Secţia microchirurgie, CNŞPMU, Conferinţa Naţională în cadrul Asociaţiei Ortopezilor – Traumatologi din Republica Moldova ”Actualităţi în microchirurgia reconstructivă”, Chișinău, Republica MoldovaIn this study different methods of treatment are presented in 405 patients with fingertip ingeries, operated in the department of microsurgery
during the period of 2007/2010 years. The main objectives of treatment were: 1) wound closure, 2) maximal sensitive recovery, 3)
keeping the finger length, 4) maintenance of joints function 5) achieve a satisfactory cosmetic look.Plastia defectelor în amputaţiile falangelor terminale ale degetelor. Rezumat: În articol sînt expuse metodele de tratament în amputaţiile
falangelor terminale ale degetelor a 405 pacienţi, trataţi în secţia microchirurgie a CNşPMu pe parcursul anilor 2007-2010. Principalele
obiective de tratament au fost: 1) închiderea plăgii 2) restabilirea senzitivă maximală 3) păstrarea lungimii degetului 4) menţinerea funcţiei
articulaţiilor 5) atingerea unui aspect satisfăcător cosmetic.Plastia defectelor în amputaţiile falangelor terminale ale degetelor. Rezumat: În articol sînt expuse metodele de tratament în amputaţiile
falangelor terminale ale degetelor a 405 pacienţi, trataţi în secţia microchirurgie a CNşPMu pe parcursul anilor 2007-2010. Principalele
obiective de tratament au fost: 1) închiderea plăgii 2) restabilirea senzitivă maximală 3) păstrarea lungimii degetului 4) menţinerea funcţiei
articulaţiilor 5) atingerea unui aspect satisfăcător cosmetic

Guţu, V.

Midoni, A.

Roşca, V.

Verega, G.

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

Arta Medica  •  Nr. 2 (41), 2010     67Conferinţa Naţională în cadrul Asociaţiei Ortopezilor - Traumatologi din Republica MoldovaRezultate proprii şi discuţiiRata operaţiilor reuşite de replantare au fost de 64.7% . Cu cât nivelul amputatiei este mai distal, cu atât este mai dificila tehnic intervenţia datorita calibrului vascular redus (diametrul vascular este adesea sub 0,5 mm), iar riscul complicaţiilor vasculare este mai mare. Rezultatele de supravieţuire a regiunilor de ţesut cu circulaţia dereglată conform datelor literaturii sunt mai înalţi în caz de dezmembrare incompletă, iar procentajul intervenţiilor reuşite pot atinge 80-90%[4].Complicaţiile vasculare precoce au fost depistate în perioada postoperatorie în 14 cazuri (41.2%) Problema a fost rezolvată în 2 cazuri prin efectuarea autovenoplastiei, în 5 cazuri rezecţia anastomozelor si reanastomoză.În 2 cazuri de replantare din cauza problemelor de vasculare intraoperator a fost luată decizia de revizui amputatul. Necroza replantului s-a dezvoltat în 10 (41,2%) cazuri în perioada între a 3 zi până la 6 zi după intervenţie. Complicaţiile septice locale la nivelul plăgii, care s-au dezvoltat în perioada de până la 10 zile - 2 cazuri (5,9%).Dintre complicaţiile tardive s-a atestat consolidare întârziată în perioada de 9-12 săptămâni ale fracturilor deschise ale falan-gelor şi oaselor metacarpiene – 12 cazuri (63,1%)Cicatrizare primară - 19 cazuri (85,%), şi în 3 (15%) cazuri ciacatrizare secundară. Intervenţii secundare au fost efectuate în 8 cazuri (42,6 %): înlăturarea cicatricelor din cauza redorii în flexie – 2 cazuri,(10,5%); tendoliza - 4 cazuri (21%); înlăturarea neurinomului nervului degetal – 1 caz (5,25); plastia tendoanelor flexorii – 1 caz (5,25%).Rezultate la distanţă (etapa II de evaluare a rezulatelor) sau apreciat la distanţa după gradul de restabilire a funcţiei membrului. Rezultatele la distanţă de la 10 luni până la 2 ani după traumatism au fost apreciate după scorul Belousov A. şi Gubocikin N. (1984): foarte bun – 3 cazuri (15,8%), bun – 5 cazuri (26,3%), satisfăcător – 9 cazuri (47,36%), rău – 2 cazuri (10,5%).ConcluziiMetoda de tratament microchirurgical este metoda semnificativă, care permite rezolvarea eficientă a problemelor în tratamentul de recuperare şi reabilitare funcţională a pacienţilor cu dezmembrări traumatice.Studiul clinic prezent afirmă necesitatea perfecţionării permanente al serviciului de replantare şi reabilitare. Este necesară reconstrucţia radicală al sistemului de reabilitare a pacienţilor după replantare, cu utilizarea metodelor şi procedeelor mai con-temporane, pentru obţinerea rezultatelor funcţionale perfecte.Bibliografia1. р.о. Датиашвили «реплантация конечностей» москва, медицина 1994.2. Microsurgery: Transplantation and Replantation by Harry j. Buncke, MD, et al. 20063.  Isaacs, I.j.: The vascular complications of digital replantation. Aust. N.z.j. Surg. 47:292, 1977. 4. Tamai, S.: Twenty years’ experience of limb replantation. j. Hand Surg. 7:549, 1982. 5.  urbaniak, j.R., Roth, V.H., Nunley, j.A., et al.: The results of replantation after amputation of a single finger. j. Bone joint Surg. 67A:611, 1985. 6.  Buncke, H.j., Alpert, B.S., and johnson- Giebink, R.: Digital replantation. Surg. Clin. N. Am. 61:383, 1981.plastia defeCtelor în amputaţiile falangelor distale ale degetelortReAtMeNt MetHOds iN FiNgeRtiPs iNjURiesV.Roşca, G.Verega, V.Guţu, A.MidoniSecţia microchirurgie, CNŞPMUSummaryIn this study different methods of treatment are presented in 405 patients with fingertip ingeries, operated in the department of micro-surgery during the period of 2007/2010 years. The main objectives of treatment were: 1) wound closure, 2) maximal sensitive recovery, 3) keeping the finger length, 4) maintenance of joints function 5) achieve a satisfactory cosmetic look. Key words: trauma, finghers, flap defectRezumatPlastia defectelor în amputaţiile falangelor terminale ale degetelor. Rezumat: În articol sînt expuse metodele de tratament în amputaţiile falangelor terminale ale degetelor a 405 pacienţi, trataţi în secţia microchirurgie a CNşPMu pe parcursul anilor 2007-2010. Principalele obiective de tratament au fost: 1) închiderea plăgii 2) restabilirea senzitivă maximală 3) păstrarea lungimii degetului 4) menţinerea funcţiei articulaţiilor 5) atingerea unui aspect satisfăcător cosmetic. Cuvinte cheie: degete, traumă, defect, lambou.68 Nr. 2 (41), 2010    •   Arta MedicaConferinţa Naţională în cadrul Asociaţiei Ortopezilor - Traumatologi din Republica MoldovaIntroducereDegetele sunt porţiuni ale extremităţii superioare prin care ne atingem, simţim, scriem, desenăm şi efectuăm activităţi coti-diene. Odată cu apariţia si dezvoltarea noilor tehnologii, dependenţa noastră de extremităţile distale ale degetelor în viaţa de zi cu zi continuă să crească, aşa, mai des navigăm pe Internet, utilizăm telefoane inteligente, operăm cu telecomanda televizorului sau scriem la calculator. O treime din toate leziunile traumatice afectează mâinile, degetele fiind partea cea mai frecvent vătămată. În 65% din traumatizmele mâinii suferă degetele I-II-III. În peste 50% cazuri sunt traumate falangele terminale. Cea mai importantă parte a degetului o constituie pulpa, care are o construcţie deosebită, cu multe terminaţii nervoase, bine vascularizată, cu capacitate tactilă deosebită. În lipsa falangelor terminale, pacientul nu se foloseşte de el în procesul prehensiunii, ci implică degetele sănătoase . De aceea lipsa falangei terminale scade funcţia degetului cu mai mult de 50% [1].Material şi metode În perioada anilor 2007-2010 în secţia microchirurgie a CNŞPMU s-au tratat 685 de pacienţi cu amputaţii şi defecte la nivelul mâinii şi degetelor. Bărbaţi – 564 (82.4%) cazuri, femei - 121 (17.6%) cazuri. Au necesitat diferite metode de plastii la nivelul mâinii - 51 (7.4%) cazuri, la nivelul degetelor – 634 (92.6%), dintre care: 405 (63.8%) la nivelul falangelor distale şi 229 (36.2%) la nivelele falangelor medii şi proximale. Cauzele mai des întâlnite au fost : strivire între obiecte, compresie în uşă, avulsii, traumatizme cu instrumente (mai frecvent cu ferestrăul circular), muşcături.Noi am analizat cazurile de amputaţie la nivelul falangelor terminale ale degetelor. S-au înregistrat 405 cazuri : leziuni izolate a unui deget - 352 (86.9%), a două degete 38 (9.4%), mai mult de două degete 15 (3.7%). Mâna dominantă a fost traumată la 274 ( 67.6 %) persoane. Pacienţi cu lucru manual - 337 (83.2%), cu lucru intelectual - 68 (16.8%).Tabel 1Repartizarea pacienţilor în funcţie de vârstă şi sexVîrsta Pînă la 20 ani 21 - 40 ani 41 – 60 ani Mai mult de 60 ani totalFemei 6 (1.5%) 28 (6.9%) 22 (5.4%) 6 (1.5%) 62 (15.3%)Bărbaţi 32 (7.9%) 188(46.4%) 102(25.2%) 21(5.2%) 343 (84.7%)Total 38 (9.4%) 216 (53.3%) 124 (30.6%) 27 (6.7%) 405 ( 100%)Limitele vârstei au fost între 12 - 82 ani.Tabel 2Frecvenţa fiecărui deget implicat în traumatismDegetul I Degetul II Degetul III Degetul IV Degetul V Două degete >2 degete92(26.1%) 101(28.7%) 94(26.7%) 38(10.8%) 27(7.7%) 38(9.4%) 15(3.7%)La toţi pacienţii s-au efectuat radiografii, profilaxia tetanosului, s-au administrat analgetice. În traumele izolate intervenţiile s-au efectuat în majoritatea cazurilor sub anestezie locală. În traumatismele a două şi mai multe degete s-a folosit anestezia trun-culară. Postoperator s-au administrat antibiotice, antiinflamatorii, spasmolitice şi anteagregante.Din 405 de cazuri, traumatismul la nivelul zonei I (Allen şi Ishicava), distal de osul falangian, dar fără dezgolire s-a întâlnit în - 71 (17.6%) cazuri, în zona II - distal de lunulă - 249 (61.5%) cazuri, în zona III - proximal de lunulă până la nivelul articulaţiei interfalangiene distale - 85 (20.9%) cazuri.S-au folosit următoarele metode de plastie:Grefarea cu piele liberă - 42 cazuri în defecte oblice, laterale şi volare cu defect mai mare de 1cm în zona I. Complicaţii: necroza grefei – 4(9.5%) cazuri.Revizuirea amputatului şi scurtarea osului - 42 cazuri (32 la nivelul zonei III şi 10 la nivelul zonei II) la degetele lungi.Plastia cu lambou ,,V – Y” volar Atasoy – 29 cazuri în zona I, 117 în defecte transversale şi oblice dorsale în zona II, 21 în defecte oblice dorsale în zona III. Dimensiunea maximală 1.5 x 1.20cm. Complicaţii: 7 (4.2%) necroze totală, 13(7.8%) necroze parţiale, tensiune pe linia de sutura – 25(14.9%) cazuri.Plastia ,,V –Y” după Cutler – 23 în defecte transversale zona II. Dimensiunea maximală 1.2 x 0, 8cm. Complicaţii: necroze parţiale – 4(17.4%), necroze totale – 3(13%), tensiune pe linia de sutură – 3(13%) cazuri. Lamboul crossfingher tradiţional – 67 cazuri în defecte transversale, oblice volare şi laterale, inversat - 6 cazuri în defecte oblice dorsale pentru zonele II-III la pacienţi cu vârsta până la 50 ani. Dimensiunea maximală a defectelor pînă la 2.0 x 2.5cm. Complicaţii: necroză parţială -3(4.1%) , tensiune pe linia de sutură – 4(5.5%), rigiditate articulară temporală în 21(28.8%) de cazuri. Lambou tenarian – 36 cazuri la nivelul zonelor II-III. Dimensiunele defectelor pînă la 2.5 x 2.2cm. Complicaţii: necroză parţială 2(5.5%), tensiune pe linia de sutură 1(2.8%), rigiditate articulară temporală 10(27.8%) cazuri.Lamboul Moberg – 14 cazuri în zonele II-III ale policelui. Dimensiunele defectelor pînă la 2.2 x 1.4cm. Complicaţii: tensiune pe linia de sutură - 1 caz.Lamboul O `Brien - 3 cazuri în zona II a policelui. Dimensiunea maximă 2.2 x 1.3cm.Lamboul Furlow - 3 cazuri în zonele II-III ale policelui. Dimensiunea maximală 2.2 x 2.0cm.Arta Medica  •  Nr. 2 (41), 2010     69Conferinţa Naţională în cadrul Asociaţiei Ortopezilor - Traumatologi din Republica MoldovaLamboul Vencataswami - 8 cazuri în zonele I-II ale policelui pentru acoperirea defectelor oblice şi transversale. Dimensiunea maximă 1.8 x 1.0 cm. Lamboul insular pe prima arteră metacarpiană - 6 cazuri, pentru acoperirea defectelor policelui în zonele II-III. Dimensiunea maximală 2.0 x 3.0 cm. Complicaţii : tensiunea pe linia de sutură -1(16.7%) caz. Lamboul arterial homodigital axial reversat - 6 cazuri pentru acoperirea defectelor degetelor lungi în zona III. Dimensiunea maximală 1.5 x 1.8 cm.Complicaţii: tensiunea pe linia de sutură şi compresia pedicului – 3 (50%) cazuri.Rezulate şi discuţiiÎn amputaţiile si pierderile de ţesuturi la nivelul degetelor II-V, tratamentul de rutină a fost până nu demult şi mai rămâne încă scurtarea osului, pentru că tegumentele să-l poată acoperi. Tendinţa actuală este însă ca aceste degete amputate să nu mai fie scurtate prin actul operator, mai ales când amputaţia a interesat un degete important. Unul din principiile de baza a chirurgiei mâinii este păstrarea maximală a lungimii degetelor, deaceea nu se permite scurtarea sau înlăturarea falangei terminale din lipsa de ţesuturi moi[2]. Scurtarea osului pentru acoperirea defectelor este permisă în următoarele cazuri: a) când amputaţia trece prin baza falangelor, în care cazuri aceasta bază trebuie sacrificată împreună cu capul falangei alăturate. b) când sunt motive suficiente pentru justificarea neaplicării procedeelor reparatoare (secţiuni de degete minore la persoane în vârstă, cu morbidităţi semnificative, la persoane care nu acceptă acte operatoare în plus şi sunt preocupaţi de revenirea la lucru). Din 405 pacienţi trataţi, scurtarea osului şi revizuirea amputatului s-a efectuat în 42 cazuri (10.4%).Tratamentul cu succes al leziunilor degetelor depinde de mulţi factori, care includ : vârsta pacientului, sexul, ocupaţia , mâna do-minantă, degetul lezat, preexistenţa condiţiilor medicale, mecanismul de rănire, precum şi de anatomia şi configuraţia defectului.[2] Sexul pacientului poate influenţa opţiunile reconstructive: lambourile crossfingher care prevăd transpunerea pielii de pe suprafaţa dorsală sunt descurajate pentru femei, fiindcă lasă cictrace în aceasta regiune[3]. Condiţiile preexistente cum ar fi con-tractura Dupuytren sau artrita reumatoidă sunt contraindicaţii pentru crosfingher si lambouri tenariene din cauza riscului de rigiditate[4]. Mecanismul de traumatizare poate influenţa disponibilitatea anumitor lambouri locale. Plăgile la mâna dominantă sunt uneori tratate mai agresiv. Având în vedere importanţa contribuţiei degetului lezat la funcţia în ansamblul a mâinii, presupune aplicarea lambourilor specifice (lamboul tenarian este mai favorabil pentru degetele II-IV[3], pe când lamboul Moberg, este mai potrivit pentru police şi descurajat pentru degetele lungi )[1,2]. Din cauza redorilor articulare lamboul tenarian şi crossfingher nu se folosesc la pacienţii în vârstă, dar sunt preferate lambourile efectuate într-o singură etapă[4]. Ocupaţia poate fi un factor determinant în alegerea opţiunii de tratament, pentru ce-i în cauză, legată de revenirea la locul de muncă (Un profesor de pian este abordat diferit decât un muncitor manual).Complicaţia precoce aşa ca edemul - este în general tranzitorie 2-3 zile, dar în anumite condiţii agravează circulaţia din cauza tensiunii sau compresiei. Noi am înregistrat 37 (9.1%) cazuri de tensiune pe linia de sutură şi compresii. Toate aceste fenomene recunoscute şi tratate la timp, sunt reversibile prin înlăturarea cauzei. Necroza - prezintă clinic un fenomen ireversibil. Ea este precedată de o fază de congestie, cianoză, cu timp scurt de umplere capilară, urmată de dispariţia pulsului capilar. Necroza poate fi uneori delimitată la zonele distale ale lamboului, mai slab vascularizate, s-au poate fi superficială în anumite zone. Am înregistrat 10(2.5%) cazuri de necroză totală şi 25(6.2%) cazuri de necroză parţială sau superficială. Cazurile de necroza au necesitat plastii repetate prin alte metode.Complicaţii tardive - rigiditatea articulară s-au întâlnit la 31(7.7%) pacienţii cu crossfinfger şi plastie tenariană. Ultimele s-au rezolvat în perioada de recuperare, iar intoleranţă la frig şi paresteziile au dispărut peste 1-2 ani.Concluzii1) În tratamentul amputaţiilor falangelor terminale ale degetelor se impun următoarele obiective: 1) închiderea plăgii 2) re-stabilirea senzitivă maximală 3) păstrarea lungimii degetului 4) menţinerea funcţiei articulaţiilor 5) atingerea unui aspect satisfăcător cosmetic.2) Procedeele de acoperire a bontului permit să se conserve toată lungimea degetului, uneori chiar să o lungească. 3) Lambourile locale sunt de preferinţă din motive că ele sunt sensibile, un aspect cosmetic şi funcţional satisfăcător, se efec-tuează într-o singură etapă. Bibliografie:1. LISTER G. Injury. In: Lister G. The Hand: Diagnosis and Indications. 3rd ed. Edinburgh: Churchill Livingstone; 1993 p. 125 2. GERMANN G. Principles of flap design for surgery of the hand. Atlas Hand Clin 1998; p. 20-243. 3.VEREGA G. et all Thenar flaps reconstrucsin for treatment of the circular defects of the distal phalangx. Romanian journal of Hand and Reconstructive Microsurgery. Cluj - Napoca. Romania. 2002 N 7. P. 25.4. 4.FOuCHER G, SMITH D, PEMPINELO C, et al. Homodigital neurovascular island flaps for digital pulp loss. j Hand Surg (Br) 1989 n. 14 p. 204–208.

Treatment methods in fingertips injuries

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/11613/3/PLASTIA_DEFECTELOR_IN_AMPUTATIILE_FALANGELOR_DISTALE.pdf

Treatment methods in fingertips injuries

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova