The purpose of this article is epidemiological analysis of adverse events following immunization (AEFI) registered in the Republic of Moldova in
2007-2012 on the basis of registration forms. In total there were 534 AEFI, mostly reactions after BCG (409-76.6 ± 3.7%) compared to the DTP, Penta
(104-19.5 ± 3.4%) and MMR (21-3.9 ± 1.7%). AEFI after the introduction of hepatitis B vaccine, OPV and Td for adults and adolescents have not been
registered. After BCG most AEFI are lymphadenitis, 82.4 ± 3.8%, often in the first two months after vaccination, significantly higher after the first dose
compared to the second. Other reactions were cold abscesses – 8.3 ± 2.7%, ulceration – 6.1 ± 2.4%, scars – 1.7 ± 1.2% and osteitis – 1.5 ± 1.2%, occurring
more often after the second dose of vacсine. It should be stated improper introduction of BCG. The vast majority of AEFI after the DPT and the pentavalent
vaccine are systemic reactions, 90.7 ± 5.6% compared to local, 9.3 ± 5.6%, p < 0001, and it is possible to state the underdiagnosis of local AEFI. The
greatest number of AEFI after DTP and pentavalent vaccine occur within the first 1-10 hours, 78.5 ± 8.1%, often within 1-6 hours, 49.6 ± 9.8%. Thus,
more active monitoring of vaccinated children should be carried out during this period of time. Surveillance system for AEFI requires standardization
in reporting and harmonization of registration forms

Bucov, V.

Furtuna, N.

Melnic, A.

Turcan, L.

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

RESEARCH STUDIES ,December 2013, Vol. 56, No 683IntroducereImunizarea este o componentă esenţială a politicilor de sănătate publică, destinată controlului bolilor infecţioase.  Suc-cesele în eradicarea sau eliminarea unor maladii infecţioase (variola, poliomielita, rujeola, difteria) la nivel mondial şi regional, face vaccinarea una dintre cele mai rezultative din Data on the safety of immunizations included in the National  Immunization Program in MoldovaV. Bucov1, *L. Turcan1, A. Melnic1, N. furtuna21Department of Epidemiology, National Center of Public Health, Chisinau, the Republic of Moldova2Department of Epidemiology, Center of Public Health of Chisinau, the Republic of Moldova*Corresponding author: vbucov@cnsp.md.  Manuscript received July 17, 2013; accepted September 15, 2013AbstractThe purpose of this article is epidemiological analysis of adverse events following immunization (AEFI) registered in the Republic of Moldova in 2007-2012 on the basis of registration forms.  In total there were 534 AEFI, mostly reactions after BCG (409-76.6 ± 3.7%) compared to the DTP, Penta (104-19.5 ± 3.4%) and MMR (21-3.9 ± 1.7%). AEFI after the introduction of hepatitis B vaccine, OPV and Td for adults and adolescents have not been registered.  After BCG most AEFI are lymphadenitis, 82.4 ± 3.8%, often in the first two months after vaccination, significantly higher after the first dose compared to the second. Other reactions were cold abscesses – 8.3 ± 2.7%, ulceration – 6.1 ± 2.4%, scars – 1.7 ± 1.2% and osteitis – 1.5 ± 1.2%, occurring more often after the second dose of vacсine. It should be stated improper introduction of BCG. The vast majority of AEFI after the DPT and the pentavalent vaccine are systemic reactions, 90.7 ± 5.6% compared to local, 9.3 ± 5.6%, p < 0001, and it is possible to state the underdiagnosis of local AEFI.  The greatest number of AEFI after DTP and pentavalent vaccine occur within the first 1-10 hours, 78.5 ± 8.1%, often within 1-6 hours, 49.6 ± 9.8%.  Thus, more active monitoring of vaccinated children should be carried out during this period of time. Surveillance system for AEFI requires standardization in reporting and harmonization of registration forms.Key words: immunization, adverse events following immunization.Date privind inofensivitatea imunizărilor incluse în Programul Naţional  de Imunizări în Republica Moldovaintervenţiile medicale.  Prin urmare, din cauza utilizării uni-versale a imunizărilor care, în multe cazuri sau circumstanţe, sunt obligatorii, apar probleme legate de siguranţa şi tolerabi-litatea vaccinărilor, care au o importanţă vitală [1].  Cazuri de reacţii severe asociate cu administrarea recentă a vaccinului au un impact negativ major asupra opiniilor şi comportamen-RESEARCH STUDIESDecember 2013, Vol. 56, No 6,84tului părinţilor şi lucrătorilor medicali [2].  De menţionat, că la diferite etape de realizare a programelor de imunizare sunt formulate sarcini specifice şi apar probleme particulare. Conform programului GIVS (Global Immunization Vision and Strategy 2006-2015), una din sarcinile principale ale etapei actuale este menţinerea acoperirii vaccinale înalte (≥ 95%), ceea ce nu permite răspândirea secundară a agentului cauzal şi aplicarea vaccinurilor noi.  În scopul reducerii numărului injecţiilor şi atingerii unui nivel înalt de acoperire vaccinală, se recomandaă elaborarea şi implementarea vaccinurilor combinate cu realizarea unor studii ce ţin de eficienţa şi ino-fensivitatea preparatelor vaccinale respective [3, 4, 5].Unele reacţii postvaccinale sunt inevitabile, apar în mod regulat la majoritatea persoanelor vaccinate, cum ar fi dis-confort, induraţie şi durere în locul de inoculare, considerate ca fiind neimportante.  Cu toate acestea, un anumit număr de evenimente mai rare, mai mult sau mai puţin grave, pot să apară după vaccinare la persoanele sensibile [1].  Acest fapt determină necesitatea de a crea în cadrul PNI un sistem eficient de înregistrare, analizare şi clasificare a tuturor eve-nimentelor postvaccinale [6].În Republica Moldova, RAP sunt înregistrate în cadrul supravegherii Programului Naţional de Imunizări (PNI) printr-un sistem pasiv de raportare cu analiza anuală a datelor privind RAP.  Ultima publicaţie cu date generalizate şi analiză multianuală a evenimentelor postvaccinale a fost realizată în 2006 [7].  În ultimii ani, au fost efectuate modificări ample în PNI, inclusiv modificarea calendarului de vaccinări şi apli-carea vaccinurilor noi.  În acest context, a fost actuală analiza epidemiologică a reacţiilor adverse postvaccinale pe teritoriul Republicii Moldova, prezentată în articolul de faţă.Material şi metodeAu fost supuse analizei fişele de raportare a reacţiilor adverse postvaccinale înregistratrate, confirmate şi clasificate la nivel naţional, în perioada 2007-2012.  În total, au fost exa-minate 534 de evenimente postvaccinale, inclusiv 409 - după administrarea vaccinului BCG, 104 ca urmare a vaccinării cu DTP sau vaccinul pentavalent, 21 – a vaccinării cu ROR.  Da-tele obţinute au fost prelucrate statistic la nivel de veridicitate egal cu 95%.  La compararea datelor exprimate în procente a fost folosit indicele Student.Rezultate şi discuţiiAnaliza structurii RAP a arătat, că cel mai mare număr al lor este înregistrat după administrarea vaccinului BCG, 76,6 ± 3,7%, un număr mult mai mic după vaccinurile DTP şi Penta, 19,5 ± 3,4% şi doar 3,9 ± 1,7% - în urma vaccinării cu ROR. De menţionat că RAP, la vaccinul ROR au fost înregistrare doar în ultimii doi ani la adolescenţii de 15-16 ani după a treia doză, introdusă în calendar din 2011, şi au fost caracterizate prin semne uşoare de parotidită.  RAP în urma administrării vaccinurilor împotriva hepatitei B, VPO şi Td pentru adulţi şi adolescenţi nu au fost înregistrate, după administrarea vacci-nului DT a fost înregistrată doar o singură reacţie.În tabelul 1, este prezentată caracteristica generală a RAP, înregistrate după administrarea vaccinului BCG.  După ad-ministrarea vaccinului BCG predomină limfadenitele, 82,4 ± 3,8%, numărul cărora este semnificativ mai mare după prima doză de vaccin, comparativ cu a doua doză, respectiv, 95,1 ± 2,5% şi 45,7 ± 9,7%, p < 0,001.Tabelul 1Caracteristica generală a RAP după administrarea vaccinului BCG înregistrate în  Republica Moldova în perioada 2007-2012RAP după BCGBCG 1 BCG 2 TotalAbs % ± 2m Abs % ± 2m Abs % ± 2mLimfadenite 289 95,1 ± 2,5 48 45,7 ± 9,7 337 82,4 ± 3,8Abcese reci 8 2,6 ± 1,1 26 24,7 ± 8,4 34 8,3 ± 2,7Ulcere 2 0,6 ± 0,4 23 22,1 ± 8,0 25 6,1 ± 2,4Cicatrice 0 0 7 6,6 ± 4,8 7 1,7 ± 1,2Osteite/osteomielite 5 1,7 ± 0,8 1 0,9 ± 0,8 6 1,5 ± 1,2Total 304 100,0 105 100,0 409 100,0Tabelul 2Termenele de apariţie a limfadenitelor după administrarea vaccinului BCGTermenul de apariţie, luni, BCG 1 BCG 2 TotalAbs % ± 2m Abs % ± 2m Abs % ± 2m < 1-2 186 64,4 ± 5,6 39 81,2 ± 11,3 225 66,8 ± 5,13-4 60 20,7 ± 4,7 6 12,5 ± 9,5 66 19,6 ± 4,35-6 15 5,2 ± 2,6 2 4,2 17 5,0 ± 2,4< 7 28 9,7 ± 3,4 1 2,1 29 8,6 ± 3,1Total 289 100,0 48 100,0 337 100,0RESEARCH STUDIES ,December 2013, Vol. 56, No 685Frecvenţa altor reacţii a fost următoarea: abcese reci – 8,3 ± 2,7%, ulcere 6,1 ± 2,4%, cicatrice – 1,7 ± 1,2%, osteite – 1,5 ± 1,2%.  De menţionat faptul, că numărul abceselor reci şi al ulcerelor a fost cu o veridicitate evidentă mai mare după a doua doză de BCG, comparativ cu prima, respectiv, 2,6 ± 1,1% şi 24,7 ± 8,4, p < 0,01; 0,6 ± 0,4% şi 22,1 ± 8,0%, p < 0,01.În tabelul 2, sunt prezentate datele privind termenele de apariţie a limfadenitelor după administrarea vaccinului BCG. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în termenele de până la 2 luni după vaccinare, 66,8 ± 5,1%; semnificativ mai frecvent după doza a doua de vaccin, comparativ cu prima doză, 81,2 ± 11,3% şi 64,4 ± 5,6%, p < 0,05.  Un număr destul de mare al limfadenitelor apare şi peste 3-4 luni după administrarea vaccinului BCG, 19,6 ± 4,3%.  Numărul total al RAP după administrarea vaccinului BCG a crescut de la 33 (0,04% din numărul de doze administrate) în 2007, până la 117 (0,15% din numărul de doze administrate) în 2012, deşi numărul de doze de vaccin administrate copiilor eligibili nu s-a schimbat semnificativ.  Acest fapt se poate de explicat astfel: în primul rând s-au înregistrat modificări pozitive în ordinea de depista-re şi înregistrare a RAP, în al doilea rând, luând în consideraţie numărul excesiv de limfadenite şi abcese reci, putem constata că, spre regret, s-a redus nivelul de calificare a personalului medical, implicat în administrarea vaccinului şi au loc multiple încălcări ale tehnicii de inoculare a BCG (fig. 1).Comparând datele obţinute cu cele din literatura de specia-litate constatăm, că structura RAP apărute după administrarea vaccinului BCG în Republica Moldova, este similară cu cea evidenţiată şi în alte ţări [8, 9, 10].  Se menţionează faptul că cauza apariţiei a astfel de complicaţii cum ar fi limfadenitele şi abcesele reci constă în încălcarea tehnicii de administrare a vaccinului [9, 10].  În Republica Moldova, în perioada ana-lizată a structurii RAP după administrarea vaccinului BCG sunt înregistrate 6 cazuri de osteite/osteomielite, inclusiv 5 după prima doză de vaccin, semnificativ mai mult, compa-rativ cu alte teritorii, unde această complicaţie este foarte rar întâlnită, mai frecvent la copii imunocompromişi sau cu alte patologii grave [11].În tabelul 3 sunt prezentate date privind analiza RAP, în-registrate după administrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent în perioada 2007-2012.Tabelul 3Date privind RAP înregistrate după administrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent în Republica Moldova în 2007-2012Nr. dozei de vaccinNumărul reacţiilor localeNumărul reac-ţiilor sistemiceTotalAbs % ± 2m1 2 46 48 46,2 ± 9,82 2 21 23 22,1 ± 8,13 0 17 17 16,3 ± 7,24 3 13 16 15,4 ± 7,0Total 7 9,3 ± 5,6 97 90,7 ± 5,6 104 100,0Reieşind din datele tabelului 3, constatăm că majoritatea covârşitoare a RAP înregistrate după administrarea vaccinu-rilor DTP şi Pentavalent sunt reacţii sistemice, 90,7 ± 5,6%, comparativ cu cele locale, 9,3 ± 5,6%, p < 0,001.  Numărul total al reacţiilor, înregistrate în perioada analizată, se află în limitele de 10 (0,006% din numărul dozelor administrate) în 2009 şi 21 (0,013% din numărul dozelor administrate) în 2011.  Cele mai multe RAP apar după administrarea primei doze de vacccin, 46,2 ± 9,8%, comparativ cu dozele 2-4, p < 0,01.  Aceste date, la unele poziţii diferă de datele altor autori, care au înregistrat un număr mai mare al RAP locale – până la 30-35% [1, 4].  Se poate conchide, că în Republica Moldova are loc hipodiagnosticarea RAP locale după admi-nistrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent.În supravegherea şi prevenirea RAP este foarte important termenul de apariţie a lor, aşa numita fereastră de risc [12].  În figura 2 sunt prezentate datele respective privind RAP înre-gistrate după administrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent.0102030405060< 1 ora 1-6 ore 7-10 ore 11-24 ore > 24 orefig. 2.  Date privind termenele de apariţie RAP înregistrate după administrarea vaccinurilor DTP şi PentavalentMajoritatea RAP apar peste 1-10 ore după administrarea vaccinurilor, 78,5 ± 8,1%, mai des în perioada de 1-6 ore, 49,6 ± 9,8%.  Aşadar, monitorizarea mai activă a copiilor vaccinaţi cu DTP şi Pentavaccin trebuie efectuată tocmai în această perioadă de timp.Prin evaluarea a 83 de fişe medicale, a fost analizată struc-tura simptomatică a RAP după administrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent.  În 41,1 ± 5,4% cazuri, a fost înregistrată 95,12,6 0,6 0 1,745,724,722,16,60,90102030405060708090100limfadenite abcese reci ulcere cicatrice osteiteBCG 1BCG 2 fig. 1.  Date privind analiza RAP după administrarea  vaccinului BCG.RESEARCH STUDIESDecember 2013, Vol. 56, No 6,86hiperpirexia, în 36,1 ± 5,3% – convulsii febrile şi în şase cazuri – reacţii alergice (7,2 ± 2,8%).  Plus la aceasta, numai după prima doză de vaccin, au fost observate zece cazuri de plâns inconsolabil (12,0 ± 3,5%).  Din reacţiile mai grave au fost înregistrate 3 cazuri de reacţii encefalice (3,6 ± 2,0%).  La compararea datelor obţinute cu datele din alte surse, inclusiv şi instrucţiunile la vaccinuri analizate [http://an.medipedia.ro/], putem constata că în Republica Moldova sunt inregistrate mai multe cazuri de convulsii febrile (< 1/10000 şi 1/3000 doze de vaccin), mai puţine cazuri de plâns inconsolabil, febră şi reacţii locale.Concluzii1. Analiza RAP înregistrate în Republica Moldova a arătat că predomină reacţiile după administrarea vaccinului BCG, 76,6 ± 3,7%, comparativ cu vaccinurile DTP, Penta – 19,5 ± 3,4% şi ROR – 3,9 ± 1,7%.2. În structura RAP, după administrarea vaccinului BCG, cea mai mare ponrere le revine limfadenitelor, 82,4 ± 3,8%, care apar mai frecvent în primele două luni după vaccinare şi numărul cărora este semnificativ mai înalt după prima doză de vaccin, comparativ cu a doua doză.  Alte reacţii: abcese reci – 8,3 ± 2,7%, ulcere 6,1 ± 2,4%, cicatrice – 1,7 ± 1,2% şi osteite – 1,5 ± 1,2%, care sunt mai frecvente după a doua doză de vaccin.  După cum reiese din datele prezentate, are loc încălcarea tehnicii de administrare a vaccinului BCG.3. Majoritatea covârşitoare a RAP, înregistrate după administrarea vaccinurilor DTP şi Pentavalent, sunt reacţii sistemice, 90,7 ± 5,6%, comparativ cu cele locale, 9,3 ± 5,6%, p < 0,001, şi se poate conchide că are loc hipodiagnosticarea reacţiilor locale.4. Cel mai mare număr al RAP după administrarea DTP şi vaccinului pentavalent, apar peste 1-10 ore după administra-rea vaccinurilor, 78,5 ± 8,1%, mai frecvent în perioada de 1-6 ore, 49,6 ± 9,8%.  Aşadar, monitorizarea mai activă a copiilor vaccinaţi trebuie efectuată în această perioadă de timp.5. Sistemul de supraveghere a RAP în Republica Moldova necesită standardizare la compartimentul raportare şi unifi-carea formularelor pentru înregistrarea RAP.References1. Cunha Mônica PL, Dórea José G, Marques Rejane C, et al. Vaccine Adverse Events Reported during the First Ten Years (1998–2008) after Introduction in the State of Rondonia. Brazil Biomed Res Int. 2013;2013;ID853083.2. von Spiczak S, Helbig I, Drechsel-Baeuerle U, et al. A retrospective population-based study on seizures related to childhood vaccination. Epilepsia. 2011;52(8):1506-12. 3. GIVS Global Immunization Vision and Strategy 2006-2015. www.who.int/vaccines-document/4. Skibinski David AG, Baudner Barbara C, Singh Manmohan, et al.  Combination Vaccines. J Glob Infect Dis. 2011;3(1):63-72.5. Lim FS, Phua KB, Lee BW, et al. Safety and reactogenicity of DTPa-HBV-IPV/Hib and DTPa-IPV/I-Hib vaccines in a post-marketing surveillance setting. Southeast Asian J Trop Med Public Health. 2011;42(1):138-47.6.  Goldman GS, Miller NZ. Relative trends in hospitalizations and mortal-ity among infants by the number of vaccine doses and age, based on the Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), 1990–2010. Hum Exp Toxicol. 2012;31(10):1012-1021.7. Ţurcan Laura. Sistemul de raportare a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în Republica Moldova. [Surveillance system for adverse events following immunization (AEFI)]. Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2006;14(3):40-45.8. Mohammad Al Namshan, Omar Oda, Jameela Almaary, et al. Bacillus Calmette-Guérin-related cold thigh abscess as an unusual cause of thigh swelling in infants following BCG vaccine administration: a case series. J Med Case Reports. 2011;5:472.9. Krishna Kumar Govindarajan, Feng Yih Chai. BCG Adenitis - Need for Increased Awareness. Malays J Med Sci. 2011;18(2):66-69.10. Hyo Jin Kwon, Bo Hyun Chung, Byung Min Choi, et al. Severe Osteo-myelitis as a Complication of Tokyo-172 BCG Vaccination. J Korean Med Sci. 2012;27(2):221-224.11. Yamamoto S, Yamamoto T. Historical review of BCG vaccine in Japan. Jpn J Infect Dis. 2007;60(6):331-336.12. Xu S, Zhang L, Nelson JC, et al. Identifying optimal risk windows for self-controlled case series studies of vaccine safety. Stat Med. 2011;30(7):742-52.

Data on the safety of immunizations included in the National Immunization Program in Moldova

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/7901/1/Data_on_the_safety_of_immunizations_included_in_the_National_Immunization_Program_in_Moldova.pdf

Data on the safety of immunizations included in the National Immunization Program in Moldova

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova