This paper presents a concret model of comparative quality educational process from an university, based on particular indicators system. In the same time is presented a comparation between traditional education system and education based on total quality system..education, quality, competitivity, compound indexes, hierarchy

Claudiu CICEA

Romanian

Research Papers in Economics

 
  108
Revista Tinerilor Economi ti 
MODEL COMPARATIV DE EVALUARE A CALIT  II PROCESULUI DE ÎNV   MÂNT ÎNTR-O 
INSTITU IE DE ÎNV   MÂNT SUPERIOR
55 
Lector dr. Claudiu CICEA 
Catedra de Eficien   Economic  
Academia de Studii Economice, Bucure ti 
 
„Universitatea nu este angajat  s  produc  idei sigure pentru studen i, 
ci s -i fac  pe studen i siguri pentru idei.” 
Clark Kerr 
Abstract : This paper presents a concret model of comparative quality 
educational process from an university, based on particular indicators 
system. In the same time is presented a comparation between traditional 
education system and education based on total quality system.. 
Keywords: education, quality, competitivity, compound indexes, hierarchy 
Conform lui Louis Rhodes
56, calitatea reprezint  m sura în care un produs 
sau un serviciu corespunde unei anumite specifica ii la un moment dat. Astfel definit , 
calitatea exprim  dac  un produs sau serviciu respect  (sau nu respect ) o anumit  
caracteristic  la un anumit moment. În consecin  , calitatea în educa ie exprim  
îndeplinirea obiectivelor curriculei de c tre absolven ii unei institu ii de înv   mânt 
superior. 
O alt  defini ie a calit  ii se refer  la totalitatea caracteristicilor  i tr s turilor 
unui bun economic sau serviciu de a satisface nevoia pentru care a fost creat sau 
produs. Specificul acestei defini ii este faptul c  se fundamenteaz  pe o caracteristic  a 
produsului sau serviciului respectiv în strâns  leg tur  cu o nevoie existent . În aceste 
condi ii, calitatea în educa ie exprim  echilibrul care se stabile te între caracteristicile 
unui serviciu  i nevoile pe care acesta trebuie s  le satisfac . Ambele defini ii sugereaz  
existen a unui control extern al calit  ii. 
Ap rut la sfâr itul mileniului doi, conceptul de calitate total  este definit ca 
sistemul în care fiecare ac ioneaz  pentru a satisface sau pentru a dep  i nevoile 
(a tept rile) clien ilor
57. Prin aceast  defini ie, calitatea total  pune accentul atât pe cei 
care identific  caracteristicile dorite (clien ii) cât  i pe cei care asigur  satisfacerea lor 
(produc torii de bunuri economice sau prestatorii de servicii). În consecin  , elementele 
definitorii ale calit  ii totale în procesul educa ional sunt : 
-  focalizarea aten ie pe nevoile consumatorilor (studen ii  i societatea 
în ansamblul ei); 
                                                      
55 Lucrarea prezentat  se înscrie în activitatea de cercetare din cadrul contractului C.N.C.S.I.S. 
„EFICIEN A MICRO SI MACROSISTEMIC  ÎN ACTIVITATEA DE INV   M NT 
SUPERIOR DIN ROM NIA”, cod 115/2005 (director de proiect lect. dr. Claudiu CICEA) 
56 Rhodes Louis (1993) – „Total Quality Network”, American Association of School 
Administrators, Orlando  
57 Cartin Thomas (1993) – „Principles and Practices of TQM”, Milwaukee, Wiscousin, ASQC 
Quality Press  
  109
Sec iunea Teorie economic  – Rela ii economice interna ionale 
-  implicarea activ  a tuturor factorilor participan i (profesori, 
studen i, managementul institu iei, societate, p rin i etc.); 
-  perfec ionarea continu  a proceselor; 
-  sistem de control al proceselor  i proiectelor; 
-  asigurarea  i controlul calit  ii; 
-  corectarea în timp real a eventualelor deficien e; 
-  divergen a de opinii. 
De i majoritatea institu iilor de înv   mânt superior utilizeaz  anumite 
caracteristici ale calit  ii totale în educa ie (uneori în mod involuntar), consider m util  
o compara ie între tr s turile educa iei tradi ionale  i cele ale educa iei bazate pe 
calitatea total . Aceast  compara ie este realizat  în tabelul urm tor  i se 
fundamenteaz  pe mai multe nivele : nivelul percep iei, nivelul organiza ional, nivelul 
rolurilor  i nivelul programelor. 
 
Tabelul nr. 1 Compara ia educa ie tradi ional  – educa ie bazat  pe calitatea 
total  
Nr. 
crt.  Nivel analizat  Educa ia 
tradi ional  
Educa ia bazat  
pe calitatea total  
Percep ia 
Responsablitatea 
comportamentului  Revine  colii  Revine individului 
Responsabilitatea studen ilor 
în universitate 
Revine personalului 
universit  ii 
Revine p rin ilor, 
studen ilor, 
personalului  colii 
Mod de gândire  Deductiv  Intuitiv  i deductiv 
Responsabili pentru calitate  Personalul universit  ii 
p rin i, 
studen i, 
personalul  colii 
Clientul este  studentul  Comunitatea 
Inova ia este  Suspect   i în 
consecin   îngr dit  
Atractiv   i în consecin   
stimulat  
Modul diferen iat de gândire 
este 
Suspect  i în 
consecin   îngr dit 
Atractiv  i în consecin   
stimulat 
 coala este considerat  o 
afacere  În nici un caz  Evident 
1 
Asigurarea calit  ii  Nimic nu este sigur  Controlul calit  ii totale 
Organiza ia 
Structura organizatoric  
Cu multe nivele 
ierarhice, politic   i 
birocratic  
Integrat   i aplatizat  (cu 
pu ine nivele ierarhice) 
2 
Orizontul strategic  1 – 5 ani  5 – 10 ani 
Roluri  3 
P rintele  Pasiv  Activ (ajut  profesorul)  
  110
Revista Tinerilor Economi ti 
Nr. 
crt.  Nivel analizat  Educa ia 
tradi ional  
Educa ia bazat  
pe calitatea total  
Profesorul  Pred , controleaz , 
face totul  Îndrum  studen ii 
Studentul  Prezent în  coal   Întreab , solicit , ob ine 
informa ii 
Managementul 
universit  ii 
Elaboreaz   i 
controleaz  strategia 
Elaboreaz   i controleaz  
strategia, organizeaz  
activitatea, înl tur  orice 
obstacole 
Societatea  Asigur  resursele  Identific  necesit  ile  i 
asigur  resursele 
Programe 
Curricula  Determinat  de 
conducerea institu iei 
Determinat  de necesit  ile 
consumatorilor (studen i  i 
societate) 
Personalul 
Angajat pe criterii 
politice sau pe alte 
considerente 
Angajat pe criterii de 
performan   
4 
Finan area 
Alocarea fondurilor în 
func ie de reguli  i 
regulamente 
Alocarea fondurilor în 
func ie de necesit  ile 
consumatorilor (studen i  i 
societate) 
 
Evaluarea calit  ii unui proces de înv   mânt se poate realiza prin intermediul 
unui sistem de indicatori specifici. Cei mai semnificativi indicatori în acest sens sunt 
urm torii : 
-  a) num rul de subdiviziuni ale institu iei de înv   mânt superior 
(facult  i) care furnizeaz  înv   mânt de lung  durat  (ILD); 
-  b) num rul de cadre didactice ce revin la 100 de studen i echivalen i 
(NPSE); 
-  c) num rul de materiale din bibliotec  ce revin unui student 
echivalent (NCSE); 
-  d) ponderea cadrelor didactice de sex feminin în totalul cadrelor 
didactice din institu ie (PCDF); 
-  e) num rul de titluri de doctor acordate ce revin la 1000 de studen i 
echivalen i (NTDSE). 
 
a) Primul indicator (ILD) cuantific  aria de extindere a cuno tin elor oferite 
de o universitate. Pe plan mondial, se consider  c  o institu ie de înv   mânt superior de 
calitate nu este una care se specializeaz  pe una sau dou  facult  i, ci aceea care 
furnizeaz  informa ii  i cuno tin e de baz  în mai multe domenii de activitate. Media 
este reprezentat  de 10 facult  i (în cadrul unei institu ii de înv   mânt superior), 
considerate a fi suficiente pentru a acoperi domenii distincte ale  tiin ei. 
Pentru Academia de Studii Economice, valoarea indicatorului este 10, 
corespunz tor celor nou  facult  i : 
-  Facultatea de Management; 
-  Facultatea de Contabilitate  i Informatic  de Gestiune;  
  111
Sec iunea Teorie economic  – Rela ii economice interna ionale 
-  Facultatea de Comer ; 
-  Facultatea de Cibernetic , Statistic   i Informatic  Economic ; 
-  Facultatea de Economie General ; 
-  Facultatea de Economie  i Gestiune a Produc iei Agricole  i 
Alimentare; 
-  Facultatea de Finan e, Asigur ri, B nci  i Burse de Valori; 
-  Facultatea de Rela ii Economice Interna ionale; 
-  Facultatea de Marketing; 
-  Facultatea de Studii Economice în Limbi Str ine. 
 
b) Al doilea indicator (NPSE) este evident un indicator de calitate în cadrul 
institu iei de înv   mânt superior. Conform studiilor efectuate pe plan mondial, 
valoarea medie a acestui indicator este de 5 profesori la 100 de studen i echivalen i. 
Totu i, valoarea acestui indicator nu exprim  în mod direct calitatea procesului de 
înv   mânt din universitate. Sunt  i alte aspecte care trebuie luate în considerare, 
referitoare la motiva ia corpului profesoral, experien a acestuia, vârsta etc. 
Pentru Academia de Studii Economice m rimea indicatorului este : 
 
85 . 3 100
22115
853
100    


NSE
T
NPSE
CD
 
 
în care : NPSE num rul de cadre didactice ce revin la 100 de 
studen i echivalen i; 
              NTCD – num rul total de cadre didactice; 
              NSE – num rul de studen i echivalen i. 
 
c) Al treilea indicator (NCSE) este reprezentat de num rul de materiale din 
bibliotec  (c r i, reviste, bro uri etc.) ce revin unui student echivalent. La prima vedere, 
un indicator mai important ar fi fost num rul absolut de c r i din biblioteca universitar . 
Totu i, acest indicator nu  ine seama de dou  aspecte : 
-  nu face corela ia cu utilizatorii fondului de carte din universitate 
(studen ii); 
-  este posibil ca o institu ie de înv   mânt superior, înfiin at  mai 
târziu, s  dispun  de un fond de carte mai redus decât o alt  
institu ie cu tradi ie. 
Trebuie precizat c  nu exist  o valoare considerat  optim  a acestui indicator. 
Astfel, s-a constat c  înv   mântul superior politehnic nu necesit  multe c r i pentru un 
student, spre deosebire de înv   mântul superior în domeniul juridic. Pe de alt  parte, 
înv   mântul superior politehnic are nevoie de laboratoare  i de alte tipuri de 
echipamente, în timp ce prezen a acestora în universit  ile cu profil juridic este redus . 
Pentru Academia de Studii Economice valoarea indicatorului este de 11.77 
materiale
58. 
 
                                                      
58 Indicatorul a fost calculat raportând num rul total al materialelor din bibliotec  (260500) la 
num rul total al studen ilor echivalen i (22115).  
  112
Revista Tinerilor Economi ti 
d) Al patrulea indicator (PCDF) este deosebit de interesant. Speciali tii 
americani consider  c  elementul feminin într-o institu ie de înv   mânt superior are o 
influen   pozitiv  asupra procesului de înv   mânt, reprezentând un element al calit  ii. 
O universitate în care condi iile de promovare sunt egale pentru toate cadrele didactice, 
indiferent de sex, este o universitate „mai bun ”
59. De i nu exist  o valoare considerat  
optim , la nivelul   rilor din Uniunea European  valoarea acestui indicator se situeaz  
între 15%  i 55%. 
La nivelul Academiei de Studii Economice, valoarea indicatorului este 
urm toarea : 
 
% 58 . 49 100
853
423
100    


CD
F
T
CD
PCDF  
 
în care : PCDF reprezint  ponderea cadrelor didactice de sex 
feminin în totalul cadrelor didactice; 
              CDF – num rul de cadre didactice de sex feminin. 
 
e) Num rul de titluri de doctor acordate ce revin la 1000 de studen i 
echivalen i (NTDSE) este un indicator complex în sensul c  ia în considerare cele dou  
misiuni fundamentale ale unei institu ii de înv   mânt superior : furnizare de cuno tin e 
c tre studen i (prin activitatea de predare)  i c tre profesori (prin activitatea de 
cercetare). De i nu este stabilit  o valoare optim  în acest sens, pe plan mondial se 
consider  c  o universitate trebuie s  înregistreze o valoare medie de 6 titluri de doctori 
acordate anual la 1000 de studen i echivalen i. O valoare mai mic  a acestui indicator 
scoate în eviden   deficien e în activitatea de cercetare a respectivei institu ii de 
înv   mânt superior. 
Pentru Academia de Studii Economice, valoarea indicatorului este : 
 
52 . 4 1000
22115
100
1000
2002    


SE
NTF
NTDSE  
 
în care : NTDSE reprezint  num rul de titluri de doctor acordate 
ce revin la 1000 de studen i echivalen i; 
                                   NTF2002 – num rul de teze finalizate în anul 2002
60. 
 
 
Pe baza acestor indicatori se poate realiza urm torul tabel, care realizeaz  o 
compara ie între Academia de Studii Economice Bucure ti  i dou  universit  i de 
prestigiu din Spania („Universidad Carlos III” din MADRID  i „Universidad de 
Barcelona”). 
 
                                                      
59 Jesús M. de Miguel, Elizabeth Vaquera (1995) – “Modelo de indicadores de calidad de las 
universidades” 
60 A fost determinat ca o medie aritmetic , plecând de la num rul de teze finalizate în ultimii trei 
ani (299).  
  113
Sec iunea Teorie economic  – Rela ii economice interna ionale 
 
Tabelul nr. 2 Valorile indicatorilor de calitate pentru cele patru institu ii de 
înv   mânt superior 
Nr. 
crt.  Universitatea  ILD  NPSE  NCSE  PCDF  NTDSE 
1  ASE Bucure ti  9  3.85  11.77  49.58  4.52 
2  Carlos III Madrid  2  6.8  18  30  2.5 
3  Autonoma de Barcelona  11  7.8  17  37  7.3 
4  Universidad de Valencia  15  5.5  14  35  4.3 
 
Prin intermediul celor cinci indicatori, se pot construi indici compozi i de 
calitate, astfel : 
-  indicele compozit simplu, se calculeaz  ca medie aritmetic  simpl  
a celor  ase indicatori, f r  a  ine cont de coeficien i de importan  . 
 
5
NTDSE PCDF NCSE NPSE ILD
ICS
   
  
 
în care : ICS reprezint  indicele compozit simplu. 
 
În consecin  , pentru cele trei universit  i indicele compozit simplu va 
avea urm toarele valori : 
 
94 . 15
5
52 . 4 58 . 49 77 . 11 85 . 3 10

   

ASE
CS I  
 
86 . 11
5
5 . 2 30 18 8 . 6 2

   

CarlosIII
CS I  
 
02 . 16
5
3 . 7 37 17 8 . 7 11

   

Autonoma
CS I  
 
76 . 14
5
3 . 4 35 14 5 . 5 15

   

Valencia
CS I  
 
-  indicele compozit educa ional, se calculeaz  ca o medie aritmetic  
ponderat  a celor  ase indicatori, dup  cum urmeaz  : 
 
10
2 3 3 NTDSE PCDF NCSE NPSE ILD
ICE
      
   
  114
Revista Tinerilor Economi ti 
 
A a cum se poate observa, indicele compozit educa ional pune accentul 
pe latura educativ  a activit  ii de înv   mânt  i mai pu in pe latura de 
cercetare  tiin ific . Pentru cele trei institu ii de înv   mânt, indicele 
compozit educa ional va avea urm toarele valori : 
 
91 . 11
10
52 . 4 58 . 49 77 . 11 2 85 . 3 3 10 3

      

ASE
CE I  
 
49 . 9
10
5 . 2 30 18 2 8 . 6 3 2 3

      

CarlosIII
CE I  
 
47 . 13
10
3 . 7 37 17 2 8 . 7 3 11 3

      

Autonoma
CE I  
 
88 . 12
10
3 . 4 35 14 2 5 . 5 3 15 3

      

Valencia
CE I  
 
-  indicele compozit  tiin ific, se calculeaz  ca o medie aritmetic  
ponderat  a celor  ase indicatori, dup  cum urmeaz  : 
 
10
3 3 2 NTDSE PCDF NCSE NPSE ILD
I CST
      
  
 
Indicele compozit  tiin ific se axeaz  pe latura  tiin ific  a activit  ii de 
înv   mânt. Pentru cele trei institu ii de înv   mânt, indicele compozit 
 tiin ific va avea urm toarele valori : 
 
23 . 12
10
52 . 4 3 58 . 49 77 . 11 3 85 . 3 10 2

      

ASE
CST I  
 
23 . 10
10
5 . 2 3 30 18 3 8 . 6 2 2

      

CarlosIII
CST I  
 
97 . 13
10
3 . 7 3 37 17 3 8 . 7 11 2

      

Autonoma
CST I  
 
54 . 12
10
3 . 4 3 35 14 3 5 . 5 15 2

      

Valencia
CST I  
  
  115
Sec iunea Teorie economic  – Rela ii economice interna ionale 
-  indicele compozit general, se calculeaz  ca o medie aritmetic  
ponderat  a celor  ase indicatori, dup  cum urmeaz  : 
 
10
2 2 3 2 NTDSE PCDF NCSE NPSE ILD
ICG
       
  
 
A a cum se poate u or b nui, indicele compozit general pune accentul 
atât pe procesul didactic cât  i pe cel al activit  ii  tiin ifice. Pentru cele 
trei institu ii de înv   mânt, indicele compozit general va avea 
urm toarele valori : 
 
37 . 11
10
52 . 4 2 58 . 49 77 . 11 2 85 . 3 3 10 2

       

ASE
CG I  
 
54 . 9
10
5 . 2 2 30 18 2 8 . 6 3 2 2

       

CarlosIII
CG I  
 
1 . 13
10
3 . 7 2 37 17 2 8 . 7 3 11 2

       

Autonoma
CG I  
 
81 . 11
10
3 . 4 2 35 14 2 5 . 5 3 15 2

       

Valencia
CG I  
 
Pe baza indicilor calcula i se poate realiza o analiz  comparativ  între cele trei 
institu ii de înv   mânt superior, cu ajutorul urm torului tabel: 
 
Tabelul nr. 3 Ierarhizarea universit  ilor, pe baza indicilor de calitate 
Indice 
compozit 
simplu 
Indice compozit 
educa ional 
Indice 
compozit 
 tiin ific 
Indice 
compozit 
general 
Nr. 
crt.  Universitate 
Val.  Loc  Val.  Loc  Val.  Loc  Val.  Loc 
1  ASE Bucure ti  15.94  2  11.91  3  12.23  3  11.37  3 
2  Carlos III de 
Madrid  11.86  4  9.49  4  10.23  4  9.54  4 
3 
Autonoma 
de 
Barcelona 
16.02  1  13.47  1  13.97  1  13.1  1 
4 
Universidad 
de 
Valencia 
14.76  3  12.88  2  12.54  2  11.81  2 
  
  116
Revista Tinerilor Economi ti 
Analizând datele din tabelul anterior, reprezentând valorile calculate pentru 
indicii compozi i de calitate, observ m c  Academia de Studii Economice Bucure ti 
ocup  locul al treilea între cele patru institu ii de înv   mânt superior (cu toate c  
indicele compozit simplu, plaseaz  universitatea din România pe locul al doilea). Locul 
modest ocupat de c tre Academia de Studii Economice între cele patru universit  i 
poate fi explicat pe baza celor doi indicatori de calitate NPSE (num rul de cadre 
didactice ce revin la 100 de studen i echivalen i)  i  NCSE (num rul de materiale din 
bibliotec  ce revin unui student echivalent) care situeaz  universitatea din românia pe 
ultimul loc. În acela i timp nu trebuie omis faptul c  cele dou  institu ii de înv   mânt 
superior din Spania care devanseaz  în clasament Academia de Studii Economice din 
Bucure ti sunt recunoscute pentru calitatea procesului educa ionale atât la nivel 
european cât  i la nivel mondial. 
BIBLIOGRAFIE : 
1.  Becker G.S.,  
Mulligan G.B. 
 The Endogenous Determination of Time Preference, Quarterly 
Journal of Economics, 1997 
2.  Imbernon F.   La formacion del profesorado, Laia, Barcelona, 1989 
3.  Keeton M.   
 Effectiveness and Efficiency in Higher Education for Adults: A 
Guide for Fostering Learning, Kendall / Hunt Publishing 
Company, 2002 
4.  Levin H., 
McEwan P.   
 Cost-Effectiveness Analysis : Methods and Applications, Sage 
Publications, 2000 
5.  Murmane R.J., 
 i Olsen R.J.   
 The Effects of Salaries and Opportunity Cost son Length in Stay 
in Teaching : Evidence from North Carolina, Journal of Human 
Resources 25, 1989 
6.  Tenfrink 
Terry   
 Evaluation, a Practical Guide for Teacher, Mc.Graw-Hill Book 
Company, 1974 
 

MODEL COMPARATIV DE EVALUARE A CALITATII PROCESULUI DE INVATAMANT INTR-O INSTITUTIE DE INVATAMANT SUPERIOR

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Research Papers in Economics