Summary On the base of analysis of clinical, functional and laboratorial exams of infants suffering from acute otitis media we describe 4 variants of
AOM. Family doctor can diagnose only acute variant of OMA. Prolonged, recurrent and silent variants of OMA, lack of therapy effect during
3 days, are indications for consultation of doctor ORL.Rezumat Pe baza supravegherii şi examinării copiilor mici cu OMA am descris 4 forme de OMA. Numai forma acută de OMA poate fi diagnosticată
şi tratată de către medicul de familie. Formele prelungită, recidivantă şi latentă la copii, lipsa efectului după tratamentul pe parcursul a 3
zile, sunt indicaţii pentru consultaţia medicului ORL

Ababii, Ion

Chiaburu, Anghelina

Diacova, Svetlana

Maniuc, Mihail

Parii, Serghei

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

20 Nr. 4 (31), 2008    •   Supliment    •   Arta MedicaA VIII-a conferinţă naţională ORL cu participarea internaţionalămetode de tratament conservator complex pentru stimularea proceselor de sanare şi vindecare a focarelor de inflamaţie locală. Ca urmare, s-ar vedea în mod clar o diferenţă între rezultatul căpătat de obicei şi cel posibil în urma stimulării imune locale s-au generale, care posibil va asigura o evoluţie mai rapidă s-au mai completă a proceselor reparatorii. Stimularea proceselor antiinflamatorii şi reparative în caz de tonsilită cronică este posibilă, dar necesită cercetări de standardizare a preparatelor imunostimulatoare, precum şi descoperirea mecanismelor ce stau la baza fenomenelor celulare ale acestei stimulări.Bibliografie1. Ababii I, Popa Vl. Otorinolaringologie (pentru medicii de familie), Chişinău 2002.2. Ababii I, Şroit I, Gladun E, Ghidirim Gh. Stimularea imunităţii locale în tratamentul procesului inflamator, Chişinău, 2004, p.99 -100.3. Paradise JL, Bluestone CD, Colborn DK, Bernard BS, Rockette HE, Kurs-Lasky M (2002). “Tonsillectomy and adenotonsillectomy for recurrent throat infection in moderately affected children”. Pediatrics 110 (1 Pt 1): 7–15. 4. Stewart G, Friedman Ellen M, Sulek Marcelle. Quality of Life and Health Status in Pediatric Tonsil and Adenoid Disease, Arch Otolaryngol. Head Neck Surg.,Vol 126, p.45 - 48 jan.2000.5. Wolfensberger M, Mund M. “[Evidence based indications for tonsillectomy]. Ther Umsch (2004) 61 (5): 325–8. 6. Быкова вП. Морфофункциональная организация небных миндалин как лимфоэпителиального органа, вестн. оторинол., 1998. N.1 с. 41- 45. 7. Маккаев Мн. Клинико-патогенетические основы и эффективность сочетанной терапии хронического аденотонзиллита у детей. диссертация на соискание ученой степени доктора медицинских наук, Москва, 2008variantele otitelor Medii acute la copiiidiffeRenT VaRianTs of acuTe oTiTis Media in childRen Svetlana Diacova, Ion ababii, mihail maniuc, Serghei Parii, anghelina Chiaburu Catedra Otorinolaringologie, USMF «N. Testemiţanu», ChişinăuSummaryOn the base of analysis of clinical, functional and laboratorial exams of infants suffering from acute otitis media we describe 4 variants of AOM. Family doctor can diagnose only acute variant of OMA. Prolonged, recurrent and silent variants of OMA, lack of therapy effect during 3 days, are indications for consultation of doctor ORL.RezumatPe baza supravegherii şi examinării copiilor mici cu OMA am descris 4 forme de OMA. Numai forma acută de OMA poate fi diagnosticată şi tratată de către medicul de familie. Formele prelungită, recidivantă şi latentă la copii, lipsa efectului după tratamentul pe parcursul a 3 zile, sunt indicaţii pentru consultaţia medicului ORL.ActualitateaOtita medie constituie boala cu cea mai mare răspândire în copilăria mică. 2,3,6. Diagnosticul OMA la copiii de vârstă mică este dificil - decurge relativ asimptomatic în 40 – 60 % de cazuri, anume la copiii în primii ani de viaţă. Lipsa diagnosticului oportun şi a tratamentului adecvat a OMA duce la dezvoltarea complicaţiilor – mastoidita, sepsis, meningita, etc. 2, 5, 7, 8, evoluţia în alte forme de otita medie (otita medie exudativă, otita medie recidivantă, otita medie adezivă) 1, 5, se poate dezvolta otita medie cronică supurata cu riscul dezvoltării complicaţiilor intracraniene. 5,7 Diferite condiţii de fon, particularităţile de reactivitate determină varietatea largă a evoluţiei clinice ale inflamaţiei urechii medii la copiii. Formele diverse ale OMA necesită concepţie diferenţiata în tratamentul acestor copii. Scopul lucrăriiPrezentei lucrări este de a descrie variantele otitelor medii acute la copii.Material şi metodeSub supravegherea noastră în Clinica Pediatrică a catedrei Otorinolaringologie s-au aflat 935 copii cu diferite forme de OMA. Predominau copiii de vârstă mică (sub 3 ani) - 61 %, 28 % de copii erau din grupa preşcolara (4 - 7 ani), 11 % - între 7 si 14 ani. În Clinică pacienţii au fost examinaţi corespunzător «Schemei examinării otologice a copilului», elaborata de noi, care include 21Arta Medica   • Supliment  •  Nr. 4 (31), 2008     A VIII-a conferinţă naţională ORL cu participarea internaţionalădatele anamnezei, otoscopiei si pneumatice, otomicroscopiei, timpanometriei si înregistrării reflexului stapedian, audiometriei, rezultatele investigaţiilor cito- si histologice a materialului intraoperator, rezultate funcţionale în dinamica.Rezultate si discuţiiAnaliza datelor anamnestice în diferite grupe de vârstă a demonstrat o diferenţa mare în manifestările subiective ale bolii. Aşa dar, copiii cu vârstă de 3 ani şi mai mare au prezentat acuze caracteristice pentru OMA: otalgie, scădere de auz, zgomote auriculare, cefalee. Copiii de vârstă până la 3 ani în majoritate cazurilor au avut schimbări în comportament, care au fost notate de părinţi: neliniştea copilului, agitaţie, dereglări în atenţie şi somn, reacţia inadecvata la adresare, tulburări gastro–intestinale (inapetenţa, la copiii primului an de viata - vomă, diaree). Datele otomicroscopiei au fost diverse: prezenţa perforaţiei a membranei timpanice si eliminări au fost notate numai la 8 % de cazuri, schimbări de culoare, transparenţă, strălucire şi poziţie a membranei timpanice de diferite grade au fost constatate la toţi pacienţii, dar în 68% cazuri aceste semne au fost nesemnificative şi rezultatele evaluării au fost problematice. Otoscopia pneumatică a demonstrat o sensibilitate mare: în toate cazurile a fost remarcată imobilitatea membranei timpanice. Rezultatele impedansmetriei au fost esenţiale pentru diagnosticul otitei medii. Tipul B de timpanograma s-a înregistrat în 87 %, tipul C2 - în 13 %. Reflexul acustic lipsea la toţi pacienţii. La examinarea auzului s-a constatat hipoacuzie de tip transmisie la 89% pacienţi, mixtă - la 6 %. Pe baza analizei evoluţiei clinice au fost stabilite 4 forme de OMA: Otita medie acută, 2. Otita medie acută, evoluţia prelungită (subacută), 3. Otita medie acută recidivantă, 4. Otita medie acută, forma latentă. Prima forma (acută) a fost diagnosticată la 12 % din copiii supravegheaţi, a 2-a forma (prelungită) - la 21 %, a 3-a forma (recidivantă) – la 28 %, a 4-a forma (latentă) – la 39 % din pacienţi. Otita medie acută se caracterizează prin manifestări clinice generale ale infecţiei acute şi semne locale caracteristice pentru inflamaţia urechii medii. Acesta forma de otita medie se dezvoltă la copiii de orice vârstă cu reactivitatea organismului normală şi decurge pe parcursul a 3 – 6 săptămâni. Otita medie acută, evoluţia prelungită se dezvoltă la copiii de vârstă până la 3 ani cu reactivitatea relativ scăzută, pe fon de tratament inadecvat, se caracterizează prin semne generale şi locale clasice, cu durata bolii mai mult de 6 săptămâni. Otita medie acută recidivantă prezintă recidive de otita medie acută 3 şi mai multe ori pe parcursul a 6 luni sau 4 şi mai multe ori pe parcursul a 12 luni. Aceasta forma se observă la copiii cu infecţii frecvente ale căilor respiratorii superioare, patologie hipertrofică în nazofaringe şi faringe, procese alergice. Otita medie acută, forma latentă mai frecvent se înregistrează la copiii de vârstă până la 1 an, cu tulburări respiratorii şi gastro-intestinale pronunţate. Manifestările generale ale infecţiei prevalează în acest caz, semnele locale sunt îndoielnice. Toate aceste forme de OMA se caracterizează prin semne generale de infecţie acută ale căilor respiratorii superioare. Manifestările subiective depind de vârstă copilului. Fiecare din aceste forme clasic evoluează în trei faze succesive: 1. preperforativă, 2. perforativă, 3. de recuperare. Dar în majoritatea cazurilor otita medie se opreşte în prima faza - preperforativă şi trece într-o faza de recuperare.Algoritmul de diagnostic prevedea studierea datelor anamnestice cu scop de a forma grupe de risc în dezvoltarea otitelor medii. Prima etapă include studierea datelor pneumo- şi otomicroscopiei, ce permite aprecierea exactă a formelor manifeste ale inflamaţiei urechii medii. Aceste metode vor facilita depistarea copiilor cărora le este necesară o examinare otologică mai aprofundată. La a doua etapă, aplicarea metodei impedansmetriei cu evidenţa tuturor indicilor principali ale complianţei electroacustice permite determinarea exactă a prezenţei inflamaţiei urechii medii şi caracterul ei. Examenul audiologic permite aprecierea influenţei procesului patologic nefavorabil asupra auzului şi în diagnosticul diferenţial al tipurilor hipoacuziei.Conform cercetărilor noastre forma latentă şi prelungită ale inflamaţiei urechii medii predomină la copiii de vârstă până la 3 ani. Diagnosticul acestor forme se bazează pe rezultate impedanţmetriei şi examenului audiologic. Fiecare forma a inflamaţiei urechii medii se caracterizează printr-un complex de indici otomicroscopici, parametri elector-acustici şi electrofiziologici.ConcluzieAplicarea algoritmului de diagnostic ne permite diagnostica diferenţială inoportună şi tratamentul adecvat. Numai forma acută de OMA poate fi diagnosticată şi tratată de către medicul de familie. Vârstă copilului până la 3 ani, semne clinice şi paraclinice îndoielnice, lipsa efectului după tratamentul clasic pe parcursul a 3 zile, formele prelungită, recidivantă şi latentă la copii necesită consultaţia medicului ORL.Bibliografie1. Ababii I, Diacova S. Evolutia otitelor medii la copii. Buletin de perinatologie, Chisinau, 2001, Nr 2, p. 37 –40.2. Ababii I, Diacova S. Diagnosis of silent otitis media in infants in the first year of life. Central and East European Journal of Otorhinolaryngology and Head and Neck Surgery. Warsaw, Poland, 1998, vol. III, No 1/9, p.173 – 177.3. Bluestone CD, Klein JO (Eds), BC Decker, Hamilton, Otitis Media in Infants and Children, 4th ed, Ontario 2007. 4. Bluestone CD. Clinical course, complications and sequelae of acute otitis media. Pediatr Infect Dis J 2000; 19:S37. 5. Clinical Practice Guideline. Acute otitis media. uS Department of Health and Human Servicies. uSA. 2004. 6. Turner D, Leibovitz E, Aran A, et al. Acute otitis media in infants younger than 2 months of age: microbiology, clinical presentation and therapeutic approach. Pediatr Infect Dis J 2002; 21:669. 

Different variants of acute otitis media in children

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/20677/1/Variantele_otitelor_medii_acute_la_copii.pdf

Different variants of acute otitis media in children

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova