Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
Nicolae Testemiţanu, Catedra OtorinolaringologieWe have examined and followed up 110 children with sensorineural hearing loss and perinatal pathology of central nervous system, and 30 children with normal hearing by BERA. The audiometric work up included impedance audiometry, otoacoustic emission testing and auditory brainstem response. Analysis of this data reveals some peculiarities of curve shape depending on hearing disorder and central nervous system pathology. Registration of BERA in dynamics confirmed an influence of the different neurologic disturbances on morphology of the evoked potentials and on the electrophysiologic level of hearing.Исследованы КСВП у 110 детей с сенсороневралъной тугоухостъю и перинаталъной патологией ЦНС (43 пациента – в динамике до и после лечения у невропатолога) и сопоставлены с результатами 30 тестированных детей с нормальным слухом. Анализ полученных данных позволил выявить отличительные особенности кривых КСВП, связанных с нарушением слуха и с патологией ЦНС. Установлено влияние различных неврологических нарушений не только на морфологию вызванных потенциалов, но и на электрофизиологический порог слуха

Chiaburu, Anghelina

Chiosa-Chiaburu, Doina

Maniuc, Mihail

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

VA R I A161              CZU: [616.28-008.14+616.8]-07-053.2/.4PARTICULARITĂŢILE DE DIAGNOSTIC TIMPURIU AL SURDITĂŢII NEUROSENZORIALE LA COPII ÎN BAZA POTENŢIALELOR EVOCATE AUDITIVDoina CHIABURU-CHIOSA, Anghelina CHIABURU, Mihail MANIUC,Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, Catedra OtorinolaringologieSummaryBERA in diagnostics of sensorineural hearing loss in children with the perinatal CNS pathologyWe have examined and followed up 110 children with sen-sorineural hearing loss and perinatal pathology of central nervous system, and 30 children with normal hearing by BERA. The audiometric work up included impedance audi-ometry, otoacoustic emission testing and auditory brainstem response. Analysis of this data reveals some peculiarities of curve shape depending on hearing disorder and central nervous system pathology. Registration of BERA in dy-namics confi rmed an infl uence of the different neurologic disturbances on morphology of the evoked potentials and on the electrophysiologic level of hearing.Keywords: hearing loss; children; evoked potentials; pa-thology of central nervous systemРезюмеОсобенности ранней диагностики сенсороневральной тугоухости у детей с помощю КСВПИсследованы КСВП у 110 детей с сенсороневралъной тугоухостъю и перинаталъной патологией ЦНС (43 па-циента – в динамике до и после лечения у невропатоло-га) и сопоставлены с результатами 30 тестированных детей с нормальным слухом. Анализ полученных данных позволил выявить отличительные особенности кривых КСВП, связанных с нарушением слуха и с патологией ЦНС. Установлено влияние различных неврологических нарушений не только на морфологию вызванных потен-циалов, но и на электрофизиологический порог слуха.Ключевые слова: сенсороневральная тугоухость; электрофизиологический порог слуха; cлуховые вы-званные потенциалыIntroducereSurditatea la copil riscă să influenţeze profund și grav nu numai dezvoltarea vorbirii, dar și formarea intelectuală și psihologică a acestuia. Criteriile Orga-nizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că există o deteriorare a audiţiei cu un răsunet social, odată ce pragurile auditive depășesc 25 dB pe frecvenţele 500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz [1]. Problema surdităţii la copil rămâne până în prezent una din cele mai actuale în aspect medico-social, și mai actuală a devenit în ultimii ani, când condiţiile socioeconomice existente în republică au favorizat în mare măsură creșterea incidenţei nașterii copiilor cu factori de risc (prema-turitate, asfixie, intoxicaţii etc.).Întrucât reabilitarea copiilor cu deficienţe de auz este indispensabilă pentru dezvoltarea capaci-tăţilor cognitive ale copilului și în achiziţia vorbirii, aceasta impune o depistare timpurie și un diagnostic precis al surdităţii, sarcini dificile la copiii de vârstă fragedă, îndeosebi când au diverse patologii conco-mitente. Dificultăţile legate de specificul dezvoltării neuropsihice la copii, deosebirile anatomo-fiziologi-ce ale analizatorului auditiv în funcție de vârstă, lipsa opiniei unice despre aspectele de vârstă la care se pot aplica diverse metode de evaluare a funcţiei auditive lămuresc faptul că mulţi medici așteaptă o vârstă mai favorabilă pentru examinare, care depășește 2-3 ani, 162VA R I Alucru considerat greșit. Afirmăm aceasta având în vedere experiența noastră clinică.Asocierea surdității neurosenzoriale cu diverse tulburări neurologice nu numai că creează unele di-ficultăţi în diagnosticul surdităţii la această categorie de copii, dar și agravează prognosticul dezvoltării ulterioare a acestora. Potențialele evocate auditiv sunt actualmente utilizate pe larg în audiologia pediatrică pentru soluţionarea acestei probleme, având în vedere facilitatea tehnică în raport cu elec-trocohleografia transtimpanală. Metoda PEATC este o metodă fiabilă ce permite determinarea pragului audiuometric pentru frecvenţele cuprinse între 2000 Hz și 4000 Hz, cu o corelaţie satisfăcătoare cu pragul subiectiv al auzului [1, 3]. În același timp, această metodă, ca orice metodă tehnică, are limetele sale, care deseori pot fi sursă a greșelilor de diagnostic.Scopul cercetării a fost studierea particularită-ţilor răspunsului electroencefalografic și a limitelor potențialelor evocate auditiv ale trunchiului cerebral în diagnosticul surdității neurosenzoriale la copiii cu patologie perinatală a sistemului nervos central.Material și metodeLotul de studiu l-au constituit 110 copii cu diverse tulburări neurologice și surditate, lotul de control – 30 de copii cu auz normal. Au fost analizate, retrospectiv, PEATC la copiii (lotul de bază) cu diverse tulburări neurologice și surditate neurosenzorială și la 30 copii (lotul de control) cu auz normal. După vârstă și sex, loturile erau comparabile, vârsta copiilor fiind cuprinsă între 1 și 36 de luni. Conform gradului de surditate, copiii din lotul de bază au fost divizaţi în trei grupuri: 29 copii cu surditate moderată, 51 cu surditate severă și 30 cu surditate profundă. Înregistrarea PEATC a fost efectuată la instalaţia Evostor (Siems Nixdorf ), respectându-se condiţiile și parametrii necesari pentru această metodă. Exame-nul s-a efectuat într-o odaie insonoră și faradizată. Copiii se aflau în stare de somn medicamentos ori fiziologic, fiind culcaţi într-o poziţie relaxantă, pentru a evita contracţiile musculare. Pentru înregistrare au fost folosiţi 4 electrozi din argint clorurat sub formă de cupolă, care au fost aplicaţi după cum urmează: vertex – electrozii pozitivi; partea superioară a frunţii – electrozii pozitivi; mactoida urechii testate – elec-trodul de referinţă; mastoida urechii contralaterale – electrodul de împământare.Locurile de contact au fost tratate preventiv cu alcool, pentru a asigura o contactibilitate bună între piele și electrod. Valoarea impedanţei nu depășea 4 kOm. Ca stimul a fost folosit clickul cu polaritate rare-fiată, durata de 100 ms, frecvenţa de stimulare 10 Hz. Procesul de formare a traseului PEATC era constituit din sumarea a 2000 de clickuri. Pentru verificarea reproductibilităţii traseului PAETC, testarea la una și aceeași intensitate se repeta de câteva ori. În mod automat, ţinând cont de marcarea undelor (I, III, V), au fost determinate valorile latenţei și intervalul de undă. Rezultate și discuţiiValoarea pragului auditiv a fost criteriul de bază în repartizarea copiilor după gradul de surditate. Ast-fel, în grupul copiilor cu surditate moderată, pragul auditiv avea valoarea medie de 61,69 db ± 1,09 db; la copiii cu surditate severă – de 76,92±0,64 db, în grupul copiilor cu surditate profundă acesta a con-stituit 97,69±0,96 db. Analiza rezultatelor obţinute evidenţiază, în unele cazuri, o diferenţă a valorii pragului auditiv între ambele urechi, ceea ce este caracteristic pentru o asimetrie a audiţiei. În studiul nostru, în baza PEATC a fost posibil de constatat o diferenţă a audiţiei de la 5 db până la 30 db. Întrucât cele mai stabile sunt undele I, III și V ale traseului PEATC, am studiat aceste componente pen-tru o analiză mai amplă a stării analizatorului auditiv. Rezultatele obţinute ne relevă unele particularităţi ale PEATC la copiii din lotul de bază. Astfel, dacă în lotul de control traseul PEATC a avut o formă tipică, care a permis identificarea undelor I, III și V în toate cazurile fără dificultăţi, atunci PEATC înregistrate la copiii din lotul de bază au fost determinate în majo-ritatea cazurilor de un traseu patologic, care nu avea toate componentele. Analiza morfologiei traseului PEATC denotă că în grupurile de surditate, la stimulul de 90 db, în marea majoritate a cazurilor traseul PEATC a fost determinat de undele I și V, unda III fiind cea mai nestabilă, deoarece în toate grupurile de surditate această undă nu a fost posibil să fie identificată într-un număr mare de cazuri. Conform datelor publicate în literatura de specialitate, unda III a traseului PEATC este cea mai sensibilă în cazurile tensiunii intracra-niene mărite, suferind schimbări de formă, din care cauză nu poate fi identificată. În studiile noastre, tensiunea intracraniană mărită a fost destul de răs-pândită printre copiii cu surditate – 50,60%, astfel o putem considera ca una din cauzele anomaliei undei III, care n-a permis detectarea acesteia în toate traseele PEATC. În toate cazurile de surditate moderată, unda I a fost detectabilă, pe când în grupurile cu surditate severă și profundă ea a fost absentă în unele cazuri, deși nu atât de frecvent ca unda III. J. Helias, în stu-diile sale, consideră că lipsa undei I se poate datora schimbărilor hidrodinamicii cohleare, provocate de o creștere a presiunii intracraniene, ori de tulburarea metabolismului cohlear intervenit în urma hipoxiei. O altă explicaţie a lipsei undei I, formulată de A. VA R I A163Dupon, este pierderea pronunţată a auzului cu pre-dominare la frecvenţele înalte. În cercetările noastre și-au găsit confirmarea ambele ipoteze, întrucât surditatea era în asociere cu diferite tulburări de la nivelul sistemului nervos central.Un factor distinctiv pentru copiii din lotul de bază a fost nu numai lipsa undei I ori III, dar și traseul PEATC de o formă complet atipică, determinată de lipsa tuturor componentelor, ori de undele I, III și V șterse, nereproductibile. Din aceste motive, la 15,45% (34 urechi) din copiii din lotul de bază PEATC au fost considerate ca absente, faţă de 0,00% în lotul de control (P<0,05).Analiza comparativă a rezultatelor obţinute relevă nu numai schimbări de formă ale traseului PAETC în lotul de bază, dar și o prelungire a laten-ţei undelor I, III, V și a intervalului I-V faţă de lotul de control. Conform datelor din literatură, latenţa mărită a undelor I, III, V și a intervalului I-V poate fi legată de diverse tulburări la nivelul sistemului nervos central (hipertensiune intracraniană; o com-presiune ischemică; perturbări în trunchiul cerebral etc.). Rezultatele studiului nostru relevă o prelungire a latenţei pentru undele I, III, V și intervalul I-V, cu mărirea pierderii de auz.Cercetările noastre confirmă concluziile din literatură referitoare la influenţa leziunilor auditive și celor neurologice asupra morfologiei traseului PEATC și latenţei componentelor, însă cele din urmă nu sunt o piedică în evaluarea funcţiei auditive în baza PEATC, după cum susţin unii autori.Confruntarea datelor obţinute la înregistrarea PEATC cu rezultatele testelor audiologice – înregis-trarea produselor de distorsiune acustică, evaluarea reflexului stapedian și audiometria comportamen-tală – a confirmat utilitatea PEATC în confirmarea tuturor suspiciunilor la surditate.Noi am studiat PEATC în dinamică la 43 de copii, dintre care 9 cu surditate moderată, 22 cu surditate severă și 12 cu surditate profundă. Examenul audi-ologic longitudinal l-am efectuat în toate cazurile după tratamentul neurologic. Analiza rezultatelor obţinute relevă o ameliorare a pragului auditiv, de-terminat în baza PEATC (vezi tabelul).Tabelul 1 Evaluarea în dinamică a pragului auditiv, determinat în baza PEATCGrupurile cercetateValoarea iniţialăValoarea în dinamică PM m M mSurditate moderată 61,69 1,09 58,88 1,83 <0,01Surditate severă 76,92 0,64 75,00 0,91 <0,05Surditate profundă 97,69 0,96 97,50 1,02 -Astfel, în grupurile cu surditate moderată și severă, evaluarea comparativă denotă o micșorare statistic semnificativă a pragului auditiv. În grupul copiilor cu surditate profundă, valoarea pragală n-a suferit practic schimbări. Diferenţa dintre valoarea iniţială și cea finală ale pragului auditiv în grupul cu surditate moderată a fost de 6,25 db și 3,12 db pentru surditatea severă. Considerăm însă această ameliorare a pragului auditiv ca fiind o urmare nu a îmbunătăţirii auzului la copil, ci a stării statusului neurologic. Numeroase studii au demonstrat că diverse tulburări ale sistemului nervos central sunt cauza ridicării pragului auditiv apreciat în baza PEATC. Cercetările noastre confirmă aceste concluzii, dar susţinem în plus că o mărire a pragului auditiv constatată în baza PEATC, la un copil cu patologie la nivelul sistemului nervos central, nu exclude și o surditate. Rezultatele examinării longitudinale în stu-diul nostru au confirmat o surditate neurosenzorială la toţi copiii examinaţi ce au avut diverse patologii perinatale ale sistemului nervos central. După cum au arătat datele examenului iniţial, morfologia traseului PEATC era determinată atât de leziunile auditive, cât și de cele neurologice (lipsa componentelor traseului PAETC; latenţa mărită a un-delor I, III și V; traseul atipic etc.). Prin analiza compa-rativă a traseului PEATC am constatat că la examenul în dinamică identificarea undelor I și III a fost posibilă în mai multe cazuri, faţă de examenul iniţial. Dacă în grupul cu surditate moderată unda III la examenul iniţial a fost posibil de identificat numai în 25% din cazuri, atunci la examenul longitudinal în 50%, în grupul copiilor cu surditate severă – în 35,71% faţă de 16,67% la controlul iniţial și 41,67% faţă de 16,67% în grupul copiilor cu surditate profundă. La controlul longitudional s-a observat o ame-liorare în identificarea undelor, precum și a traseului PEATC în întregime, ceea ce a făcut posibilă înregis-trarea PEATC în unele cazuri la care prima examinare n-a evidenţiat prezenţa acestora. Astfel, dacă la exa-menul iniţial în grupul cu surditate severă PEATC au fost absente în 22,73% din cazuri (10 urechi), atunci la examenul în dinamică lipsa lor s-a adeverit numai la 4,55% (2 urechi). În grupul cu surditate profundă, rezultatele sunt și mai impunătoare: din cele 75% cazuri (18 urechi) la care prima examinare n-a înre-gistrat PEATC, la controlul repetat s-a confirmat ab-senţa în 8,33% cazuri (2 urechi). Este de remarcat că absenţa PEATC la examenul repetat era determinată de o curbă plană, ceea ce este caracteristic pentru o surditate destul de importantă, spre deosebire de un traseu complet atipic la examinarea iniţială. Aceste rezultate confirmă sensibilitatea PEATC faţă de tulburările la nivelul sistemului nervos central, remarcată și în sursele de literatură. 164VA R I ARezultatele evaluării comparative a latenţei un-delor I, III, V și a intervalului I-V ale PEATC la examenul longitudinal cu cele iniţiale nu reflectă schimbări semnificative. Traseul PEATC, în majoritatea cazurilor și la controlul în dinamică, era determinat de com-ponente cu valori mărite ale latenţei.Așadar, rezultatele obţinute la examenul longi-tudinal, PEATC la copiii cu surditate neurosenzorială și patologie perinatală a sistemului nervos central, confirmă importanţa acestei metode în diagnosticul surdităţii la această categorie de copii, fiind o metodă de referinţă în examenul audiologic.Confruntarea datelor obţinute la înregistrarea PEATC cu rezultatele testelor audiologice PDA; re-flexul stapedian și audiometria comportamentală au confirmat utilitatea PEATC în confirmarea tuturor suspiciunilor de surditate.Conform datelor noastre, sensibilitatea metodei de înregistrare a PEATC constituie 100%, cu specifi-citatea de 97,3%. Concluzii1. Potențialele evocate auditiv, fiind o metodă obiectivă, fiabilă, va fi folosită în diagnosticul surdi-tăţii neurosenzoriale la copiii cu diverse patologii asociate, ca metodă de referinţă în examenul audi-ologic complex.2. Diverse tulburări neurologice pot fi cauzaunei ridicări a valorii pragului auditiv determinat în baza PEATC și a schimbărilor din traseul morfologic, din care motive examenul de control este necesar la această categorie de copii.Bibliografie1. Ababii I., A. Chiaburu., S. Diacova., E. Pruneanu. Le diagnostic de la surdité chez les nourrisson et les jeune enfant. In: VII Congres Francophonie d’ORL, Rou-manie, 1999, p. 20.2. Ababii I., M. Maniuc., A. Chiaburu. The early diagnosis and verbal rehabilitation in children with sensoroneural hearihg loss. The National Conference. Sovata, Roma-nia, 2009.3. Academie Nationale de Medecine. Depistage de lasurdite dans la periode neonatale precoce. In: Bull. Acad.Natle. Med., 2008, nr. 192, p. 1233-1236.4. Bonfi ls P. Dépistage de la surdité du jene enfant. In: Ann.Oto-Laryng., Paris, nr. 110, 1993, p. 3-9.5. A. Chiaburu. Screeningul surdităţii la nou-născuţi.Recomandare metodică. Chişinău, 2012, 17 p.6. Roussey M. Les principes et l’organisation du depistage neonatal en France. In: Arch. Pediatr., 2008., nr. 15, p.734-737.7. Yoshinaga-Itano C. Levels of evidence: universal new-born hearing screening (UNHS) and early hearing detec-tion and intervention systems (EHDI). In: J. Commun.Disord., 2004, nr. 37, p. 451-465.Doina Chiosa-Chiaburu, doctorandă ORL, tel. 068888890

Особенности ранней диагностики сенсороневральной тугоухости у детей с помощю КСВП

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/1595/1/Particularitatile_de_diagnostic_timpuriu_al_surditatii_neurosenzoriale_la_copii_in_baza_potentialelor_evocate_auditiv.pdf

Особенности ранней диагностики сенсороневральной тугоухости у детей с помощю КСВП

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova