Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Abstract
Introduction. The vulnerability of the medical professional
is an essential bioethical topic in contemporary biomedical
activity. Moreover, the manifestation of the doctor’s vulnerability, awareness of the causes, process and effects, as well
as self-control skills, contribute to increasing the quality of
the medical act. Objective. Identifying bioethical landmarks in conceptualizing the vulnerability of physicians in the
context of the contemporary medical system. Material and
methods. The integral concept of vulnerability was based
on current knowledge. The vulnerability of the doctor has
been identified in the current medical system at the institutional, individual, and socio-cultural level. The research
involves the method of analysis, dialectical and hermeneutics. Results. We recognize that the local medical system
is mainly focused on the forms, manifestation, and diminution of the patient’s vulnerability. The doctor is viewed as
the professional who manages the patient’s vulnerability by
providing care. Among these, the reality suggests another
context; the doctor in turn faces complex situations of vulnerability in his activity. The doctor’s vulnerability is interdependent with the patient’s vulnerability and vice versa.
There is a link between the vulnerability of doctors and that
of patients, whose care becomes more problematic as professionals become more vulnerable. Conclusions. The quality of the medical act is closely related to the vulnerability
of the subjects involved in its phases. The contribution of
bioethics in the analysis of the vulnerability of the medical
worker contributes to the improvement of the medical act
and the quality of life of both the doctor and the patient.Introducere. Vulnerabilitatea lucrătorului medical reprezintă un subiect bioetic esențial în activitatea biomedicală
contemporană. Mai mult, manifestarea vulnerabilității medicului, conștientizarea cauzelor, procesul și efectele, precum și abilitățile de control, contribuie la sporirea calității
actului medical. Scopul lucrării. Identificarea unor repere
bioetice în conceptualizarea vulnerabilității medicilor în
contextul sistemului medical contemporan Material și Metode. Conceptul de vulnerabilitate în integritatea sa a fost
întemeiat din cunoștințele actuale. Vulnerabilitatea medicului a fost identificată în sistemul medical actual la nivel
instituțional, individual și socio-cultural. Cercetarea implică
metoda analizei, dialectică și hermeneutică. Rezultate. Recunoaștem că sistemul medical autohton preponderent este
axat pe formele, manifestarea și diminuarea vulnerabilității
pacientului. Medicul este interpretat drept profesionalistul
care gestionează vulnerabilitatea bolnavului acordând îngrijire. Printre acestea, realitatea sugerează și un alt context,
medicul la rândul său se confruntă cu situații complexe de
vulnerabilitate în activitatea sa. Vulnerabilitatea medicului
este interdependentă de vulnerabilitatea pacientului și invers. Există o legătură între vulnerabilitatea medicilor și cea
a pacienților, a căror îngrijire devine mai problematică pe
măsură ce profesioniștii devin mai vulnerabili. Concluzii.
Calitatea actului medical este strâns legat de vulnerabilitatea subiecților implicați în fazele acestuia. Aportul bioeticii
în analiza vulnerabilității lucrătorului medical contribuie la
îmbunătățirea actului medical și a calității vieții atât a medicului, cât și a pacientului.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.8007.37 Bolile cronice hepatice și pancreatice: aspecte nutriționale și chirurgicale din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: LUPAȘCO Iulianna, dr. hab. șt. med., cercet. șt., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltar