografie1. Declaration of Alma Ata. international conference onprimary health care, Alma-Ata, ussR, 6-12 september1978. geneva, Who, 1978. www.who.int/hpr/nPh/docs/declaration_almaata.pdf.2. J. de maeseneer, s. Willems, A. de sutter, et al. Primary health care as a strategy for achieving equitable care: a literature review commissioned by the Health Systems Knowledge Network. march 2007. http://www.who.int/social_determinants/resources/csdh_media/primary_health_care_2007_en.pdf3. Jana chihai, doina Rotundu. Raport/Evaluarea Serviciului de Asistenţă Medicală Primară din Repub-lica Moldova prin perspectiva integrării serviciilor de sănătate mintală în medicina primară. 2012, 20 p.4. ordinul ms Rm nr. 695 din 13.10.2010 Cu privire la Asistenţa Medicală Primară din Republica Moldova.5. ordinul msmPs nr. 157 din 05.03.2014 Cu privire la or-ganizarea activităţii asistentului medical comunitar.6. ordinul msmPs nr. 46 din 10.02.2016 Cu privire la modificarea şi completarea ordinului nr. 695 din 13 octombrie 2010.7. ordinul ms nr. 855 din 29.07.2013 Cu privire la organi-zarea îngrijirilor medicale la domiciliu.8. stephen gillam. Is the Declaration of Alma-Ata still relevant to primary health care? in: BmJ, 2008, nr. 336,p. 536-538.9. Tintiuc d., grossu i. Sănătate publică şi management.chişinău: îs FEP ”Tipografia centrală”, 2007, p. 381-413.10. Travis P., Bennett s., haines A., et al. Overcoming health-systems constraints to achieve the millennium develop-ment goals. in: lancet, 2005, Jan. 22, nr. 365(9456), p.294.11. Frâncu V., Frâncu o. Asistenţa medicală primară din perspectiva furnizorului de servicii. în: AmT, vol. ii, nr.4, 2012, p. 4-8.

Medicina de familie în Republica Moldova în anul a două aniversări

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/1295/1/MEDICINA_DE_FAMILIE_IN_REPUBLICA_MOLDOVA.pdf

Medicina de familie în Republica Moldova în anul a două aniversări

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova