The technology, in close connection with TIC, might constitute the main source of economic growth in Romania. It allows individuals as well as firms from the public and private sector to beneficiate from the opportunity of participating to socio-economic life, to gain the necessary abilities for evolving in the knowledge society, to develop new business strategies and to experiment the techniques provided by the electronic rulingthe knowledge society, electronic ruling, and information economy

Dana COLIBABA

Giani GRADINARU

Irina ISAIC MANIU

Romanian

Research Papers in Economics

Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006 
 
122
Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology 
 
Conf.dr. Dana COLIBABĂ, lect.dr. Irina ISAIC MANIU, lect.dr. Giani GRĂDINARU 
Catedra Statistică şi previziune economică, ASE, Bucureşti 
 
 
The technology, in close connection with TIC, might constitute the main source of 
economic growth in Romania. It allows individuals as well as firms from the public and pri-
vate sector to beneficiate from the opportunity of participating to socio-economic life, to gain 
the necessary abilities for evolving in the knowledge society, to develop new business strate-
gies and to experiment the techniques provided by the electronic ruling. 
Keywords: the knowledge society, electronic ruling, and information economy.  
 
nfrastructura este cea care face posibilă 
includerea telecomunicaţiilor prin cablu şi 
fără cablu, satelit, reţele de calculatoare, sis-
teme de transmisie şi conectare, televiziunea 
digitală, precum şi prin intermediul unei pa-
lete largi de echipamente terminale cum sunt 
aplicaţiile şi serviciile software, bazele de da-
te, arhivele electronice şi librăriile digitale. 
Toate acestea permit acumularea, refacerea, 
tratarea şi elaborarea informaţiei digitale într-
un mod rapid, uşor, eficient şi ieftin în diferi-
te formate, de tip dată, video şi audio. 
Planul e-Europa 2002 şi-a concentrat atenţia 
asupra creşterii numărului de conexiuni In-
ternet, deoarece acestea s-au transformat în 
activitate economică generatoare de creşteri, 
astfel încât infrastructura TIC este disponibi-
lă atât pentru uzul personal cât şi pentru afa-
ceri. De altfel, acesta este un punct important 
şi în Strategia de dezvoltare a României pe 
termen mediu. De exemplu, unul dintre obi-
ectivele care trebuie atinse în anul 2007 îl 
constituie “Dezvoltarea infrastructurii publi-
ce de telecomunicaţii”, măsurile şi acţiunile 
de implementare fiind compatibile cu cerinţe-
le Uniunii Europene, Băncii Mondiale şi Or-
ganizaţia Mondială a Comerţului, constituind 
totodată angajamente faţă de aceste organis-
me. Rezultatele dezvoltării infrastructurii 
TIC, pe baza serviciilor, aplicaţiilor şi conţi-
nuturilor specifice se vor constitui în crearea 
de noi pieţe, reducerea costurilor şi creşterea 
productivităţii în toate sectoarele economiei. 
De aici apare necesitatea tratării infrastructu-
rii separat, în funcţie de calitatea şi gradul de 
dotare al acesteia precum şi de gradul de pe-
netrare a TIC, prin intermediul infrastructurii. 
Aceasta înseamnă două direcţii de cercetare, 
şi anume: 
1.  ACCESUL LA INFRASTRUCTURĂ, 
care se referă la calitatea şi gradul de dotare 
al infrastructurii, precum şi la existenţa echi-
pamentelor, programelor şi serviciilor de 
asistenţă care permit utilizarea TIC. 
2.  UTILIZAREA INFRASTRUCTURII, 
adică gradul de penetrare a TIC în rândul po-
pulaţiei pentru uzul personal şi în mediul de 
afaceri. 
Aceste direcţii sunt strâns corelate cu diverse 
categorii de utilizatori: 
•  populaţia, clasificată după diverse crite-
rii: sex, vârstă, educaţie, ocupaţie, stare civi-
lă, mediul de provenienţă; 
•  sectorul de activitate: educaţie, industrie, 
comerţ, servicii, cercetare-dezvoltare, sănăta-
te, asistenţă socială, cultură, turism. 
Acestea sunt strâns legate de televiziunea di-
gitală prin cablu, de creşterea numărului de 
canale şi de posibilitatea comunicării interac-
tive, de Internet, de schimbul online de in-
formaţii şi de accesul liber al publicului la di-
ferite surse de date. Acest lucru înseamnă 
emergenţa sectorului public cu cel privat, 
precum şi al diferitelor ramuri ale economiei 
naţionale. 
Trebuie subliniat faptul că Internetul, în mod 
particular, stimulează creşterea Noii Econo-
mii, care se bazează pe cunoaştere şi că o uti-
lizare eficientă a web-ului asigură o multitu-
dine de servicii şi promovează noi tipuri de 
forme de muncă (telelucru) şi educaţie  
(e-învăţare). Totodată, infrastructura TIC, fă-
ră a face în acest moment delimitare pe cele 
două direcţii de cercetare, întâmpină obstaco-
I Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006   
 
123
le atât în dotare cât şi în utilizare. Aici ne pu-
tem referi la slaba dezvoltare a anumitor re-
giuni ale ţării, lipsa de informare şi de abili-
tăţi de lucru, lipsa de interes, lipsa echipa-
mentelor sau grad slab de dotare, cu echipa-
mente uzate moral, costurile ridicate ale ser-
viciilor, lipsa posibilităţii de realizare a in-
vestiţiilor, încrederea scăzută în securitatea şi 
confidenţialitatea datelor. 
O parte din aceste bariere pot fi înlăturate 
prin voinţă politică. Datorită aderării la UE, 
România trebuie să se conformeze cerinţelor 
acestui for şi să-şi asume obligaţii, astfel în-
cât să ne aliniem la standardele acesteia. În 
acest fel, dezvoltarea infrastructurii în zonele 
defavorizate, în special în mediul rural va 
duce la utilizarea pe scară tot mai largă a 
TIC, pentru a asigura unele premise de bază 
ale reducerii decalajelor de dezvoltare eco-
nomico-socială faţă de zonele urbane. Acest 
lucru s-ar putea realiza prin dezvoltarea ex-
tensivă a telecomunicaţiilor şi prin asigurarea 
a cel puţin unui număr de telefoane publice 
în localităţile vizate şi cel puţin unei conexi-
uni Internet pe şcoală sau în instituţiile admi-
nistraţiei publice. 
Lipsa de informare şi de abilitaţi de lucru se 
poate elimina prin intermediul asigurării ac-
cesului cetăţenilor la informaţie prin centre 
de informare, chioşcuri electronice, 
telecentre, precum şi prin introducerea în toa-
te planurile de învăţământ a cunoştinţelor 
privind utilizarea TIC, dotarea corespunză-
toare cu calculatoare personale a şcolilor şi 
conectarea acestora la Internet, dezvoltarea 
sistemului de învăţământ la distanţă. Tot fac-
torului politic îi revine misiunea de conştien-
tizare şi formare a unei atitudini favorabile a 
cetăţenilor faţă de informatizarea societăţii 
prin acţiuni de popularizare a avantajelor uti-
lizării TIC în viaţa personală şi profesională, 
dar şi prin subvenţii pentru accesul la TIC. 
Introducerea sistemelor de asigurare şi certi-
ficare a calităţii şi securităţii datelor conform 
standardelor internaţionale poate elimina ne-
încrederea în utilizarea TIC, reducându-se 
astfel obstacolele apărute. 
Reducerea costurilor se poate realiza prin in-
termediul unui parteneriat între sectorul pu-
blic şi cel privat, astfel încât accesul la TIC 
să fie benefic pentru întreaga societate. 
Nu trebuie minimalizată explozia pieţei de 
telecomunicaţii mobile, deoarece aceasta a 
ajuns să suplinească multe dintre carenţele 
telefoniei fixe. Aceasta permite noi modali-
tăţi de comunicare şi reduce obstacolele izo-
lării populaţiei şi a regiunilor defavorizate. 
Acestea sunt câteva considerente pentru care 
echipa de cercetare motivează tehnologia di-
gitală ca fiind un fenomen de masă în Noua 
Economie din România. El este strâns legat 
de celelalte ramuri ale economiei naţionale, 
fiind în legături directe cu acestea. 
Variabile statistice privind accesul la infras-
tructura TIC 
Acestea se referă la calitatea şi gradul de do-
tare al infrastructurii, precum şi la existenţa 
echipamentelor, programelor şi serviciilor de 
asistenţă care permit utilizarea TIC. 
A. Variabile primare 
Numărul de erori telefonice la 100 de linii 
principale, care se referă la calitatea liniilor 
telefonice; 
1.  Teledensitatea; 
2.  Numărul de linii telefonice principale la 
1000 de locuitori; 
3.  Numărul de PC-uri la 100 de locuitori; 
4.  Numărul de gazde Internet la 10000 de 
locuitori; 
5.  Numărul de firme care oferă servicii spe-
cializate TIC; 
6.  Numărul de abonaţi la telefonia mobilă la 
100 de locuitori; 
7.  Numărul de abonaţi la telefonia fixă la 
100 de locuitori; 
8.  Numărul de conexiuni Internet la 10000 
de locuitori; 
9.  Efectivul populaţiei - totalitatea persoa-
nelor în viaţă la un moment dat, care lo-
cuiesc în România; 
10. Structura populaţiei pe medii de proveni-
enţă - populaţia din mediul urban şi rural; 
11. Structura populaţiei pe sexe; 
12. Structura populaţiei pe vârste, începând 
cu vârsta de 15 ani; 
13. PIB/ppc – PIB-ul la paritatea puterii de 
cumpărare, cu relevanţă mai mare pentru 
nivelul de trai al populaţiei. 
B. Variabile derivate Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006 
 
124
a) La nivelul populaţiei - în scop personal, la 
domiciliu 
1.  Tehnologia utilizată pentru accesul la In-
ternet: dial-up, ISDN, dispozitive mobile, ca-
blu TV, alta; 
2.  Ponderea persoanelor care au acces la In-
ternet: DSL, cablu, altele; 
3.  Ponderea persoanelor care vor investi în 
echipamente de TIC; 
4.  Preţul  şi calitatea conectării la Internet, 
percepute cu obstacol; 
5.  Ponderea gospodăriilor care au acces la 
Internet, care este influenţată şi de strategiile 
de marketing ale ISP; 
6.  Costul telefoniei mobile, perceput ca ob-
stacol; 
7.  Disponibilitatea şi costul serviciilor spe-
cializate TIC, percepute ca obstacol
1. Vor fi 
cu siguranţă persoane care sunt în întregime 
sau parţial de acord cu afirmaţia că Internetul 
este prea scump de utilizat. Ipotezele de lucru 
susţin punctul de vedere că diferenţele regio-
nale în accesul la Internet sunt mai curând o 
problemă de preţ decât de disponibilitate a 
infrastructurii. Se poate presupune că preţuri-
le mai ridicate pentru accesul la Internet (mai 
ales pentru cel broadband) şi veniturile medii 
pe gospodărie mai reduse din regiunile rurale 
vor avea ca rezultat rate scăzute de utilizare 
în comparaţie cu cele urbane. 
b) La nivelul firmelor- în scop profesional 
1.  Competiţia pe piaţa internă de software, 
măsurată pe o scală nominală: există, nu 
există; 
2.  Produse software corespunzătoare necesi-
tăţilor – existenţa acestora fiind măsurată pe 
o scală ordinală de tip scala aprecierii: exce-
lente, foarte bune, bune, medii, slabe; 
3.  Disponibilitatea liniilor telefonice dedica-
te afacerilor, percepute ca obstacol; 
4.  Preţul  şi calitatea conectării la Internet, 
percepute ca obstacol; 
5.  Ponderea firmelor care au calculatoare 
personale; 
6.  Posesori de reţea internă = ponderea fir-
melor care au o reţea internă de calculatoare. 
                                                       
1 Apreciem că această variabilă este de mare re-
levanţă pentru politicile şi iniţiativele regionale în 
domeniu care ar trebui să ia în considerare costul 
ca o barieră în adoptarea TIC. 
O reţea internă de calculatoare indică faptul 
că o firmă utilizează computerul ca o parte 
integrantă a infrastructurii sale a mediului de 
lucru. Reţelele interne de calculatoare facili-
tează întotdeauna distribuţia şi managemen-
tul cunoştinţelor, dar şi furnizarea descentra-
lizată a informaţiei. Datorită eforturilor şi 
costurilor implicate, instalarea unei reţelele 
interne de calculatoare demonstrează (mai 
mult ca existenţa unui calculator individual) 
hotărârea şi implicarea firmei în sensul utili-
zării metodelor de lucru bazate pe calculator. 
Definiţia pentru acest indicator cuprinde atât 
reţelele de tip Intranet, utilizând protocolul 
TCP/IP, cât şi cele tradiţionale, de tip 
mainframe sau client-server.; 
7.  Ponderea firmelor care au Extranet; 
8.  Tehnologia folosită pentru accesul la In-
ternet: modem, ISDN, DSL, cablu, linii în-
chiriate, altele; 
9.  Ponderea firmelor care au acces 
broadband la Internet
2. În momentul actual, 
accesul la Internet în bandă largă 
(broadband) este o prioritate a procesului de 
reglementare în UE, în special în ceea ce pri-
veşte extinderea acoperirii asupra întregului 
teritoriu al UE. O serie întreagă de dovezi in-
dică accesul broadband ca fiind un factor 
cheie al beneficiilor pe care utilizatorii aş-
teaptă să le obţină din folosirea Internetului. 
Răspândirea accesului broadband ar trebui, 
aşadar, să sporească utilizarea Internetului 
pentru tranzacţii comerciale, mai ales dacă 
acestea presupun servicii digitale online. Va-
riabila îşi va menţine şi în viitor relevanţa, cu 
toate că definiţiile accesului broadband (în 
comparaţie cu accesul în bandă îngustă  şi 
medie) vor trebui adaptate periodic; 
10. Ponderea firmelor care au echipamente 
de telefonie mobilă; 
11. Ponderea firmelor care vor creş-
te/scade/menţine nivelul investiţiilor în echi-
pamente de TIC, conform politicilor de dez-
voltare a activităţii firmelor. 
Variabile statistice privind utilizarea infras-
tructurii TIC 
                                                       
 Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006   
 
125
Utilizarea infrastructurii se referă la gradul 
de penetrare a TIC în rândul populaţiei pen-
tru uzul personal şi în mediul de afaceri. 
A. Variabile primare 
1.  Ponderea PC-urilor conectate la Internet; 
2.  Numărul de utilizatori Internet pe ISP; 
3.  Rata pirateriei software; 
4.  Costul mediu lunar pentru x ore de acces 
la Internet; 
5.  Numărul de utilizatori Internet la 100 de 
locuitori. 
B. Variabile derivate 
a) La nivelul populaţiei - în scop personal, la 
domiciliu 
1.  Ponderea populaţiei care utilizează com-
puterul, variabilă care se corelează cu varia-
bilele privind accesul la infrastructură; 
2.  Ponderea populaţiei care prestează activi-
tăţi profesionale la domiciliu. Această varia-
bilă se poate corela cu numărul de 
telelucrători; 
3.  Ponderea de neutilizatori care vor începe 
să utilizeze Internetul în perioada imediat 
următoare; 
4.  Numărul de ore petrecute săptămânal pe 
Internet; 
5.  Ponderea populaţiei care utilizează servi-
cii de: 
a) poştă electronică, 
b) chat, forum de discuţii, 
c) SMS. 
6.  Intensitatea utilizării serviciilor de: 
a) poştă electronică, 
b) chat, forum de discuţii, 
c) SMS, calculată ca medie a numărului de 
utilizări într-o săptămână; 
7.  Disponibilitatea accesului public la Inter-
net - în Internet café, locuri publice, chioşcuri 
informaţionale, altele decât acasă sau la 
servici; 
8.  Ponderea populaţiei care a utilizat Inter-
netul în ultimele patru săptămâni, defalcat pe 
scopuri specifice: 
a) găsirea de informaţii din diverse domenii, 
b) download-uri, 
c) lecturarea presei, 
d) distracţie(muzică, jocuri), 
e) achiziţii de bunuri şi/sau servicii. 
Relevanţa utilizării Internetului pentru apre-
cierea regiunilor din punct de vedere al dez-
voltării societăţii informaţionale este eviden-
tă, definiţia utilizată aici excluzând persoane-
le care utilizează doar sporadic Internetul 
(mai puţin de o dată pe lună). Variabila se 
află în corelaţie directă cu utilizarea calcula-
torului, accesul la Internet la domiciliu, utili-
zarea e-mail-ului în scopuri private şi, de 
asemenea, cu cumpărăturile online şi online 
banking-ul; 
9.  Costul utilizării, perceput ca obstacol; 
10. Lipsa de interes, perceput ca obstacol şi 
oferirea de motive; 
11. Ponderea populaţiei care au avut proble-
me de securitate, acestea referindu-se la 
viruşi şi la accesul neautorizat pe calcula-
tor. 
b) La nivelul firmei - în scop profesional 
1.  Ponderea firmelor care au website. O pa-
gină de web nu indică faptul că o firmă utili-
zează Internetul ca o parte integrantă a infras-
tructurii sale, însă reprezintă un prim pas spre 
o utilizare activă a Internetului; 
2.  Ponderea firmelor care utilizează Interne-
tul; 
3.  Ponderea firmelor care utilizează poşta 
electronică; 
4.  Ponderea firmelor care au acces la Inter-
net; 
5.  Ponderea firmelor care au avut probleme 
de securitate, acestea referindu-se la viruşi, la 
accesul neautorizat la reţea şi la scurgerile de 
informaţii digitale; 
6.  Ponderea firmelor care au angajaţi part-
time şi care pot utiliza resursele TIC. Acesta 
poate fi o variabilă care se corelează cu nu-
mărul de telelucrători. 
 
Bibliografie 
1.  Strategia naţională de pregătire a aderării 
României la Uniunea Europeană, Partea a 
II-a, Cap. B, Snagov, Iunie 1995. 
2.  www.mcti.ro 
3.  www.e-guvernare.ro 
4.  www.ibm.com/solutions/government/rea
diness 
5.  www.europa.eu.int/comm/eurostat 
6.  www.biser-eu.com/ 
7.  www.oecd.org 
 

Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology

http://www.revistaie.ase.ro/content/40/Colibaba%203.pdf

Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Research Papers in Economics