Andrian, S.

Ghiorghe, Angela

lovan, Gianina

Lăcătuşu, Şt.

Pancu, Galina

Stoleriu, Simona

Gheorghe, Angela

Andrian, Sorin

Lăcătușu, Ștefan

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

la pacienţii sănătoşi. O explicaţie ar putea fi aceea că fumatul ar putea întări efectul hiperglicemiei asupra formării de TGF- (3.PERSISTENŢA ÎN TIMP A EFECTELOR NE­GATIVE ALE FUMATULUI:Cum pierderea osului alveolar nu este reversibilă, ne putem aştepta ca efectul cumulativ asupra ţesutu­lui osos să menţină riscul pierderii dentare crescut permanent. Cum însă boala parodontală este frecvent localizată în jurul câtorva dinţi şi progresează inter­mitent, îndepărtarea expunerii la fumat reduce posi­bilitatea ca boala să devină generalizată şi să afecteze mai mulţi dinţi.Un studiu (Krall EA et al. 1997) a constatat că rata de pierdere a dinţilor în rândul bărbaţilor care renun­ţă la fumat era cu aproximativ 50% mai mică decât rata respectivă la fumătorii curenţi, dar încă semnifi­cativ mai mare decât rata la nefumători.Rezultatele unui alt studiu recent (Krall Kaye Eli­zabeth et al. 2006) sugerează ca pierderea dinţilor sca­de într-adevăr după renunţarea la fumat, dar că riscul rămâne crescut în comparaţie cu nefumătorii pentru cel puţin 9 ani.CONCLUZIIPe lângă apariţia pigmentaţiilor, leucoplaziei, bale­nei, a riscului de dezvoltare a carcinoamelor la nivelul cavităţii orale, rată de depunere crescută a tartrului, procent mai mare a cariilor, fumatul se însoţeşte de o frecvenţa mai mare a defectelor osoase verticale, afecţi­uni parodontale mai severe la vârste mai tinere, eficienţa redusă a tratamentului conservator datorită persistenţei florei patogene şi efecte mai slabe ale terapiei chirurgi­cale explicate prin vindecarea deficitară a plăgilor.Mecanismele patogene ale fumatului constau în alterarea răspunsului imun celular, cu modificarea chemotactismului şi a ratei de distrugere a neutrofile- lor, modificarea tiparului citokinelor şi alterarea pro­ducţiei de colagen.BIBLIOGRAFIE1. Eggert, F.-M., McLeod, M. H. & Flowerdew, G. (2001) Effects of smoking and treatment status on periodontal bacteria: evidence that smoking influences control of periodontal bacteria at the mucosal surface of the gingival crevice, lournal of Periodonto- logy 72,1210-1220.2. Esmatjes, E., Flores, L., Lario, S., Cla'ria, I. & Cases, A. (1999) Smoking increases serum levels of transforming growth factor- b in diabetic patients. Diabetes Care 22, 1915-1916.3. Feldman, R. S., Alman, J. E. & Chauncey, H. H. (1987) Perio­dontal disease indexes and tobacco smoking in healthy aging men. Gerodontics 1, 43-46.4. Giannopoulou C, Cappuyns I, Mombelli A: Effect of smoking on gingival crevicular fluid cytokine profile during experimen­tal gingivitis. J Clin Periodontol 2003; 30: 996-1002.5. Goultschin, J., Sgan Cohen, H. D., Donchin, M., Brayer, L. & Soskolne, W. A. (1990) Association of smoking with periodon­tal treatment needs. Journal of Periodontology 61, 364-367.6. Grossi, S. G., Zambon, J. L, Ho, A. W., Koch, G., Dunford, R. G., Machtei, E. E., Norderyd, J. J. & Genco, R. J. (1994) Assessment of risk for periodontal disease I. Risk indicators for attachment loss. Journal of Periodontology 65, 260-267.7. Haffajee, A. D. & Socransky, S. S. (2001) Relationship of ciga­rette smoking to attachment level profiles. Journal of Clinical Periodontology 28, 283-295.8. Kim J-S, Park JY, Chung W-Y, Choi M-A; Cho K-S, Park K- K: Polymorphisms in genes coding for enzymes metabolizing smoking-derived substances and the risk of periodontitis. J Clin Peridontol 2004; 31: 959-964.9. Krall EA, Dawson-Hughes B, Garvey AJ, Garcia RI. Smoking, smo­king cessation, and tooth loss. J Dent Res. 1997;76(10):1653—1659.10. Krall Kaye Elizabeth, Dietrich T., Nunn Martha E, Garcia Raul I , Risk of Tooth Loss After Cigarette Smoking Cessation. Prev Chronic Dis. 2006; 3(4): Al 1511. Labriola Antonella, Needleman I. & Moles David R. Systematic review of the effect of smoking on nonsurgical periodontal the­rapy Periodontology 2000, Vol. 37,2005, 124-13712. Mager DL, Haffajee AD, Socransky SS: The effects of periodon­titis and smoking on the microbiota of oral mucous membranes and saliva in systemically healthy subjects. J Clin Periodontol2003; 30, 1031-1037.13. Tonetti, M. S., Pini-Prato, G. & Cortellini, P. (1995) Effect of cigarette smoking on periodontal healing following GTR in in- frabony defects. A preliminary retrospective study. Journal of Clinical Periodontology 22, 229-234.14. Trombelli, L. & Scabbia, A. (1997) Healing response of gingivalrecession defects following guided tissue regeneration procedu­res in smokers and non-smokers. Journal of Clinical Periodon­tology 24,529-533. Prezentat la 18.06.2007Angela Ghiorghe,a s is te n t u n iv e rs ita r  S. Andrian,p ro fe so r  u n ive rs ita r  Gianina lovan, co n feren ţia r  u n ive rs ita r  Galina Pancu, a s is te n t u n iv e rs ita r  Simona Stoleriu, a s is te n t u n iv e rs ita r  Şt. Lăcătuşu p ro fe so r  u n ive rs ita rUniversitatea d e  M edicină  şi Farm acie „Gr. T .Popa“ Iaşi; Facultatea de M ed i­cină D entară; C atedra  de  C ario log ie-O don to terap ie  restauratoareEVALUAREA RISCULUI CARI0GEN PRIN INTERMEDIUL CARI0GRAMEI-------------------------------------------------------------------------------------------------- NSUMMARYTHE ESTIMATE A CARIES RISK THROUGH CARIOGRAMThe „Cariogram" is a new concept, conceived initially as an education model, aiming at illustrating the multifactorial background of dental caries in a simple way. In this study the authors are present some cases with high risk of caries which was estimated by Cariogram.Key words: CARIOGRAM, CARIES RISK V_________________________________________________________________INTRODUCERE„Cariograma" este un nou concept, prevăzut iniţial ca un model educaţional, ce ilustrează mediul multifactorial al cariei dentare într-o formă simplă. Cariograma este o ilustrare grafică, intr-un mod interactiv, a riscului individual al pacientului de a dezvolta noi leziuni carioase în viitor, exprimând simultan care din factorii eti-ologici cariogeni afectează riscul carios al pacientului. Profesorul D. Bratthall[l,2] a dezvoltat acest concept şi formula pentru Cariogramă din 1997, iar progra­mul -PC a fost creat în colaborare cu Dr.L.Allander şi K-O.Lybegârd B.Sc.Scopul principal al Cariogramei este de a demon­stra grafic riscul carios exprimat ca „Posibilitatea de a evita noi leziuni carioase“ în viitorul apropiat. Ea ilustrează de asemenea, gradul variat al factorilor ce afectează această posibilitate.MATERIALE Şl METODAîn studiul de faţă au fost cuprinşi pacienţi cu risc cariogen mare la care s-a efectuat un examen cli­nic riguros, în care s-au înregistrat indicii cariogeni (DMFS) şi de placă bacteriană (PI), s-a făcut ancheta alimentară prin metoda interviului a alimentelor con­sumate într-o zi „normală". Fiecare consum alimentar este legat de obiceiurile pacienţilor şi situaţia socială, de ex. masa de dimineaţă se ia în timpul deplasării la serviciu, gustări în timpul orelor de serviciu etc. S-a încercat să se înţeleagă ce tipuri alimentare sunt ne­cesare sau nu şi acestea s-au înscris în josul chestio­narului. [1,2] Examinarea pacienţilor a fost făcută în Clinica de Odontologie şi Parodontologie, a Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F. „Gr.T.Popa" Iaşi. La pa­cienţii luaţi în studiu examenele clinice s-au făcut pe baza foii de observaţie existentă în Clinica de Odon­tologie şi Parodontologie, Disciplina de Cariologie , a Facultăţii de Medicină Dentară U.M.F. „Gr.T.Popa" Iaşi.[3],Examenele paraclinice au constat în teste salivare pentru a număra cantitatea de Streptococci mutans şi Lactobacili, măsurarea pH-ului salivar, rata fluxului salivar de repaus şi cea stimulată, după protocoalele cunoscute. [3]Pe baza datelor obţinute s-a înregistrat Cariogra- ma la fiecare pacient.REZULTATEîn continuare sunt prezentate câteva cazuri clinice mai reprezentative la care s-a calculat Cariograma, pe baza scorurilor obţinute la evaluările clinice şi para­clinice.P a c ien ta  C. A .-R . în v â r s tă  d e  21 a n i, s tu d e n tă , s-a prezentat la Clinica de Odontologie şi Parodonto­logie a Facultăţii de Medicină Dentară, în 2005. Din istoricul bolii reiese că afectarea dinţilor prin carii a debutat în perioada pubertăţii, având o evoluţie lent- progresivă, pacienta neurmând un tratament stoma­tologic consecvent şi de asemenea nici un program de fluorizare suplimentar . în 1999, pacienta şi-a extras dintele 24,ca urmare a complicaţiei unui proces ca­rios. Indicele DMFS avea valoarea 15,3 ceea ce indica un risc cariogen mare. Indicele de placă bacteriană PI avea valoarea 2 ceea ce indica o igienă orală precară. La testele salivare am obţinut următoarele rezultate: RFR- 0,9 ml/min,RFS- l,3ml/min, pH-ul salivar -6,- concentraţia de LB din salivă -100.000 UFC/ml sali­vă, iar SM-100.000 UFC/ml salivă.Fig. 1. C a r io g r a m a  p a c ie n te i  C .A .-RPentru acest caz se impune o dispensarizare la 6 luni şi o reevaluare a riscului carios pentru a observa dacă pacienta a ţinut cont de sfaturile noastre şi astfel, s-a redus riscul carios.P a c ie n tu l T .D ., în  v â rs tă  d e  2 3  a n i, s tu d e n t, s-aprezentat în Clinica de Odontologie şi Parodontologie a Facultăţii de Medicină Dentară, în 2005. Din istoric reiese că pacientul suferă de boală carioasă din peri­oada adolescenţei, când a fost diagnosticat şi cu diabet zaharat tip I. Cu toate că a urmat un regim igieno-die- tetic hipoglucidic şi tratament cu insulină, boala ca­rioasă a evoluat făcând ca tratamentele stomatologice anterioare să nu aibă rezultatul scontat. DMFS-19,5; indicele de placă bacteriană, PI -1 ceea ce indică o igi­enă orală bună. La testele salivare am obţinut urmă­toarele rezultate: pH salivar -4; RFR- 0,6ml/min;RFS-Fig. 3. C a r io g r a m a  p a c ie n tu lu i T .DFig. 4. A sp e c t c lin ic  a l  p a c ie n tu lu i T.DCU’o>_ oo4—1co" Oor oQ_CUO )ooco“Oo270,8 ml /min; cantitatea de LB- 100.000 UFC/ml salivă; cantitatea de SM- 100.000 UFC/ml salivă.Deoarece pacientul este cu risc cariogen mare, se impune ca să se elimine pe cât posibil factorii cario- geni nefavorabili, să beneficieze de un program de fluorizare suplimentar intens, în special că suferă şi de diabet insulino-dependent ce duce la modificări importante în salivă. Se recomandă folosirea de sti- mulenţi salivari care în acelaşi timp să asigure şi o creştere a pH-ului salivar la valori normale.Pacienta A.V., de 54 ani, s-a prezentat la clinica noastră în 2004, acuzând senzaţia de gură uscată, sen­sibilitate la agenţi chimici şi fizici apărute la dinţii 13, 14, 15, 16. Din antecedentele personale reiese că pa­cienta suferă de HTA de aproximativ 4 ani şi urmează tratament cu Enap. Indicele DMFS- 15,6; indicele de placă bacteriană, PI -1 ceea ce indică o igienă orală bună. La testele salivare am obţinut următoarele re­zultate: pH salivar -5,5; RFR- 0,8ml/min;RFS- 0,9 ml /min; cantitatea de LB- 100.000 UFC/ml salivă; canti­tatea de SM- 100.000 UFC/ml salivă.Fig. 5. Cariogramapacientei A .VFig. 6. Aspect clinic al pacientei A. VIDeoarece această pacientă se încadrează în gru­pul de risc cariogen mare, este indicată o disciplină a zahărului, un program de fluorizare suplimentar utilizării pastei de dinţi, precum şi o îmbunătăţire a ratei fluxului salivar şi capacităţii tampon. Pentru acest lucru ar fi indicată colaborarea cu medicul car­diolog pentru ai modifica medicaţia (Enap), deoa­rece se ştie că acest medicament produce tulburări cantitative şi calitative la nivel salivar. Dacă acest lu­cru nu este posibil, se recomandă să se administreze stimulenţi salivari. Este indicat un control periodic la şase luni.DISCUŢIIIn studiul nostru am încercat să demonstrăm că prin evaluarea riscului cariogen cu ajutorul Cariogramei, medicul stomatolog are la îndemână un instrument modern şi facil de a motiva pacientul cu privire la boa­la sa carioasă şi la posibilităţile de prevenire a formării de noi leziuni. în managementul bolii carioase, un prim pas îl constituie diagnosticul pacienţilor cu risc cariogen mare. [4] Cea mai severă manifestare a cario-activităţii mari este caria rampantă. Aceasta este definită ca un atac carios rapid a mai multor dinţi, incluzând dinţi şi suprafeţe dentare ce sunt de obicei cario-rezistenţi.[5]. La baza diagnosticului de boală carioasă stau informa­ţiile culese din istoricul pacientului, evaluarea riscului carios, examenul clinic, examene şi teste complementa­re. Istoricul medical ajută medicul să identifice condi­ţiile ce pot interfera cu tratamentul dentar şi câteodată necesită o colaborare cu alţi medici specialişti în vede­rea alegerii modalităţii şi obţiunii de tratament pentru a nu influenţa starea generală a pacientului. Istoricul bolii carioase cuprinde experienţele dentare anterioare şi problemele curente ce sunt necesare în determinarea cauzelor şi stabilirea tratamentului optim.Cazurile clinice prezentate fac parte din categoria pacienţilor cu risc cariogen mare la care o pondere majoră în evaluarea riscului o au factorii biochimici legaţi de bacteriile şi/sau alimentaţia cariogene sau de tulburările salivare induse de diferite boli generale sau tratamente.CONCLUZII— Rezultatele obţinute confirmă faptul că riscul carios este relaţional în mod direct cu factorii microbieni, dar şi cu dieta cariogenă fiind în concordanţă cu concluziile altor autori— La pacienţii cu boli generale valorile mari ale indicilor cariogeni au fost obţinute şi datorită modificărilor constantelor salivare ce au men­ţinut un mediu propice dezvoltării leziunilor carioase.— Evaluarea riscului carios prin metoda Cario­gramei are o importanţă deosebită atât pentru clinicieni cât şi pentru pacienţi deoarece ilu­strează elocvent factorii implicaţi în apariţia sau dezvoltarea unor noi leziuni carioase.— Predicţia modului de evoluţie a bolii este im­portantă pentru individualizarea măsurilor preventive la persoanele cu risc cariogen mare.— Cariograma poate contribui la ilustrarea şi ex­plicarea situaţiei clinice, motivând pacientul. La pacienţii cu „risc mare“ se pot analiza fac­torii cariogeni care ar trebui modificaţi pre­cum şi măsurile preventive ce pot fi luate de echipa stomatologică. Astfel, pacientul poate fi cointeresat în efortul reducerii riscului ca­rios.BIBLIOGRAFIE1. BRATHALL D, CARLSSON ): Current status of caries activity tests. In Thylstrup A.,Fjerskov 0(eds)Textbook of clinical Ca- riology,Copenhagen, Munksgaard, 249-265,19942. BRATTHALL D , G.H.PETERSSON, I.R.STJERNSWARD: Ma­nual Cariogram, Internet Version,2.01. 20043. ANDRIAN S„ LÂCÂTUŞU ŞT.: Caria dentară- Protocoale şitehnici .Editura Apollonia , Iaşi,1999.4. IOVAN GIANINA: Diagnosis and Management of Patients with High Caries Activity. Ed. Apollonia, Iaşi, 20025. MOORE A. PAUL, WEYANT I. ROBERT: Type 1 diabetes mel- litus,xerostomia,and salivary flow rates. Oral Surg.,Med.,Pat­hol.,Radiol.,Endod, 2001;92:281 -91Prezentat la 18.06.2007REMINERALIZAREA PROFUNDĂ —  POSIBILITATE NEINVAZIVÂ IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR CARIOASE INCIPIENTESimona Stoleriu,Angela Ghiorghe,I. Pancu,C. Topoliceanu,Şt. Lăcătuşu.U n ivers ita tea  d e  M e d ic in ă  şi F arm acie  „Gr. T. P o p a “ Iaşi F acu lta tea  d e  M ed ic in ă  D e n ta ră  C a te d ra  d e  C a rio lo g ie -  O d o n to te ra p ie  res ta u ra to a rec -------------------------------------------------------------------------------------------------- \REZUMATCercetările clinice realizate pe 30 pacienţi, respectiv 86 leziuni carioase in­cipiente repartizate pe 3 loturi (lot 1 tratament prin remineralizare profundă, lot 2 tratament prin fluorizare clasică, lot 3-Martor, care nu a fost supus nici unui tratament de fluorizare, decât că au fost aplicate măsuri de îndepărtare a factorilor etiologici). S-a demonstrat eficacitatea net superioară a metodei de remineralizare profundă instituită în leziunile carioase incipiente, obţinân- du-se astfel un efect terapeutic mai bun atât în profunzime cât şi în suprafaţa acestuia. Un alt avantaj major este obţinerea unui efect remineralizant de mai lungă durată şi o remineralizare a focarului până în profunzimea defectului.Ч_________________________________________________________________ )IntroducereFactorul hotărâtor în patogeneza cariei dentare este reprezentat de tulburarea echilibrului dinamic dintre procesele de remineralizare şi demineralizare în cavi­tatea orală. De aceea, orientarea determinantă în rezolvarea problemelor ce ţin de patogenia terapiei şi profilaxia cariei este hotărâtă de acţiunea asupra proceselor ce asigură homeostazia dentară (1,2,3).Tratamentul conservator al cariei dentare este posibil doar dacă este aplicat în fazele incipiente ale demineralizărilor de smalţ, dar obligatoriu cu păstrarea matri­cei proteice, acel ţesut hipermineralizat, indispensabil prezent (4,5).Utilizarea preparatelor pe bază de fluor în combinaţie cu măsurile de igienă orală reprezintă una din metodele cele mai eficiente în profilaxia şi tratamentul leziunilor carioase incipiente (6,7,8).Odată cu aplicarea preparatelor de fluorizare clasică pe suprafaţa smalţului afectat se formează nişte formaţiuni macrocristalice de fluorură de calciu care au o mărime de ~lp (lOOOnm), deci de 100 de ori mai mare decât intrarea în porii de smalţ afectat.Aceste macrocristale se situează pe suprafaţa smalţului, având o aderenţă re­lativă, şi nu au nicidecum posibilitatea de a intra în profunzimea porilor de smalţ 29(   ̂SUMMARYDEEP REMINERALIZATION METHOD USED IN INITIAL CARIES LESIONS TREATMENTIn the clinical study were evaluated 30 pacientes having 72 initial caries lesions who were splited in 3 groups (first group included pacientes with lesions treated using deep remineralization method, the second group paci­entes having lesions treated using clasical fluorization and the third group pacientes who did not received any treatment for the caries lesions). The results have demonstrated higher efficiency of deep fluorization method when compare with the clasical fluorization. Good effects of this therapy were obtained both in depth and in width of the caries lesions. An impor­tant advantage of this method consisted in a long time remineralization and a deep remineralization of the caries defect.Key words: RE-MINERALIZATION, INITIAL CARIES LESIONS.V_________________________________________________________________ )Galina Pancu, S. Andrian, Geanina lovan,Odontologie—parodontologie

The estimate a caries risk through cariogram

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/23812/1/Evaluarea_riscului_cariogen_prin_intermediul_cariogramei.pdf

The estimate a caries risk through cariogram

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova