Catedra Pediatrie, Facultatea Rezidenţiat şi Secundariat Clinic, USMF „Nicolae Testimiţanu”, Conferinţa naţională ştiinţifico-practică în domeniul otorinolaringologiei pediatrice, 30 octombrie 2009, Chişinău, Republica MoldovaThe authors examined the influence of the Mycoplasma infection on the manifestation of an atopic phenotype in a study of 54 children aged 5 months to 7 years of age diagnosed bronchial asthma and obstructive bronchitis. In the infected group the level of the serum immunoglobulin Е (175.8±70.4 UI/ml) and the circulating immune complexes (74.8±7.5 UDO) exceeded the levels of IgE (94.9±53.7 UI/ml) and CIC (32.6±8.1 UDO) in a conrol group of children without the Mycoplasma infection.В работу было включено 54 ребёнка, в возрасте 5 месяцев – 7 лет, с диагнозом бронхиальная астма и обструктивный бронхит, для изучения влияния микоплазменной инфекции на проявление атопического фенотипа. В группе детей с микоплазменной инфекцией уровень сывороточного иммуноглобулина Е (175,8±70,4 UI/ml) и циркулирующих иммунных комплексов (74,8±7,5 UDO) превышал уровень IgE (94,9±53,7 UI/ml) и ЦИК (32,6±8,1 UDO) по сравнению с группой детей без микоплазменной инфекции

Neamţu, L.

Şciuca, S.

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

21MATERIALELE CONFERINŢEI NAŢIONALE ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ ÎN DOMENIUL OTORINOLARINGOLOGIEI PEDIATRICE4. Martin L. D., Rochelle L. G., Fisher B. M. Airway epithelium as an effecter of inflammation: molecular regulation of secondary mediators. Eur. Respir. J., 1997, vol. 10, p. 2139-2146. 5. Mihălţan F., Ulmeanu R., Stoicescu I. Astmul. Ce este şi cum îl tratăm. Bucureşti, 1998, p. 20-29. 6. Spergel I. M. Atopic Dermatitis and the atopic march, J. Allergy Clin. Immunol., 2003; 112(6): 117-27.7. Şciuca S. Bronhopatii recurente şi cronice la copii. Chişinău, 2002, p. 104-106 8. Балаболкин И. И. Атопия и аллергические заболевания у детей, Педиатрия, 2003, №. 6, с. 92-1029. Геппе Н. А. Аллергические болезни у детей. Москва, 2005, 78 с.10.  Глобальная стратегия лечения и профилактика бронхиальной астмы Атмосфера, Москва, 2006, 104 с.11.  Драник Г. Н. Клиническая иммунология и аллергология. М. Медицинское информационное агенство, 2003, 604 с.12.  Зайцева О. В. Антигистаминные препараты в практике педиатра. Москва, 2006, 45 с.13.  Национальная програма Бронхиальная астма у детей. «Стратегия лечения и профилактика». Москва, 2006, 100 с.14.  Капранов Н. И., Каширская Н. Ю. и др. Муковисцидоз (Современные достижения и проблемы). Методические рекомендации. М.: Медпрактика-М., 2008, 124 с. недостаточности поджелудочной железы микрогранулированными панкреатическими ферментными препаратами у больных муковисцидозом детей. Вопросы современной педиатрии, 2002, т. 1, №. 5, с. 74-78.16.  Кухтинова Н. В., Кондюрина Е. Г. Роль атопии и инфекции в клинике бронхиальной астмы у детей. Росс. вест. перинат. и педиатрии, 2008, 1, 49 с. 17.  Мизерницкий Ю. Л. Пульмонология детского возвраста. Проблемы и решения. Москва, 2005, 225 c.18.  Огородова А. И., Петровский Ф. И., Прохорова Т. Г. Контроль над бронхиальной астмой, можем ли мы достичь большегo. Аtmosphere, Москва, 2004, 3(14): c. 26-29Svetlana Şciuca, dr. h., profesorŞef catedră Pediatrie, Facultatea Rezidenţiat şi Secundariat ClinicUSMF „Nicolae Testemiţanu”Chişinău, str. Burebista, 93Tel.: 552391E-mail: ssciuca@rambler.ruRecepţionat 11.09.2009Evaluarea factorilor atopici la copiii cu wheezing recurent în infecţia micoplasmicăS. Şciuca, L. Neamţu Catedra Pediatrie, Facultatea Rezidenţiat şi Secundariat Clinic, USMF „Nicolae Testimiţanu”Evaluation of Atopic Factors in Mycoplasma Infection in Children with Recurrent WheezingThe authors examined the influence of the Mycoplasma infection on the manifestation of an atopic phenotype in a study of 54 children aged 5 months to 7 years of age diagnosed bronchial asthma and obstructive bronchitis. In the infected group the level of the serum immunoglobulin Е (175.8±70.4 UI/ml) and the circulating immune complexes (74.8±7.5 UDO) exceeded the levels of IgE (94.9±53.7 UI/ml) and CIC (32.6±8.1 UDO) in a conrol group of children without the Mycoplasma infection.Key words: Mycoplasma infection, bronchoobstructive syndrome, immunological changes.Атопический фенотип и микоплазменная инфекция у детейВ работу было включено 54 ребёнка, в возрасте 5 месяцев – 7 лет, с диагнозом бронхиальная астма и обструктивный бронхит, для изучения влияния микоплазменной инфекции на проявление атопического фенотипа. В группе детей с микоплазменной инфекцией уровень сывороточного иммуноглобулина Е (175,8±70,4 UI/ml) и циркулирующих иммунных комплексов (74,8±7,5 UDO) превышал уровень IgE (94,9±53,7 UI/ml) и ЦИК (32,6±8,1 UDO) по сравнению с группой детей без микоплазменной инфекции. Ключевые слова: микоплазменная инфекция, бронхообструктивный синдром, иммунологические изменения.ActualitateaAstmul bronşic deţine un rol important în patologia pediatrică. Conform datelor din literatură, actualmente se înregistrează creşterea cazurilor de debut al astmului bronşic la copiii de vârstă precoce. În 25% din cazuri diagnosticul de astm bronşic se stabileşte pe parcursul primului an de apariţie a simptomelor respiratorii, cu manifestări bronhoobstructive, wheezing cu caracter repetitiv [2]. Până la confirmarea diag-nosticului de astm bronşic, copiii sunt evaluaţi cu bronşită obstructivă recurentă, deseori sunt incluşi în grupul de supraveghere medicală „copil frecvent bolnav”, fără a studia mecanismele etiopatogenice şi fără a aplica un tratament adecvat. În conformitate cu protocoalele şi cu ghidurile internaţionale, 3 episoade de bronşită acută obstructivă pe parcursul unui an argumentează stabilirea diagnosticului de astm bronşic la copil [1, 2].Diagnosticul tardiv şi iniţierea întârziată a tratamentului astmului bronşic favorizează o evoluţie mai severă a maladiei Nr.5 (311), 200922şi reducerea calităţii vieţii copilului. Un rol important în etiopatogenia, realizarea semnelor şi în prognosticul astmului bronşic şi al bronşitei obstructive îi revine infecţiei cu Myco-plasma pneumoniae, Mycoplasma hominis, Chlamydophila pneumoniae [4]. Procesul infecţios poate fi triggerul bronho-spasmului, iar microorganismele M. pneumoniae, M. hominis – alergenele cauzal-determinante, care pot favoriza instala-rea şi persistenţa reactivităţii bronşice. Gradul de afectare a sistemului bronhopulmonar, în infecţia cu agenţii patogeni atipici (Mycoplasma, Chlamydophila pneumoniae), variază considerabil de la 6,2 până la 50%. Unele studii ştiinţifice din literatura de specialitate indică că în 32-68% din cazuri factorul etiologic în declanşarea acceselor de astm este Myco-plasma, iar în 28-85% din cazuri Mycoplasma poate fi agentul etiologic în bronşită obstructivă recidivantă [4, 5]. Infecţia cu Mycoplasma influenţează răspunsul imun al organismului prin disfuncţii imune şi prin activarea policlonală a limfocitelor, generează procese inflamatorii cronice, astfel contribuind la infectare secundară cu alţi ger-meni şi, pe de altă parte, creşte hiperreactivitatea bronşică, cu dezvoltarea bronhospasmului. Dereglările imune celulare la nivelul focarelor de infectare cu Mycoplasma pneumoniae, leziunile histologice perivasculare şi peribronhiale în focarele de infiltraţie permit a clasifica aceste modificări ca reacţii de hipersensibilitate de tip întârziat. Limfocitele T, limfocitele B, subpopulaţia CD4+ şi celulele plasmatice infiltrează pulmonii, apoi au loc amplificarea răspunsul imun, proliferarea şi sinteza imunoglobulinelor, cu eliberarea citokinelor proinflamatoare. Infecţia micoplasmică se realizează prin inhibiţia marcantă a sistemului imun T celular şi, mai puţin, a proceselor de fagocitoză. Se modifică şi imunitatea umorală prin creşterea numărului de limfocite B, a concentraţiei serice de IgM şi de CIC. Conform datelor literaturii, 30% din cazuri de maladii atopice evoluează cu concentraţii normale ale IgE serice, cu mecanisme nonatopice. Se presupune că hiperreactivitatea bronşică poate fi cauzată de inflamaţia de tip celular, cu elib-erarea citokinelor locale fără mecanisme imunologice IgE dependente [3, 4]. Scopul. Aprecierea nivelului seric al IgE şi a complexelor imunocirculante în infecţia micoplasmică la copiii cu astm bronşic şi cu wheezing recurent.Material şi metodeÎn studiu au fost incluşi 54 de copii, în vârsta de 5 luni–7 ani cu astm bronşic, bronşita acută obstructivă. Diagnosticul de astm a fost stabilit în conformitate cu manifestările clin-ice, antecedente alergologice şi cu explorărilor spirografice adaptate conform criteriilor GINA. Bronşita obstructivă este diagnosticată prin prezenţa episoadelor de wheezing, declanşate de factorii infecţioşi, mai rar noninfecţioşi, la copiii mici şi de vârstă preşcolară.Lotul martor, l-au constituit 14 copii cu infecţia micoplasmică negativ, diagnosticaţi cu astm bronşic (3 copii) şi cu bronşită obstructivă (11 copii), având caracteristici clin-ice asemănătoare cu copiii din lotul de studiu.Toţi copiii au fost examinaţi la infecţia micoplasmică prin metoda imunoenzimatică – determinarea anticorpilor specifici M. hominis şi M. pneumoniae (Humana, Germania). Pentru identificarea fenotipului atopic şi răspunsului ce-lular imun, au fost realizate investigaţii imunologice cu determinarea IgE totale prin metoda imunoenzimatică (ИФА–БЕСТ, Rusia), nivelul CIC a fost apreciat prin metoda turbodimetrică.RezultateInfecţia micoplasmică a fost confirmată prin cercetări clinico-serologice în 40 de cazuri, dintre care 10 copii cu diagnosticul de astm bronşic (1 copil – cu astm bronşic per-sistent uşor; 8 copii – cu astm bronşic persistent moderat; 1 copil – cu astm bronşic persistent sever). În 30 de cazuri de infecţie micoplasmică respiratorie a fost diagnosticată bronşita acută obstructivă, cu episoade recurente de wheezing în an-tecedentele anamnestice şi cu semne obiective de sindrom bronhooobstructiv. Examenul serologic, cu studierea anticorpilor specifici la infecţia M. pneumoniae, a confirmat rezultate pozitive în 47,5% din cazuri: 4 copii cu astm bronşic şi 15 copiii cu bronşită obstructivă. Nivelul seric al IgM speci-fice la M. pneumoniae a constituit 0,29±0,02 (cut 0,25), iar concentraţia serică de anticorpi IgG antimicoplasmici a atins titrul de 0,47±0,02 (cut 0,32) – valori diagnostice pentru confirmarea acestei etiologii. Infecţia cu M. hominis în titrul diagnostic a fost stabilită în 10 cazuri (IgG 1,03 ± 0,25; cut 0,3 ± 0,01), dintre care 50% copii erau confirmaţi cu astm bronşic de diferite grade de severitate şi 50% – cu bronşita acută obstructivă. La 27,5% dintre copiii din lotul de studiu a fost diagnosticată coinfecţia M. pneumoniae (0,43±0,03; cut 0,3) + M. hominis (0,66±0,1, cut 0,28), dintre care majoritatea (10 copii) erau cu bronşita acută obstructivă şi 1 copil – cu astm bronşic (fig. 1). Lotul martor, cu rezultate serologice negative la infecţia micoplasmică (IgM 0,085±0,01, cut 0,25; IgG 0,15±0,02, cut 0,29) a inclus 3 copii cu astm bronşic persistent moderat şi 11 copii – cu bronşită obstructivă. Cercetarea mecanismelor imunopatologice, la copiii cu infecţia micoplasmică a relevat un nivel seric al IgE de 3 ori mai mare (175,8 ± 70,4 UI/ml), comparativ cu valorile IgE la copiii sănătoşi (56,8 ± 4,83 UI/ml) evaluaţi în cadrul studiului. La copiii din grupul Mycoplasma-pozitiv s-a constatat o stare de hiperimunoglobulinemie E de 1,8 ori mai mare decât la copiii din lotul martor (94,9 ± 53,7 UI/ml) (fig. 2).Fenomenul atopic la copii cu astm bronşic şi infecţia micoplasmică se manifestă prin hiperimunoglobulinemie E serică de 1,6 ori mai mare (134,92 ± 45,3UI/ml), comparativ cu valorile IgE serice în grupul martor (83,4 ± 71,2UI/ml). Concentraţiile serice ale IgE, la copiii cu bronşita acută obstructivă şi cu infecţie micoplasmică, au fost egale cu 189,4±92,9UI/ml – valori de 5,3 ori mai mari decât nivelul IgE, la copiii cu bronşită obstructivă, fără implicarea infecţiei micoplasmice (35,8 ± 27,5UI/ml) (fig. 2).În patologia bronhoobstructivă de et iologie micoplasmică, nivelul CIC a constituit 74,8±7,5 UDO şi a fost veridic majorat (p < 0,05) de 2,3 ori, comparativ cu copiii fără infecţie micoplasmică (32,6 ± 8,1 UDO).2MATERIALELE CONFERINŢEI NAŢIONALE ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ ÎN DOMENIUL OTORINOLARINGOLOGIEI PEDIATRICEDiscuţiiInfecţia micoplasmică produce hipersensibilizare de tip întârziat, dar şi implicarea mecanismelor imunopatologice re-agenice cu creşterea nivelului IgE, rezultatul particularităţilor antigenice ale Mycoplasma pneumoniae şi ale Mycoplasma hominis – activarea policlonală a limfocitelor, cu inducerea reacţiilor imunopatologice (autoimune, alergice, imunocom-plexe) [2, 3]. Creşterea nivelului IgE total în ser face deosebit astmul bronşic de etiologie micoplasmică de astmul bronşic de altă etiologie infecţioasă care, de obicei, evaluează cu valori în limita normei ale indicelui IgE [2, 4]. Rezultatele obţinute în studiu nostru corespund rezul-tatelor savanţilor din SUA, Japonia, care relatează majorarea IgE şi a CIC la copiii cu implicarea în procesul patologic bronhoobstructiv a infecţiei micoplasmice [6, 7]. Ponderea înaltă a infecţiei micoplasmice în patologia bronhoobstructivă pediatrică argumentează necesitatea studierii rolului etiologic al acestui germen patogen pentru elaborarea metodelor eficiente de tratament etiotrop.ConcluzieUn rol important în etiologia exacerbărilor de astm şi a episoadelor de bronşită obstructivă îi revine infecţiei My-coplasma pneumoniae, confirmată prin titrul diagnostic al imunoglobulinelor specifice de tip IgG şi IgM. Wheezing-ul recurent şi astmul bronşic, la copiii cu infecţie micoplasmică, evoluează cu valori considerabil majorate ale IgE serice şi ale CIC, comparativ cu patologia bronhoobstructivă de altă etiologie. Bibliografie1. Глобальная стратегия лечения и профилактики бронхиальной астмы. Документы и материалы GINA. 2007, М., 68 c.2. Зайцева С. В., Зайцева О. В. Бронхиальная астма у детей: пути оптимизации терапии. Лечащий врач, 2001, №. 8, с. 20-26.3. Мусалимова Г. Г., Саперова В. Н., Карзакова Л. М. Микоплазменные и хламидийные пневмонии (этиопатогенез, клинико-иммунологические особенности, диагностика, лечение и иммунотерапия ронколейкином), Методические рекомендации. Чебоксары, 2003, 52 с.4. Овсянников Д. Ю. Бронхиальная астма, обструктивные бронхиты и кашель, ассоциированные с микоплазменной и хламидийной инфекцией у детей. Первый Конгресс педиатров-инфекционистов России. Актуальные вопросы инфекционной патологии у детей. Материалы. М., 2002, с. 141-142.5. Савенкова М. С. Хламидийная и микоплазменная инфекции в практике педиатра. Педиатрия. Приложение к журналу Consilium medicum. 2005, т. 7, №. 1, с. 5-15.6. Ghid actualizat pentru menagementul astmului. Ghid practic/Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică. Bucureşti, 2008, 86 p.7. Mai M., Youssef Nagwe A., Kantousk Samar E. Maamoon Chlamydia and Mycoplasma pneumoniae infection in сhildren with bronchial asthma. Research Journal of Medicine and Medical Sciences, 2008, vol. 2, N. 3, p. 164-172.8. Monica Fonseca-Aten., Ana M., Rios Asuncion Mejias., Susana Chavez-Bueno., Kathy Katz., Ana M. et al. Mycoplasma pneumoniae induces host-dependent pulmonary inflammation and airway obstruction in mice. Am. J. Respir. Cell., Molecular biology, 2005, vol. 32, N. 3, p. 201-210.Svetlana Şciuca, dr. h., profesorŞef catedră Pediatrie, Facultatea Rezidenţiat şi Secundariat ClinicUSMF „Nicolae Testemiţanu”Chişinău, str. Burebista, 93Tel.: 552391E-mail: ssciuca@rambler.ruRecepţionat 11.09.2009

Атопический фенотип и микоплазменная инфекция у детей

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/7876/1/Evaluarea_factorilor_atopici_la_copiii_cu_wheezing_recurent_in_infectia_micoplasmica.pdf

Атопический фенотип и микоплазменная инфекция у детей

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova