The technology, in close connection with TIC, might constitute the main source of economic growth in Romania. It allows individuals as well as firms from the public and private sector to beneficiate from the opportunity of participating to socio-economic life, to gain the necessary abilities for evolving in the knowledge society, to develop new business strategies and to experiment the techniques provided by the electronic rulin

Dana COLIBABA

Giani GRADINARU

Irina ISAIC MANIU

Informatica Economica

Directory of Open Access Journals

Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006  122Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology  Conf.dr. Dana COLIBABĂ, lect.dr. Irina ISAIC MANIU, lect.dr. Giani GRĂDINARU Catedra Statistică şi previziune economică, ASE, Bucureşti   The technology, in close connection with TIC, might constitute the main source of economic growth in Romania. It allows individuals as well as firms from the public and pri-vate sector to beneficiate from the opportunity of participating to socio-economic life, to gain the necessary abilities for evolving in the knowledge society, to develop new business strate-gies and to experiment the techniques provided by the electronic ruling. Keywords: the knowledge society, electronic ruling, and information economy.   nfrastructura este cea care face posibilă includerea telecomunicaţiilor prin cablu şi fără cablu, satelit, reţele de calculatoare, sis-teme de transmisie şi conectare, televiziunea digitală, precum şi prin intermediul unei pa-lete largi de echipamente terminale cum sunt aplicaţiile şi serviciile software, bazele de da-te, arhivele electronice şi librăriile digitale. Toate acestea permit acumularea, refacerea, tratarea şi elaborarea informaţiei digitale într-un mod rapid, uşor, eficient şi ieftin în diferi-te formate, de tip dată, video şi audio. Planul e-Europa 2002 şi-a concentrat atenţia asupra creşterii numărului de conexiuni In-ternet, deoarece acestea s-au transformat în activitate economică generatoare de creşteri, astfel încât infrastructura TIC este disponibi-lă atât pentru uzul personal cât şi pentru afa-ceri. De altfel, acesta este un punct important şi în Strategia de dezvoltare a României pe termen mediu. De exemplu, unul dintre obi-ectivele care trebuie atinse în anul 2007 îl constituie “Dezvoltarea infrastructurii publi-ce de telecomunicaţii”, măsurile şi acţiunile de implementare fiind compatibile cu cerinţe-le Uniunii Europene, Băncii Mondiale şi Or-ganizaţia Mondială a Comerţului, constituind totodată angajamente faţă de aceste organis-me. Rezultatele dezvoltării infrastructurii TIC, pe baza serviciilor, aplicaţiilor şi conţi-nuturilor specifice se vor constitui în crearea de noi pieţe, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii în toate sectoarele economiei. De aici apare necesitatea tratării infrastructu-rii separat, în funcţie de calitatea şi gradul de dotare al acesteia precum şi de gradul de pe-netrare a TIC, prin intermediul infrastructurii. Aceasta înseamnă două direcţii de cercetare, şi anume: 1. ACCESUL LA INFRASTRUCTURĂ, care se referă la calitatea şi gradul de dotare al infrastructurii, precum şi la existenţa echi-pamentelor, programelor şi serviciilor de asistenţă care permit utilizarea TIC. 2. UTILIZAREA INFRASTRUCTURII, adică gradul de penetrare a TIC în rândul po-pulaţiei pentru uzul personal şi în mediul de afaceri. Aceste direcţii sunt strâns corelate cu diverse categorii de utilizatori: • populaţia, clasificată după diverse crite-rii: sex, vârstă, educaţie, ocupaţie, stare civi-lă, mediul de provenienţă; • sectorul de activitate: educaţie, industrie, comerţ, servicii, cercetare-dezvoltare, sănăta-te, asistenţă socială, cultură, turism. Acestea sunt strâns legate de televiziunea di-gitală prin cablu, de creşterea numărului de canale şi de posibilitatea comunicării interac-tive, de Internet, de schimbul online de in-formaţii şi de accesul liber al publicului la di-ferite surse de date. Acest lucru înseamnă emergenţa sectorului public cu cel privat, precum şi al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Trebuie subliniat faptul că Internetul, în mod particular, stimulează creşterea Noii Econo-mii, care se bazează pe cunoaştere şi că o uti-lizare eficientă a web-ului asigură o multitu-dine de servicii şi promovează noi tipuri de forme de muncă (telelucru) şi educaţie  (e-învăţare). Totodată, infrastructura TIC, fă-ră a face în acest moment delimitare pe cele două direcţii de cercetare, întâmpină obstaco-I Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006   123le atât în dotare cât şi în utilizare. Aici ne pu-tem referi la slaba dezvoltare a anumitor re-giuni ale ţării, lipsa de informare şi de abili-tăţi de lucru, lipsa de interes, lipsa echipa-mentelor sau grad slab de dotare, cu echipa-mente uzate moral, costurile ridicate ale ser-viciilor, lipsa posibilităţii de realizare a in-vestiţiilor, încrederea scăzută în securitatea şi confidenţialitatea datelor. O parte din aceste bariere pot fi înlăturate prin voinţă politică. Datorită aderării la UE, România trebuie să se conformeze cerinţelor acestui for şi să-şi asume obligaţii, astfel în-cât să ne aliniem la standardele acesteia. În acest fel, dezvoltarea infrastructurii în zonele defavorizate, în special în mediul rural va duce la utilizarea pe scară tot mai largă a TIC, pentru a asigura unele premise de bază ale reducerii decalajelor de dezvoltare eco-nomico-socială faţă de zonele urbane. Acest lucru s-ar putea realiza prin dezvoltarea ex-tensivă a telecomunicaţiilor şi prin asigurarea a cel puţin unui număr de telefoane publice în localităţile vizate şi cel puţin unei conexi-uni Internet pe şcoală sau în instituţiile admi-nistraţiei publice. Lipsa de informare şi de abilitaţi de lucru se poate elimina prin intermediul asigurării ac-cesului cetăţenilor la informaţie prin centre de informare, chioşcuri electronice, telecentre, precum şi prin introducerea în toa-te planurile de învăţământ a cunoştinţelor privind utilizarea TIC, dotarea corespunză-toare cu calculatoare personale a şcolilor şi conectarea acestora la Internet, dezvoltarea sistemului de învăţământ la distanţă. Tot fac-torului politic îi revine misiunea de conştien-tizare şi formare a unei atitudini favorabile a cetăţenilor faţă de informatizarea societăţii prin acţiuni de popularizare a avantajelor uti-lizării TIC în viaţa personală şi profesională, dar şi prin subvenţii pentru accesul la TIC. Introducerea sistemelor de asigurare şi certi-ficare a calităţii şi securităţii datelor conform standardelor internaţionale poate elimina ne-încrederea în utilizarea TIC, reducându-se astfel obstacolele apărute. Reducerea costurilor se poate realiza prin in-termediul unui parteneriat între sectorul pu-blic şi cel privat, astfel încât accesul la TIC să fie benefic pentru întreaga societate. Nu trebuie minimalizată explozia pieţei de telecomunicaţii mobile, deoarece aceasta a ajuns să suplinească multe dintre carenţele telefoniei fixe. Aceasta permite noi modali-tăţi de comunicare şi reduce obstacolele izo-lării populaţiei şi a regiunilor defavorizate. Acestea sunt câteva considerente pentru care echipa de cercetare motivează tehnologia di-gitală ca fiind un fenomen de masă în Noua Economie din România. El este strâns legat de celelalte ramuri ale economiei naţionale, fiind în legături directe cu acestea. Variabile statistice privind accesul la infras-tructura TIC Acestea se referă la calitatea şi gradul de do-tare al infrastructurii, precum şi la existenţa echipamentelor, programelor şi serviciilor de asistenţă care permit utilizarea TIC. A. Variabile primare Numărul de erori telefonice la 100 de linii principale, care se referă la calitatea liniilor telefonice; 1. Teledensitatea; 2. Numărul de linii telefonice principale la 1000 de locuitori; 3. Numărul de PC-uri la 100 de locuitori; 4. Numărul de gazde Internet la 10000 de locuitori; 5. Numărul de firme care oferă servicii spe-cializate TIC; 6. Numărul de abonaţi la telefonia mobilă la 100 de locuitori; 7. Numărul de abonaţi la telefonia fixă la 100 de locuitori; 8. Numărul de conexiuni Internet la 10000 de locuitori; 9. Efectivul populaţiei - totalitatea persoa-nelor în viaţă la un moment dat, care lo-cuiesc în România; 10. Structura populaţiei pe medii de proveni-enţă - populaţia din mediul urban şi rural; 11. Structura populaţiei pe sexe; 12. Structura populaţiei pe vârste, începând cu vârsta de 15 ani; 13. PIB/ppc – PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare, cu relevanţă mai mare pentru nivelul de trai al populaţiei. B. Variabile derivate Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006  124a) La nivelul populaţiei - în scop personal, la domiciliu 1. Tehnologia utilizată pentru accesul la In-ternet: dial-up, ISDN, dispozitive mobile, ca-blu TV, alta; 2. Ponderea persoanelor care au acces la In-ternet: DSL, cablu, altele; 3. Ponderea persoanelor care vor investi în echipamente de TIC; 4. Preţul şi calitatea conectării la Internet, percepute cu obstacol; 5. Ponderea gospodăriilor care au acces la Internet, care este influenţată şi de strategiile de marketing ale ISP; 6. Costul telefoniei mobile, perceput ca ob-stacol; 7. Disponibilitatea şi costul serviciilor spe-cializate TIC, percepute ca obstacol1. Vor fi cu siguranţă persoane care sunt în întregime sau parţial de acord cu afirmaţia că Internetul este prea scump de utilizat. Ipotezele de lucru susţin punctul de vedere că diferenţele regio-nale în accesul la Internet sunt mai curând o problemă de preţ decât de disponibilitate a infrastructurii. Se poate presupune că preţuri-le mai ridicate pentru accesul la Internet (mai ales pentru cel broadband) şi veniturile medii pe gospodărie mai reduse din regiunile rurale vor avea ca rezultat rate scăzute de utilizare în comparaţie cu cele urbane. b) La nivelul firmelor- în scop profesional 1. Competiţia pe piaţa internă de software, măsurată pe o scală nominală: există, nu există; 2. Produse software corespunzătoare necesi-tăţilor – existenţa acestora fiind măsurată pe o scală ordinală de tip scala aprecierii: exce-lente, foarte bune, bune, medii, slabe; 3. Disponibilitatea liniilor telefonice dedica-te afacerilor, percepute ca obstacol; 4. Preţul şi calitatea conectării la Internet, percepute ca obstacol; 5. Ponderea firmelor care au calculatoare personale; 6. Posesori de reţea internă = ponderea fir-melor care au o reţea internă de calculatoare.                                                      1 Apreciem că această variabilă este de mare re-levanţă pentru politicile şi iniţiativele regionale în domeniu care ar trebui să ia în considerare costul ca o barieră în adoptarea TIC. O reţea internă de calculatoare indică faptul că o firmă utilizează computerul ca o parte integrantă a infrastructurii sale a mediului de lucru. Reţelele interne de calculatoare facili-tează întotdeauna distribuţia şi managemen-tul cunoştinţelor, dar şi furnizarea descentra-lizată a informaţiei. Datorită eforturilor şi costurilor implicate, instalarea unei reţelele interne de calculatoare demonstrează (mai mult ca existenţa unui calculator individual) hotărârea şi implicarea firmei în sensul utili-zării metodelor de lucru bazate pe calculator. Definiţia pentru acest indicator cuprinde atât reţelele de tip Intranet, utilizând protocolul TCP/IP, cât şi cele tradiţionale, de tip mainframe sau client-server.; 7. Ponderea firmelor care au Extranet; 8. Tehnologia folosită pentru accesul la In-ternet: modem, ISDN, DSL, cablu, linii în-chiriate, altele; 9. Ponderea firmelor care au acces broadband la Internet2. În momentul actual, accesul la Internet în bandă largă (broadband) este o prioritate a procesului de reglementare în UE, în special în ceea ce pri-veşte extinderea acoperirii asupra întregului teritoriu al UE. O serie întreagă de dovezi in-dică accesul broadband ca fiind un factor cheie al beneficiilor pe care utilizatorii aş-teaptă să le obţină din folosirea Internetului. Răspândirea accesului broadband ar trebui, aşadar, să sporească utilizarea Internetului pentru tranzacţii comerciale, mai ales dacă acestea presupun servicii digitale online. Va-riabila îşi va menţine şi în viitor relevanţa, cu toate că definiţiile accesului broadband (în comparaţie cu accesul în bandă îngustă şi medie) vor trebui adaptate periodic; 10. Ponderea firmelor care au echipamente de telefonie mobilă; 11. Ponderea firmelor care vor creş-te/scade/menţine nivelul investiţiilor în echi-pamente de TIC, conform politicilor de dez-voltare a activităţii firmelor. Variabile statistice privind utilizarea infras-tructurii TIC                                                       Revista Informatica Economică, nr.4 (40)/2006   125Utilizarea infrastructurii se referă la gradul de penetrare a TIC în rândul populaţiei pen-tru uzul personal şi în mediul de afaceri. A. Variabile primare 1. Ponderea PC-urilor conectate la Internet; 2. Numărul de utilizatori Internet pe ISP; 3. Rata pirateriei software; 4. Costul mediu lunar pentru x ore de acces la Internet; 5. Numărul de utilizatori Internet la 100 de locuitori. B. Variabile derivate a) La nivelul populaţiei - în scop personal, la domiciliu 1. Ponderea populaţiei care utilizează com-puterul, variabilă care se corelează cu varia-bilele privind accesul la infrastructură; 2. Ponderea populaţiei care prestează activi-tăţi profesionale la domiciliu. Această varia-bilă se poate corela cu numărul de telelucrători; 3. Ponderea de neutilizatori care vor începe să utilizeze Internetul în perioada imediat următoare; 4. Numărul de ore petrecute săptămânal pe Internet; 5. Ponderea populaţiei care utilizează servi-cii de: a) poştă electronică, b) chat, forum de discuţii, c) SMS. 6. Intensitatea utilizării serviciilor de: a) poştă electronică, b) chat, forum de discuţii, c) SMS, calculată ca medie a numărului de utilizări într-o săptămână; 7. Disponibilitatea accesului public la Inter-net - în Internet café, locuri publice, chioşcuri informaţionale, altele decât acasă sau la servici; 8. Ponderea populaţiei care a utilizat Inter-netul în ultimele patru săptămâni, defalcat pe scopuri specifice: a) găsirea de informaţii din diverse domenii, b) download-uri, c) lecturarea presei, d) distracţie(muzică, jocuri), e) achiziţii de bunuri şi/sau servicii. Relevanţa utilizării Internetului pentru apre-cierea regiunilor din punct de vedere al dez-voltării societăţii informaţionale este eviden-tă, definiţia utilizată aici excluzând persoane-le care utilizează doar sporadic Internetul (mai puţin de o dată pe lună). Variabila se află în corelaţie directă cu utilizarea calcula-torului, accesul la Internet la domiciliu, utili-zarea e-mail-ului în scopuri private şi, de asemenea, cu cumpărăturile online şi online banking-ul; 9. Costul utilizării, perceput ca obstacol; 10. Lipsa de interes, perceput ca obstacol şi oferirea de motive; 11. Ponderea populaţiei care au avut proble-me de securitate, acestea referindu-se la viruşi şi la accesul neautorizat pe calcula-tor. b) La nivelul firmei - în scop profesional 1. Ponderea firmelor care au website. O pa-gină de web nu indică faptul că o firmă utili-zează Internetul ca o parte integrantă a infras-tructurii sale, însă reprezintă un prim pas spre o utilizare activă a Internetului; 2. Ponderea firmelor care utilizează Interne-tul; 3. Ponderea firmelor care utilizează poşta electronică; 4. Ponderea firmelor care au acces la Inter-net; 5. Ponderea firmelor care au avut probleme de securitate, acestea referindu-se la viruşi, la accesul neautorizat la reţea şi la scurgerile de informaţii digitale; 6. Ponderea firmelor care au angajaţi part-time şi care pot utiliza resursele TIC. Acesta poate fi o variabilă care se corelează cu nu-mărul de telelucrători.  Bibliografie 1. Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, Partea a II-a, Cap. B, Snagov, Iunie 1995. 2. www.mcti.ro 3. www.e-guvernare.ro 4. www.ibm.com/solutions/government/readiness 5. www.europa.eu.int/comm/eurostat 6. www.biser-eu.com/ 7. www.oecd.org  

Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology

http://doaj.org/search?source=%7B%22query%22%3A%7B%22bool%22%3A%7B%22must%22%3A%5B%7B%22term%22%3A%7B%22id%22%3A%22d88864ec24ec4b0b855bee1b71a0f3f3%22%7D%7D%5D%7D%7D%7D

Subsystem of statistic indicators for characterizing the digital technology

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Directory of Open Access Journals