The ethical dilemmas of the physician in the context of sports doping

Abstract

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaStudiu realizat cu suportul proiectului 20.80013.8007.1B “Capacity building of Anti-doping Research and Collaboration through Initiatives in medical Education (CAROLINE)” din cadrul proiectului bilateral moldo-turc (2021-2022), conducător de proiect: Jucov Artiom, dr. șt. med., conf. univ., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Study conducted with the support of the project 20.80013.8007.1B “Capacity building of Anti-doping Research and Collaboration through Initiatives in medical Education (CAROLINE)” within the bilateral Moldovan-Turkish project (2021-2022), project leader: Jucov Artiom, PhD, assoc. prof., contracting authority: National Agency for Research and Development.Introducere. Etica medicală este parte componentă a activității sportive din cauza rolului crucial al medicilor în politicile și practicile anti-doping, precum și în dezvoltarea și administrarea de substanțe sau metode ergogenice pentru sportivi. Scopul lucrării. Analiza argumentelor etice privind practicile și politicile anti-doping și de a evalua practicile anti-doping actuale în contextul eticii medicale. Material și Metode. Cercetarea este bazată pe analiza și sinteza literaturii, metoda dialectică, metoda bioetică. Rezultate. Codul mondial anti-doping prevede că sportul are o valoare intrinsecă, denumit „spiritul sportului” care reprezintă celebrarea spiritului uman, a corpului și a minții și include etica, fair-play-ul și onestitatea. Rolul lucrătorului medical în practicile antidoping ridică întrebări etice cu privire la relația medic-pacient, principiul nedăunării, intimitatea și confidențialitatea pacientului, precum și corectitudinea și justiția în alocarea resurselor. Din perspectiva sănătății publice, există preocupări cu privire la prevalența ridicată a utilizării necontrolate, nesupravegheate din punct de vedere medical a substanțelor și metodelor ergogenice de către populația generală și sportivii amatori. Concluzii. În contextul polemicilor cu privire la reconsiderarea conceptelor de „spirit al sportului” sau „fair-play” profesioniștii medicali se confruntă cu dilemele morale, fapt ce necesită o abordare mai cuprinzătoare a rolului eticii medicale în contextul practicilor anti-doping.Background. Medical ethics is an integral part of sports because of the crucial role of physicians in anti-doping policies and practices, as well as in the development and administration of ergogenic substances or methods for athletes. Objective of the study. To analyze ethical arguments regarding anti-doping practices and policies and evaluate current anti-doping practices in the context of medical ethics. Material and Methods. The research is based on the analysis and synthesis of literature, the dialectical method, the bioethical method. Results. The World Anti-Doping Code states that sport has an intrinsic value, called the „spirit of sport” which is the celebration of the human spirit, body and mind and includes ethics, fair play and honesty. The role of the medical worker in anti-doping practices raises ethical questions about the physician-patient relationship, the principle of nonmaleficence, the privacy, and confidentiality of the patient, and fairness and justice in the allocation of resources. From a public health perspective, there are concerns about the high prevalence of uncontrolled, medically unsupervised use of ergogenic substances and methods by the general population and amateur athletes. Conclusion. In the context of controversies regarding the reconsideration of the concepts of „spirit of sport” or „fair play”, medical professionals face moral dilemmas, which requires a more comprehensive approach to the role of medical ethics in the context of anti-doping practices