Centrul Municipal de Sănătate Publică Chișinău, Conferinţa știinţifico-practică naţională cu participare internaţională Sănătatea ocupaţională: probleme și realizări prima ediţie 5-7 iunie 2014The article presents results the analysis of the occupational
diseases registered in Chisinau in the period
1996-2013. Statistical calculations were established
laws of formation and maintenance of this type of
morbidity.В статье представлены результаты анализа профессиональных заболеваний, зарегистрированных
в г. Кишинэу в период 1996-2013 гг. Статистическими расчетами были установлены закономерности формирования и поддержания этого вида
заболеваемости

Lipovan, Serghei

Mirca, Daniil

Spătaru, Ion

Tulgara, Ion

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

50BOLILE PROFESIONALEÎn cazul terapiei fiziokinetice, după 3 luni de tratament, scorul HAQ se modifică cu aproape 0,2 unităţi la fiecare scădere cu o unitate a indicelui BASFI; după 12 luni de terapie, scorul se poate modifica cu peste 0,3 unităţi (8). Rezultatele, aparent puţin spectaculoase, devin optimi-ste în comparaţie cu celelalte alternative de tratament, în care modificările sunt de la 0,12 la 0,16 unităţi în lotul cu terapie medicamentoasă şi de la 0,15 la 0,19 în cel cu kinetoterapie.Rezultatele obţinute sugerează că, în timp ce prin acţiunea terapiei medicamentoase scăderea RMDQ poa-te influenţa indicatorul de calitate a vieţii de la 29% până la 39%, terapia fiziokinetică poate contribui la creşterea calităţii vieţii pacientului prin modificarea RMDQ în proporţie de 40-50%. Concluzii Pentru a monitoriza eficienţa tratamentului fizio-kinetic de recuperare la pacienţii cu lombosacralgie de etiologie profesională, este necesară o evaluare iniţială complexă sub aspect clinico-funcţional, realizată cu ajutorul unor parametri cu impact asupra calităţii vieţii. Am considerat oportun pentru evaluarea eficacităţii tratamentului un instrument care reflectă punctul de vedere al pacientului despre ceea ce crede el că îi afectează calitatea vieţii, şi anume HAQ (Health Asses-sment Questionnaire).Superioritatea terapiei fiziokinetice este demons-trată prin ameliorările semnificative (p<0.05) obţinute pentru statusul funcţional, calitatea vieţii (scorurile RMDQ, respectiv HAQ), indicele Schöber. La pacienţii din lotul de control cu kinetoterapie s-a evidenţiat evoluţia favorabilă a acelorași parametri, dar rezultatele au fost inferioare celor obţinute la bolnavii din lotul de studiu.Ameliorările înregistrate pentru parametrii evalu-aţi au influenţă puternică asupra nivelului calităţii vieţii pacientului. Între loturile de terapie, diferenţa dintre valorile medii iniţială şi finală ale scorului HAQ este înalt semnificativă statistic (p<0,001). Am evidenţiat o corelaţie între ameliorarea statusului funcţional (RMDQ) şi creşterea calităţii vieţii pacienţilor (HAQ). Bibliografie 1. Bighea Adrian. Spondilita anchilozantă. Terapia fi zicală şi reabilitarea în practica medicală. Craiova: Editura Medicală Universitară, 2005; p. 80-96.2. Iaroslav Kiss. Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Bucureşti: Editura Medicală, 1999.3. Popescu R., Marinescu L. Bazele fi zice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo-articulară. Editura Agora, 1999.4. Popescu R., Pătru S. Hidrotermoterapie şi balneologie. Craiova: Editura Medicală universitară, 2003.5. Rădulescu A. Electroterapia. Bucureşti: Editura Medicală, 1993.6. Sbenghe T. Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului. Bucureşti: Editura Medicală, 1996.EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A MUNCITORILOR DIN MUNICIPIUL CHIȘINĂU ÎN BAZA MORBIDITĂŢII PRIN BOLI PROFESIONALESerghei LIPOVAN, Ion SPĂTARU, Ion TULGARA, Daniil MIRCA,Centrul Municipal de Sănătate Publică ChișinăuSummaryAssessment of the health state of the workers from Chisinau, by occupational diseasesThe article presents results the analysis of the occu-pational diseases registered in Chisinau in the period 1996-2013. Statistical calculations were established laws of formation and maintenance of this type of morbidity.Keywords: work, occupation, occupational medicine, occupational diseases, occupational health, risk factors, factors of productionРезюмеОценка состояния здоровья работников города Кишинэу по показателям профессиональной за-болеваемостиВ статье представлены результаты анализа про-фессиональных заболеваний, зарегистрированных в г. Кишинэу в период 1996-2013 гг. Статистиче-скими расчетами были установлены закономер-ности формирования и поддержания этого вида заболеваемости. Ключевые слова: занятость, профессиональная деятельность, медицина труда, профессиональные заболевания, гигиена труда, факторы риска, фак-торы производственной средыIntroducereMorbiditatea profesională reprezintă acea categorie de morbiditate care este direct legată de influenţa factorilor de mediu, din simplul mo-tiv că condiţiile de muncă sunt particulare pentru diverse ramuri ale industriei și ale agriculturii, care practic nu se întâlnesc în mediul ambiant și cel habitual (Архипова, 1998).De-a lungul timpului, în societate au avut loc schimbări semnificative. Specialiști în dife-rite domenii încearcă, pe de o parte, o sumară prezentare a celor mai evidente dintre aceste schimbări, iar pe de altă parte, o detaliere a prin-cipalelor orientări în perspectiva următorilor zece ani, considerată perioadă scurtă, dar rezonabilă, precum și impactul acestor orientări asupra sănă-tăţii umane. În acest context, este de menţionat supravegherea stării de sănătate în relaţie cu 51BOLILE PROFESIONALEcondiţiile de muncă, deoarece condiţiile de muncă sunt factori etiologici direcți ai bolilor profesionale și ai celor legate de profesie. Protejarea forţei de muncă, indiferent de re-glementările legale, trebuie să fie considerată drept principiu de bază în activitatea unităţii economice (indiferent de forma de proprietate) și un obiectiv la fel de important ca și profilul. Criteriul de securitate a muncii trebuie să apară cel puţin tot atât de important ca și criteriul economic, conjugat, și nu subordonat acestuia. Acest amendament stă la baza asistenţei medicale a muncitorilor după conceptul de medicina muncii, concept promovat de Biroul Internațional al Muncii și Organizaţia Mondială a Sănătăţii și imple-mentat în majoritatea ţărilor economic dezvoltate.Printre cele mai relevante transformări socioe-conomice, din punctul de vedere al igienei muncii și impactului asupra sănătăţii muncitorilor, generate pe parcursul ultimelor 2 decenii, menționăm privati-zarea în masă a întreprinderilor industriale, utilizarea tehnologiilor energointensive și a utilajului moral și fizic uzat, pe de o parte, și implementarea tehnologi-ilor moderne performante, generatoare de factori de producere noi; aplicarea pe scară largă a substanțelor chimice noi; lipsa asistenţei medicale la locul de muncă; stresul psihoemoţional și psihosocial, care au agravat sănătatea populaţiei; descentralizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii; activitatea slabă a serviciului de boli profesionale; focalizarea atenţiei instituţiilor medicale publice mai întâi de toate către oamenii bolnavi, cu manifestări clinice, și nu asupra celor sănătoși și măsurilor de prevenţie.Cele menţionate ne-au determinat să descriem aspectele morbidității prin boli profesionale înregis-trate în municipiul Chișinău, în scopul evidenţierii legităţilor de formare și menţinere a acestei categorii de morbiditate.Materiale și metodeDinamica maladiilor profesionale, dedusă la populaţia municipiului Chișinău, a fost studiată pe o perioadă de 22 de ani (1992-2013), în baza datelor de evidenţă (f-363-e Registru de evidenţă a persoane-lor cu intoxicaţie profesională sau boală profesională depistat caz nou), existente la Centrul de Sănătate Pu-blică, cu aplicarea metodelor tradiţionale de analiză (Tulchinsky T., 2003; Jaba, 1998; Сепетлиев, 1968).Pentru o elucidare mai amplă a morbidităţii profesionale înregistrate la nivel local, am recurs la aprofundarea studiului prin compararea nivelului mediu pe Republica Moldova.Rezultate și discuţiiÎn perioada 1992-2013, în municipiul Chișinău au fost declarate 293 de cazuri de boală profesională, diagnosticul pozitiv fiind constatat la 90 sau 30,7% din numărul total de suspiciuni, unui caz confirmat revenindu-i 2 cazuri de suspecţii.Dinamica multianuală a variabilei incidenţei se caracterizează printr-un  vârf cu maximă inciden-ţă, înregistrat  în anul 1994 (0,7 cazuri per 100000 populație) (figura 1). Nivelul mediu al incidenței în perioada aflată sub observație este de 0,3±0,04 ca-zuri per 100000 populație. Începând cu anul 2009, variabila morbidității se plasează sub nivelul mediu înregistrat.Figura 1. Evoluţia incidenţei morbidităţii profesionaleDatele statistice exprimând morbiditatea prin boli profesionale în municipiul Chișinău nu se înscriu în contextul general al morbidităţii de acest gen din Republica Moldova.Nivelul mediu al morbidităţii în perioada de re-ferinţă este de 0,3±0,04 cazuri per 100000 populație, fiind practic sub nivelul mediu pe Republica Moldova (0,4±0,24 cazuri per 10000 muncitori). Un nivel su-pramediu a fost înregistrat pe parcursul a 7 ani, iar nivel submediu – pe parcursul a 13 ani.Rectilinierea variabilei incidenţei bolilor pro-fesionale înregistrate în municipiul Chișinău, prin metoda pătratelor mici, pune în evidență tendința de diminuare a nivelului acestui gen de morbiditate cu rata medie anuală de minus -0,02115% anual.Estimarea structurii morbidităţii profesionale în funcţie de factorul etiologic pune în evidenţă faptul că factorul biologic se plasează pe primul loc (circa 60% cazuri), fiind urmat de substanţele toxice (16,6% cazuri) și pulberi (4,2%) (figura 2). Această structură diferă veridic de cea înregistrată la nivel naţional, cu precădere în ceea ce privește zgomotul industrial și factorul microbiologic.În structura morbidităţii profesionale, pe pri-mul loc se plasează hepatita virală și tuberculoză (28,3%), pe locul doi – bronșita cronică și astmul bronșic (18,4%), pe locul trei – neurita nervului cohlear (13, 40%), urmată de osteocondroze și radi-culitele lombare cu câte 8,4% (figura 3). 52BOLILE PROFESIONALE0% 20% 40% 60% 80% 100%ChiƕinĉuRMvibraƜia zgomotultoxice pulberimicroorganismepatogene agrochimicalealƜifactoriFigura 2. Structura bolilor profesionale în funcţie de factorul etiologic0% 20% 40% 60% 80% 100%ChiƕinĉuRMboaladevibraƜ osteocondrozĉ artrozĉalergoze bronƔitacronicĉ astmbronƔicencefalopolineuropatie intoxicaƜiicupesticide hepatiteviraleB,C,Dtuberculoza alteleieiFigura 3. Structura bolilor profesionale în funcţie de entitatea nosologicăPe primul loc, după frecvenţa de înregistrare a cazurilor de patologie profesională confirmate, se plasează Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldo-va (45,6%), urmat de Ministerul Industriei Ușoare (20,9%) și Ministerul Construcţiei (16,1%).În 63,4% cazuri, patologia profesională a fost înregistrată la bărbaţi, pe un fundal practic egal proporţional înregistrat la nivel republican.Atât la nivel municipal (cu excepția cazurilor de BP infecțioase), cât și la nivel naţional, mecanizatorii sunt cei mai frecvent afectaţi de boli profesionale – 1,3% și 33,3% respectiv (figura 4). De menţionat ponderea net superioară a hepatitelor virale B și C profesionale, înregistrate printre lucrătorii medicali din instituțiile medico-sanitare publice din munici-piu, în comparaţie cu nivelul mediu republican – 59% versus 17,3%.0% 20% 40% 60% 80% 100%ChiƕinĉuRMmecanizatori muncitoridinindustrielucrĉtorimedicali lucrĉtoricuagrochimicaleƔoferi alteprofesiiFigura 4. Distribuţia bolilor profesionale în funcţie de profesiuneSe constată o corelaţie pozitivă direct proporţi-onală cu durata de expunere factorilor ocupaţionali de risc. Cel mai frecvent bolile profesionale au fost diagnosticate la persoanele cu o vechime în muncă de peste 25 de ani (41,6% și 34,9%), urmate de cele din grupul cu vechimea în muncă de 25-20 de ani (33,3% și 20,4%), 20-15 ani (16,6% și 18,8%) și 10-5 ani (8,5% și 7,1% corespunzător pentru municipiul Chișinău și RM). La nivel municipal, spre deosebire de RM, patologie profesională la angajaţii cu o ve-chime în muncă sub 5 ani nu a fost depistată, ceea ce este evaluat pozitiv din punct de vedere al igienei muncii (figura 5). Figura 5. Structura morbidităţii profesionale în funcţie de vechimea în muncăCircumstanţele mediului de producere care au provocat și au determinat apariţia bolilor profesiona-le pentru anii 1992–2013 au fost: nerespectarea regi-mului antiepidemic, încălcarea cerinţelor securităţii și igienei muncii – 40, 8%; defectele constructive sau calitatea inferioară a mașinilor și utilajului tehnologic – 28,3%, utilizarea în producere a utilajului tehnolo-gic învechit – 12,3%, lipsa ventilaţiei mecanice de aspiraţie și refulare – 6,7%, lipsa sau neglijarea de către angajaţi a mijloacelor de protecţie individuală – 5,1%.Ponderea investigaţiilor instrumentale privind depășirea normativelor igienice la locurile de muncă în perioada 1992–2013 constituie: la nivelul zgomo-tului – 12,34 %, vibraţiei – 4,2%, microclimei – 14,2%. Analiza rezultatelor investigaţiilor de laborator în aerul zonei de muncă demonstrează că ponderea medie a probelor ce depășesc CMA constituie: pul-beri – 11,9%, aldehida formică – 5,4%, substanțe alergice – 9,7% etc.Este de menţionat faptul că cazurile de patolo-gie profesională în proporţie de 92% se depistează în urma adresării muncitorilor după asistenţă medicală în instituţiile medicale republicane și numai 8% se depistează activ, în cadrul examenelor medicale periodice.În anii 1992-2013, la întreprinderile industriale din municipiul Chișinău unde au fost depistate cazuri 53BOLILE PROFESIONALEde boli profesionale, la cerinţele factorilor de decizie din serviciul de supraveghere a sănătății publice, au fost întreprinse un șir de măsuri de asanare a condi-ţiilor de muncă: revizia tehnică, reparaţia sistemelor de ventilare și controlul eficacităţii lor; înlocuirea uti-lajului tehnologic învechit cu utilaj modern, compu-terizat; reconstrucţia halelor de producere și a celor de menire sanitară; elaborarea și aplicarea măsurilor de diminuare a nivelului de zgomot și a vibraţiei locale; asigurarea cu încăperi igienice, cu mijloace și echipament individual de protecţie; reparaţia cantinelor muncitorești și includerea obligatorie în meniu a bucatelor dietetice (SA Termocom; SA Floare Carpet; SA Tracom; SA Nufărul; SA Inteh).Toate cazurile de suspiciune și bolile profesio-nale confirmate sunt supuse unei analize detaliate la ședinţele comune ale administraţiei întreprinderii, comitetului sindical, cu participarea specialiștilor secţiilor. Concluzii1. Analiza în dinamică multianuală a patologiei profesionale înregistrate în mun. Chișinău și în Repu-blica Moldova demonstrează că indicii de morbidi-tate sunt departe de situaţia reală. Drept confirmare pot servi datele OMS despre patologia profesională înregistrată în ţările economic dezvoltate. 2. Morbiditatea profesională înregistrată în municipiul Chișinău se încadrează în tabloul mediu republican, cu unele particularități specifice econo-miei municipiului. 3. Bolile profesionale se înregistrarea cu precă-dere printre muncitorii de sex masculin, cu vechimea în muncă de peste 20 de ani.4. Structura patologiei profesionale înregistrate în municipiul Chișinău este dominată de hepatitele virale B și C (59,0%). Recomandări practice1.  Crearea condițiile decente de muncă, în conformitate cu exigențele sănătății ocupaționale.2. Asigurarea angajaţilor expuși noxelor pro-fesionale cu echipament individual de protecţie corespunzător și monitorizarea utilizării lui, cu luarea măsurilor de penalizare a angajaţilor în caz de neglijare.3. De prevăzut componenţa dotărilor social-sa-nitare, în funcție de nocivitățile generate de procesul tehnologic și procesul de muncă. 4. Sporirea eficienţei examenelor medicale periodice ale muncitorilor angajaţi în condiţii nocive și periculoase de muncă.5. Instruirea muncitorilor expuși noxelor profe-sionale referitor la cunoașterea pericolelor probabile pentru sănătatea lor la locul de muncă și reducerea riscurilor.Bibliografie1. Conferinţa Naţională de Medicina Muncii, Sovata, România, 2005.2. Băbălău V. Sănătatea muncitorilor în relaţie cu mediul de muncă. În: Securitatea şi igiena muncii, 2007, nr 1, p. 7.3. Gîrbu M., Russu Raisa, Bogdan Lidia ş.a. Cu privire la particularităţile patologiei umane la etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei. În: Profi laxia maladiilor – garanţia sănătăţii. Materialele Conferinţei ştiinţifi co-practice dedicate jubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat al municipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007, p. 229-232.4. Feofanov I., Olari Maria., Bogdan Lidia. Aspectele morbidităţii profesionale în municipiul Chişinău. În: Profi laxia maladiilor – garanţia sănătăţii. Materialele Conferinţei ştiinţifi co-practice dedicate jubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat al municipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007, p. 101-105.5. Tighineanu C., Doibani P., Şihlearov R. Morbiditatea profesională şi incapacitatea temporară de muncă în raionul Orhei. În: Profi laxia maladiilor – garanţia sănătăţii. Materialele Conferinţei ştiinţifi co-practice dedicate jubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat al municipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007, p. 101-105.Serghei Lipovan,medic-igienist categoria superioară,șef secție Sănătatea Ocupațională,CSP ChișinăuTel. 069384260ESTIMAREA CALITĂŢII EXAMENELOR MEDICALE PROFILACTICE ÎN RELAŢIE CU STAREA DE SĂNĂTATE A ANGAJAŢILORAlexandru TCACI, Anatolie MALÎI, Maxim MOGOREAN,Centrul Naţional de Sănătate PublicăSummaryAssessing the quality of the employees’ preventive medical examinations and theirs health stateSecurity health of employees can be provided largely through the provision of preventive health services to a high quality standard in a competitive and professional. In this paper, quality of care are evaluated prophylactic indica-tions, rendered in Moldova and estimate their impact on the health of employees.Keywords: preventive health services, medical examina-tions of employees, morbidity with temporary disability, occupational diseasesРезюмеОценка качества профилактических медицинских осмотров и взаимосвязи со состоянием здоровья работающих

Оценка состояния здоровья работников города Кишинэу по показателям профессиональной заболеваемости

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/11496/1/LIPOVAN_Serghei._Evaluarea_starii_de_sanatate.pdf

Оценка состояния здоровья работников города Кишинэу по показателям профессиональной заболеваемости

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova