The paper deals with the ways how the intangible assets and other objects of intellectual property are identified and assessed at the Research Institute INFOSIT SA in order to participate at national, European and international research projects and for developing partnerships with innovative SMEs for business incubator activities.distress company, intangible assets, effectiveness of using intangible assets, partnerships research centres - SMEs

ALPOPI Cristina

BANACU Cristian Silviu

DUNCA Victor

HINCU Daniela

SASEANU Andreea

Romanian

Research Papers in Economics

The Ninth International Conference  
“Investments and Economic Recovery”, May 22 – 23, 2009 
 
 
 
 
Economia seria Management    Vol.12, Nr. 1 special/2009 
 
93 
 
The effectiveness of using intangible 
assets in order to decrease the costs 
of R & D for innovative SMEs for a research 
institute (INFOSIT) 
 
Eficienţa utilizării activelor necorporale 
în vederea scăderii costurilor de cercetare dezvoltare 
pentru IMM-uri inovative pentru un institut de cercetare 
(INFOSIT) 
 
Reader Cristian Silviu BĂNACU, Ph.D. 
The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania 
e-mail: csbanacu@ase.ro 
Engineer Victor DUNCA 
INFOSIT S.A., Romania 
Professor Daniela HÂNCU, Ph.D. 
The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania 
Reader Andreea SĂSEANU, Ph.D. 
The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania 
Reader Cristina ALPOPI, Ph.D. 
The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania 
 
Abstract 
The  paper  deals  with the  ways how the intangible  assets and  other objects  of 
intellectual property are identified and assessed at the Research Institute INFOSIT SA in 
order  to  participate  at national,  European  and international  research  projects  and  for 
developing partnerships with innovative SMEs for business incubator activities. 
 
Keywords: intangible assets, effectiveness of using intangible assets, partnerships 
research centres - SMEs 
 
    Rezumat 
Lucrarea se referă la modalităţile de identificare a activelor necorporale şi a altor 
obiecte de  proprietate intelectuală şi a  utilizării lor eficiente la Institutul  de Cercetare 
INFOSIT SA  pentru a desfăşura activităţi de participare la proiecte naţionale, europene şi 
internaţionale de cercetare, precum şi pentru desfăşurarea de activităţi de parteneriat cu 
IMM-uri inclusiv de organizare a unui Incubator de afaceri. 
 
Cuvinte-cheie:  active  necorporale,  eficienţa  utilizarii  activelor  necorporale, 
parteneriate centre cercetare-IMM-uri 
JEL Classification: O32, O34   The Ninth International Conference 
“Investments and Economic Recovery”, May 22 – 23, 2009 
 
 
Vol.12, Nr. 1 special/2009        Economia seria Management 
 
94 
Introducere 
 
entru a determina activele necorporale care pot influenţa pozitiv nivelul de 
competitivitate al produselor din domeniul industriei de textile şi confecţii 
s-a recurs la o inventariere a acestora la nivelul INFOSIT SA. 
Conceptul de active necorporale denumite şi active intangibile este derivat din 
necesitatea de a evalua, contabiliza, valorifica, elemente imateriale cum ar fi cele rezultate 
din drepturi exclusive date de creaţia originală sub formă de brevete de invenţie, mărci, 
modele, desene industriale, drepturi de autor, francize, programe de calculator etc., sau de 
elemente  ce  se  constituie  în  avantaje  competiţionale  pe  piaţă  cum  sunt  cercetarea-
dezvoltarea,  management  de  calitate,  relaţiile  cu  furnizorii  şi  clienţii,  schemele  de 
organizare  internă,  vadul  comercial,  amplasament  favorizant  pentru  afaceri,  calitatea 
mediului natural, reputaţia unui individ, grup sau organizaţie, contractele etc. 
 
Clasificarea IVSC activelor necorporale  
În viziunea Comitetului Internaţional de Evaluare, IVSC, prin standardul General 
de  Practică  în  evaluare  GN  4,  ediţia  revizuită  2005,  activele  necorporale  sunt  activele 
evidenţiate  prin  proprietăţiile  lor  economice,  fără  a  avea  substanţă  fizică.  Ele  acordă 
drepturi, privelegii şi produc venituri pentru deţinătorii lor. 
În conformitate cu acelaşi standard, activele necorporale pot fi grupate în: 
1.  active derivate din drepturi, 
2.  active bazate pe relaţii, 
3.  active necorporale grupate, 
4.  proprietate intelectuală. 
 
Clasificarea contabilă a activelor necorporale 
Standardele  internaţionale  de  contabilitate  IAS  38  din  cadrul  standardelor  de 
internaţionale de raportare financiară IFRS grupează activele necorporale pe clase separate 
cum sunt: 
a)  nume de firmă, 
b)  embleme şi titluri de carte, 
c)  software (programe de calculator), 
d)  licenţe şi francize, 
e)  drepturi de autor, drepturi rezultate din brevete de invenţii, deţinerea de mărci, 
alte drepturi de proprietate industrială, drepturi de servicii şi exploatare, 
f)  reţete, formule, modele, desene şi prototipuri, 
g)  active necorporale în curs de dezvoltare. 
 
Indicatori de evaluare ai activelor necorporale în 
activitatea de cercetare şi dezvoltare 
 
Proiectele de C+D reprezintă motorul activităţii de inovare ce face posibil avansul 
ştiinţific şi tehnic în toate domeniile. De aceea este necesară identificarea unui sistem de 
indicatori care să cuantifice în mod adecvat eficienţa şi eficacitatea activităţilor de C+D.  
P The Ninth International Conference  
“Investments and Economic Recovery”, May 22 – 23, 2009 
 
 
 
 
Economia seria Management    Vol.12, Nr. 1 special/2009 
 
95 
În cazul cercetării aplicative, în accepţiunea unor reputaţi cercetători J.W. Tipping, 
E.Zeffren and A.R. Fusfeld (1995) care au propus într-un articol cu titlul Evaluarea valorii 
tehnologiei pentru determinarea valorii de investiţii în C+D, indicatori pentru o astfel de 
activitate sunt: 
 
Venitul financiar adus de produsele noi ce au la bază 
invenţii sau inovaţii 
 
În această categorie intră 3 indicatori necesari pentru a determina potenţialul de 
aduce beneficii din activitatea de C+D:  
a)  Rata Vânzărilor Noi (RVN) în l. Engleză  New Sales Ratio (NSR),  
b)  Rata Economiei din Costuri  (REC) în l. Engleză Cost Savings Ratio (CSR), şi  
c)  Intensitatea C+D (R&D Intensity (RI)). 
 
a) Rata Vânzărilor Noi (RVN) .  
    ∑
− =
− =
⋅ =
l i N
j i N
vinzari
rev
VN
VT
RVN
1
        (1) 
în care: 
VN= Venituri nete în anul i din îmbunătăţirea produsului comercializat în anul N  
VT= Venituri totale în anul i.  
 
b)  Rata  Economiei  din  Costuri    (REC)  .  Indicator  ce  exprimă  economiile  din 
costuri a bunurilor vândute în anul i din adoptarea unui proces inovativ bazat pe active 
necorporale ce au dus la modificarea produsului în perioada i-k la i-l  şi obţinerea unui 
profit brut mediu în anul i, sau: 
    ∑
− =
− =
⋅ =
l i N
k i N
economiii RC
PMB
REC
1
        (2) 
unde: 
RCeconomii= reducerea în costuri a bunurilor vândute în anul  i prin utilizarea  
unor procese inovative în anul N 
PMB            = Profitul Mediu Brut pentru unitatea de afaceri în anul i. 
 
Venituri  din  C+D:  Acest  indicator  este  dat  aportul  în  profitul  brut  (PB)  ce 
reprezintă vânzarea produselor noi sau modernizate (NP) şi scăderea costului produselor 
noi  prin introducerea tehnologiilor inovative (SC).  
 
    SC NP D C venituri + = +         (3) 
 
în care: 
    RVN GP NP ⋅ =           (4) 
    REC GP CR ⋅ =           (5) 
sau 
    ( ) ) ( CSR NSR GP D C venituri + = +       (6)   The Ninth International Conference 
“Investments and Economic Recovery”, May 22 – 23, 2009 
 
 
Vol.12, Nr. 1 special/2009        Economia seria Management 
 
96 
c) Eficienţa (C+D)contributia: Indicatorul de eficienţă care arată beneficiile obţinute 
din  utilizarea C+D raportate la investiţiile pentru C+D este dat de relaţia: 
 
( ) ( )
( )
( )
RI
REC RVN
Vinzari
PB
D C
D C
D C
Efort
venituri
a contributi
+ ⋅ 





=
+
+
= +    (7) 
în care: 
  (C+D)efort = Cheltuieli anuale de C+D, 
şi Intensitatea Utilizării Cercetării, 
  ( )
realizate Vinzari
D C
D C
Efort
e Intensitat
+
= +         (8). 
 
Din cei trei indicatori de bază pot fi construiţi şi alţi indicatori financiari. RVN 
reprezintă în mod esenţial procentul din vânzări datorate noilor produse şi care trebuie să 
fie  corelat  cu  perioada  de timp  adecvată  pentru  firmă  sau  ramură industrială  (exemplu  
3-5 ani pentru automobile, 12 ani pentru avioane, 6 luni pentru tehnologii informatice).  
Profitul brut marginal utilizat în RVN reprezintă veniturile minus costul bunurilor 
vândute, incluzând costul produsului şi costurile directe de producţie.  
Ultimele eforturi (relaţiile 7 şi 8) sunt acele costuri care pot fi reduse printr-un 
efort în dezvoltarea unor noi tehnologii şi contribuţia C+D la apariţia şi aplicarea lor. 
 
Metodologia de lucru  
 
Pentru realizarea proiectului s-a aplicat următoarea metodologie: 
1.  Identificarea activelor necorporale şi ale IMM-urilor inovative în faza  de pre-
incubare: Definiţii, Caracteristicile activelor necorporale,Clasificarea activelor necorporale, 
Active  necorporale  derivate  din  drepturi,  Active  necorporale  bazate  pe  relaţii,  Active 
necorporale grupate (goodwill sau  fondul comercial), Proprietatea intelectuală, Clasificarea 
contabilă a activelor necorporale,  
Pentru  a  îndeplini  criteriile  de  încadrare  în  standarde,  s-au  făcut  referiri  la: 
Clasificarea activelor necorporale în conformitate cu standardele europene de evaluare ale 
TEGoVA, Clasificarea activelor necorporale în conformitate cu standardele americane de 
contabilitate  FASB  ediţia  2001  Clasificarea  activelor  necorporale  (intangibile)  în 
conformitate cu cerinţele Directivelor Uniunii Europene 68 / 151 / EEC şi 78 /660/EEC, 
Clasificarea activelor necorporale în conformitate cu Sistemul lEuropean al Contabilităţilor 
Naţionale  şi  Regionale  (ESA  95);  Clasificarea  activelor  necorporale  utilizând  criteriile 
companiilor de consultanţă KPMG. 
2.  Reflectare  activelor  necorporale  în  contabilitatea  societăţii  comerciale 
INFOSIT S.A: Activele necorporale în contabilitatea firmelor, Situaţii financiare anuale, 
Principii contabile ce stau la baza completării situaţiilor financiare, Recunoaşterea activelor 
necorporale,  Recunoaşterea  cheltuielilor  cu  activele  necorporale,  Deprecierea  şi 
amortizarea  activelor  necorporale,  Studii  de  caz,  Înscrierea  în  contabilitate  a  activelor 
necorporale Cedarea şi casarea activelor necorporale. 
3.  Analiza activelor necorporale în activitatea de cercetare şi dezvoltare de la 
INFOSIT  S.A:  Identificarea  elementelor  esenţiale  ale  evaluării  activităţii  de  cercetare 
dezvoltare  la  INFOSIT  SA.  Evaluarea  activităţii  de  cercetare  ştiinţifică  bazată  pe The Ninth International Conference  
“Investments and Economic Recovery”, May 22 – 23, 2009 
 
 
 
 
Economia seria Management    Vol.12, Nr. 1 special/2009 
 
97 
managementul  prin  rezultate  şi  raportat  la  managementul  prin  obiective.  Analiza 
comparativă  în  activitatea  de  cercetare  dezvoltare  pentru  stimularea  formării  activelor 
necorporale la INFOSIT SA  
Indicatori  de  evaluare  ai  activelor  necorporale  în  activitatea  de  cercetare  şi 
dezvoltare la INFOSIT SA.. 
4.  Identificarea  brevetelor  de  invenţie,  ca  active  necorporale  importante  ale 
INFOSIT SA: Importanţa brevetelor de invenţie ca active necorporale ale INFOSIT SA. 
Protecţia  legală;  Metode  de  evaluare  a  brevetelor  de  invenţie,  Metoda  capitalizării 
veniturilor;  Exemplu  1:  Determinarea  valorii  unui  brevet  prin  metoda  capitalizării 
veniturilor; Metoda fluxului de numerar actualizat; Exemplu 2: Utilizarea metodei fluxului 
de numerar actualizat (DCF) în evaluarea fezabilităţii unor  brevete de invenţii; Metoda 
contribuţiei redevenţelor la profit; Exemplu 3: privind aplicarea metodei contribuţiilor la 
profit; Metoda economiei de redevenţă; Exemplu 4: Metoda economiei de redevenţe prin 
utilizarea brevetelor de invenţie proprii în loc de licenţe; Abordarea pe bază de  costuri. 
5.  Analiza  rezultatelor:  În  urma  analizei  se  vor  evalua  următoarele  efecte 
concrete ale activităţii de cercetare şi dezvoltare C+D în funcţie de numărul şi calitatea 
brevetelor de invenţie raportat la Valoarea Activelor Necorporale Tehnologice (VAcT) 
a.  Procentul  brevetelor  de  invenţie  utile  din  total  brevete  deţinute,  raportat  la 
totalul brevetelor deţinute de instituţie, şi care au aplicabilitate în practică.  
b. Procentul brevetelor menţinute care au demonstrat că produc beneficii, 
c. Costul total al invenţiilor, 
d. Numărul de brevete rezultate din  activitatea C+D / efortul C+D.  
6.  Analiza eficienţei proiectelor de C+D: La evaluarea proiectelor de investiţii în 
active necorporale de tip brevet se au în vedere analiza proiectelor cu succes comercial sau 
producătoare de beneficii raportate la total proiecte. 
7.  Concluzii şi recomandări: La evaluarea de portofoliu de proiecte ce au ca obiect 
brevete de invenţie sau alte active necorporale se va avea în vedere distribuirea bugetului pe 
proiecte  în  funcţie  de  priorităţi.  La  finanţare  se  are  în  vedere  faptul  că  în  practica 
internaţională  (PriceWaterhouseCoopers,  Intangible  assets  valuations),  ratele  venitului 
pentru activităţi de cercetare dezvoltare pot avea valorile: 
-  pentru  cercetări  iniţiale,  brevete  de  invenţii,  prototipuri,  materiale  noi, 
tehnologii noi, ratele de actualizare sunt de: 50 %- 70 %, 
-  pentru cercetări aplicative şi activităţi de dezvoltare pentru produse existente, 
ratele sunt de 40- 60 %, 
-  pentru dezvoltări, ratele sunt de 30- 50 %, 
-  pentru aplicarea rezultatelor şi modernizări, ratele sunt de 20 %-35  
 
Bibliografie 
 
Bainbridge,  D.I. (1994). Intellectual Property, Editura Pitman Publisihing second edition 
Bănacu,  C.S.  (2005).  Active  necorporale,  proprietate  intelectuală,  Bucureşti,  Editura 
Tribuna Economică  
Hâncu D. Models for founding decisions, Bucureşti, Editura ASE 2002 
Tipping, E. Zeffren and Fusfeld, A.R. (1995). „Assessing the value of technology measures 
to determine the value of investment in R&D”,. Business  Journal 4 
Vasilescu I., Cicea C. (2007). Managementul Investiţiilor, Editura Eficon Press, Bucuresti 
 

The effectiveness of using intangible assets in order to decrease the costs of R & D for innovative SMEs for a research institute (INFOSIT)

http://www.management.ase.ro/reveconomia/2009-1s/16.pdf

The effectiveness of using intangible assets in order to decrease the costs of R & D for innovative SMEs for a research institute (INFOSIT)

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Research Papers in Economics