Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu“In this study are presented the treatment and diagnosis aspects of epithelial colorectal neoplasia (ECRN). During the period of 2007-2012, in “Surgery 2” Clinic of State Medicine and Pharmacy University “Nicolae Testemiţanu” from The Republican Clinical Hospital, in the Department of “Colorectal Surgery”, there were admitted 70 pacients (both with a definite and a probable diagnose) with ECRN including: single or multiple adenomatous polyps with a sporadic or hereditary character, familial adenomatous polyposis and malignant polyps. Endoscopic treatment was applied in 57 cases , while surgery, using laparotomy, was applied in 13 cases. Patients’ age was between 15 and 84 years.




În această lucrare sunt prezentate unele aspecte de diagnostic și tratament ale neoplaziei epiteliale colorectale (NECR). În Clinica de Chirurgie N2, a USMF „Nicolae Testemiţanu”, din cadrul Spitalului Clinic Republican, secția chirurgie colorectală, pe parcursul anilor 2007-2012, un lot de 70 pacienţi (inclusiv suspectaţi și constatați) cu NECR: polipi adenomatoşi solitari sau multipli cu caracter sporadic sau ereditar, polipoză adenomatoasă familială, polipi malignizați, au primit tratament endoscopic 57 pacienți, iar tratament chirurgical prin laparatomie- 13pacienți. Vârsta pacienţilor a variat de la 15 la 84 de ani

Balan, Ludmila

Bendelic, Valentin

Hotineanu, Vladimir

Palii, Lucian

Timiș, Tudor

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

96  22 . Shimada M, Matsumata T, Akazawa K, Kamakura T, Itasaka H, Sugimachi K, Nose Y. Estimation of risk of major complications after hepatic resections. Am J Surg 1994; 167: 399 – 403. 23. . Kooby DA, Stockman J, Ben-Porat L, Gonen M, Jarnagin WR, Dematteo RP, et al. Influence of transfusions on perioperative and long-term outcome in patients following hepatic resection for colorectal metastases. Ann Surg 2003; 237: 860 – 70.  24. Schreckenbach T., Liese J., Bechstein W., Moench C. Posthepatectomy Liver Failure. Published online: March 15, 2012. Dig Surg 2012;29:79–85 25. Azoulay D, Castaing, D, Smail A, Adam R, Cailliez V, et al: Resection of nonresectable liver metastases from colorectal cancer after percutaneous portal vein embolization. Ann Surg 2000; 231: 480–486. 26.  Azoulay D, Castaing D, Krissat J, Smail A, Hargreaves GM, Lemoine A, et al: Percutaneous portal vein embolization increases the feasibility and safety of major liver resection for hepatocellular carcinoma in injured liver. Ann Surg 2000; 232: 665–672. 27.   Reed DN Jr, Vitale GC, Wrightson WR, Edwards M, McMasters K: Decreasing mortality of bile leaks after elective hepatic surgery. Am J Surg 2003; 185: 316–318. 28.  Yamashita Y, Hamatsu T, Rikimaru T, Tanaka S, Shirabe K, Shimada M, et al: Bile leakage after hepatic resection. Ann Surg 2001; 233: 45–50. 29.  Capussotti L, Ferrero A, Vigano L, Sgotto E, Muratore A, Polastri R: Bile leakage and liver resection: Where is the risk? Arch Surg 2006; 141: 690–694.    OPTIMIZAREA DIAGNOSTICULUI ȘI TRATAMENTULUI NEOPLAZIEI COLORECTALE Vladimir Hotineanu, Lucian Palii, Valentin Bendelic, Tudor Timiș, Ludmila Balan Catedra Chirurgie nr.2, USMF „Nicolae Testemițanu“   Summary  Treatment and Diagnosis’ optimization in epithelial colorectal neoplasia  In this study are presented the treatment and diagnosis aspects of epithelial colorectal neoplasia (ECRN). During the period of 2007-2012, in “Surgery 2” Clinic of State Medicine and Pharmacy University “Nicolae Testemiţanu” from The Republican Clinical Hospital, in the Department of “Colorectal Surgery”, there were admitted 70 pacients (both with a definite and a probable diagnose) with ECRN including: single or multiple adenomatous polyps with a sporadic or hereditary character, familial adenomatous polyposis and malignant polyps. Endoscopic treatment was applied in 57 cases , while surgery, using laparotomy, was applied in 13 cases. Patients’ age was between 15 and 84 years.   Rezumat   În această lucrare sunt prezentate unele aspecte de diagnostic și tratament ale neoplaziei epiteliale colorectale (NECR). În Clinica de Chirurgie N2,  a USMF  „Nicolae Testemiţanu”, din cadrul Spitalului Clinic Republican, secția chirurgie colorectală,  pe parcursul anilor 2007-2012, un lot de 70 pacienţi (inclusiv suspectaţi și constatați) cu NECR: polipi adenomatoşi solitari sau multipli cu caracter sporadic sau ereditar, polipoză adenomatoasă familială, polipi malignizați, au primit tratament endoscopic 57 pacienți, iar tratament chirurgical prin laparatomie- 13pacienți. Vârsta pacienţilor a variat de la 15 la 84 de ani.   Actualitatea   Tractul gastrointestinal deține întîietatea în ceea ce privește numărul de patologii neoplazice față de oricare sistem de organe ale organismului uman. Analizând date epidemiologice din literatură cum sînt – frecvența în creștere a CCR, vîrsta tînără de afectare, 97  mecanism de transmitere, adesea autozomal dominant, riscul sporit al malignizării sînt argumente forte pentru necesitatea instituirii unui screening contemporan și tratament endoscopic sau chirurgical adecvat al NECR .   Subiectul selecţiei strategiei şi tacticii curative al NECR rămâne  discutabil până în prezent şi necesită o rezolvare individuală de la un caz la altul.   Scopul lucrării  Optimizarea diagnosticului și tratamentului neoplaziei epiteliale colorectale (NECR).    Material și metode  Lucrarea a fost efectuată la Catedra de Chirurgie Nr. 2, Clinica Nr.1, a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie  „Nicolae Testemiţanu”, din cadrul Spitalului Clinic Republican, secția chirurgie colorectală. Studiul s-a bazat pe analiza materialului clinic de tratament chirurgical sustras din fișele de staționar, în perioada  2007-2012, a unui lot de 70 pacienţi (inclusiv suspectaţi și constatați) cu NECR: polipi adenomatoşi solitari sau multipli, polipoză adenomatoasă familială, polipi suspecți la malignizare. Toţi pacienţii cu NECR au fost supuşi unui program de screening elaborat de clinică, care a inclus: anamneza personală, familială; examenul clinic; examenul de laborator: hemoleucograma,analiza biochimică a sîngelui, analiza generală a urinei, indicii sistemului de coagulare, ionograma, TFSO; tuşeu rectal cu rectoromanoscopie rigidă (biopsie); sigmoidoscopia flexibilă (biopsie); irigoscopia; colonoscopia (biopsie).   Rezultatele obținute  Analizînd incidența de afectare în funcție de vîrstă s-a constat : cu vîrsta pîna la 20 ani- 2 pacienți, de la 21-30 ani- 7 pacienți, de la 31-40ani – 3 pacienți, de la 41-50ani- 12pacienți, de la 51-60 ani – 34 pacienți, după 60ani- 12 pacienți. Conform diagramei (fig.1) atașate se observă o ascensiune de afectare, direct-proporţională cu vârsta, cu trecerea într-un platou de dominare  începând cu vârsta de 50 ani.  Repartiţia pe sexe  în acest lot  a  pus în evidenţă un raport  aproximativ 1:1 (32  femei : 38  bărbaţi).              Fig.1 Repartizarea bolnavilor lotului studiat în funcţie de vârsta şi  sex   Starea generală iniţială a pacienţilor asistaţi a fost apreciată ca satisfăcătoare în 60 de cazuri (85,7%), medie- în 8 cazuri (11,4%), gravă – în 2 cazuri (2,9%). Starea satisfăcătoare la majoritatea pacienţilor (85,7% de cazuri) denotă evoluţia asimptomatică (debutul şi perioada latentă) a NECR, prezenţa polipilor fiind pusă la un examen proctologic (endoscopic).  După semnele clinice am împarţit întreaga totalitate de pacienţi cu NECR, în 3 loturi:  Lotul 1 constituit din  pacienţii cu polipi solitari-31 de cazuri (44,3%), multipli - 26 de cazuri (37,1%), cu un total de 57 de cazuri (81,4%); Lotul 2 –au fost inclusi toţi pacienţii cu Polipoză Adenomatoasă Familială – 3 cazuri (4,3%). Lotul 3 – au fost enumerați pacienții cu NECR suspectați la malignizare și constatați – 10 cazuri (14,3%).  Toţi pacienţii cu NECR, au fost supuşi urmatoarelor metode de investigaţie: 98  1. RSS (biopsie)- 45pacienți (64,3%) ai lotului general, biopsie preoperatorie prelevată în toate cazurile; 2. Sigmoidoscopia flexibilă efectuată la 40 pacienți (57,1%); 3. Irigoscopia - 70 pacienţi (100%); 4. Colonoscopia preoperatorie  – 60 pacienți (85,7%);       5. FCS cu biopsie - 60 pacienți (85,7%).  Examenul histologic a confirmat în 82% cazuri originea adenomatoasă a polipilor, iar în 3% cazuri s-a constatat malignizarea acestora. Luînd în considerare dimensiunile polipilor, aceștia se repartizează conform diagramei (fig.2):           Fig.2 Rata adenomilor colo-rectali în dependenţă de dimensiuni             S-a evidențiat o dependență direct proporțională între dimensiunile adenomului, caracteristicele lui histologice și gradul de malignizare a acestuia.  Datorită examenului instrumental endoscopic efectuat la lotul de pacienți cercetat am reușit să determinăm ponderea topografică a adenoamelor pe traseul colonic . Întîietatea o deține colonul sigmoid în proporție de 45,7%  (32 pacienți), acesta este urmat de portiunea rectosigmoidiană- 21,4% (15 pacienți), rectul- 12,9% (9 pacienți), colonul descendent- 8,6% (6 pacienți), colonul transvers- 5,7% (4 pacienți), cec- 4,3% (3 pacienți), canal anal- 1,4% (1 pacient).  Datele obţinute în cadrul lotului de pacienţi cu polipi colorectali solitari şi multipli, denotă o lezare predominantă a colonului stâng, faţă de celelalte segmente ale intestinului gros, fapt ce confirmă necesitatea utilizării metodelor clasice de diagnostic, în special a rectosigmoidoscopiei rigide- metodă conservativă, dar care nu trebuie neglijată în favoarea metodelor explorative colorectale sofisticate.  Tratamentul neoplaziilor în general, şi în particular al tumorilor epiteliale benigne ale colonului şi  rectului reprezintă o problemă complexă, legată de aplicarea tacticii terapeutice, dictată de structura morfologică a tumorii, vechimea NECR, factorul ereditar, gradul mutagenetic al patologiei în cauză, implicarea procesului de malignizare, precum şi de nivelul leziunii pe traseul colonic.   Aplicarea metodicii terapeutice pentru NECR, a corelat direct cu localizarea acestora,  vizând operabilitatea. Utilizarea tratamentului optim, dupa eficacitate, a depins de natura biologică (histologică) a procesului neoplastic, de  gradul de raspândire locală şi la distanţă  a tumorii şi, nu în ultimul rând, de starea generală a pacientului.   Toţi bolnavii lotului au fost divizati în două grupuri: 1-ul grup de pacienţi la care a fost practicată metoda “mini-invazivă” (polipectomia endoscopică şi deschisă),  ca metodă  de tratament (57 de cazuri), iar grupul al 2-lea a fost constituiut din pacienţi operaţi prin laparotomie (13 de bolnavi). Metoda endoscopică a fost utilizată atît la bolnavii cu polipi solitari  cît și multipli. Metoda operatorie (prin laparotomie) a fost utilizată la bolnavii cu clinică de subocluzie și ocluzie intestinală în baza cancerizării polipilor colorectali. Intervenţiile chirurgicale s-au practicat atunci, când malgnizarea polipilor era evidentă sau era confirmată histologic în prealabil . Date concludente în acest sens sînt redate în tabelul de mai jos (Tabelul nr.1):  48,6%27,1%24,3%˂1cm 1-2cm˃2cm99                                                                                                                            Tabelul nr.1 Tipurile de intervenţii chirurgicale practicate la pacienţii loturilor studiate   Reieşind din datele statistice la capitolul NECR, concludem că, polipii adenomatoşi colonici solitari sau multipli, de origine sporadică sau ereditară trebuie să  fie extirpaţi, în  dependenţă de mai multe circumstanţe, pe cale transano-rectală directă sau endoscopică, ori pe cale abdominală (laparotomie). Fapt incontestabil că, odată fiind detectaţi adenomii colo-rectali trebuie lichidaţi, de preferinţă pe cale endoscopică, cu condiţia că pacientul nu are contraindicaţii.  Referindu-ne la rezultatele managementului chirurgical al Polipozei Adenomatoase Familiale unica metodă de tratament considerată ca una rezonabilă este cea chirurgicală. Scopul de baza al intervenţiei chirurgicale este lichidarea colonului şi a rectului alterat în vederea prevenirii CCR. În acelasi timp, trebuie să se ia în consideraţie asigurarea maximală a calităţii vieţii postoperatorii a bolnavului. Din  13 intervenţii prin laparotomie s-au constatat complicaţii la 5 pacienți:  - insuficienţa suturilor anastomozei – la 2 bolnavi ; - ocluzia intestinală dinamică soluţionată medical – la 1 bolnav; - supuraţia plăgii postoperatorii (mediane sau din loja stomei)–la 1bolnav;  - ocluzia intestinală aderenţială – la 1 bolnav.   Concluzii   Particularităţile de evoluţie clinică a NECR cu decurgere asimptomatică la etapele iniţiale sunt impedimente, ce cauzează adresarea tardivă a pacienţilor pentru asistenţă medicală specializată, fapt ce determină incidenţa relativ înaltă a diverselor forme de  neoplazie colorectală.        În stabilirea diagnosticului şi tratamentului de NECR, valoarea decisivă îi aparţine  fibrocolonoscopiei, considerată ca metodă „standard de aur”. Irigoscopia şi FCS sunt metode instrumentale obligatorii în diagnosticul NECR, informaţia diagnostică nu se exclude reciproc, ci se completează, sporind acurateţea diagnostică.    Polipectomia endoscopică reprezintă metoda de elecţie cea mai frecvent utilizată în tratamentul polipilor adenomatoşi colorectali. Unica metodă de tratament al PAF considerată rezonabilă este cea chirurgicală. Prezervarea unei porţiuni de colon sau rect, cu o ulterioară corecţie a dezvoltării polipilor prin sesiuni de polipectomie programată, contribuie nemijlocit la asigurarea calităţii vieţii acestui contingent de pacienţi.   Tratamentul oportun al NECR reprezintă calea cea mai sigură şi lesnicioasă pentru prevenirea dezvoltării cancerului colorectal. Tipul operaţiei  Polipi  solitari  Polipi multipli  PAF  Polipi  malignizați  Total operaţii Polipectomie endoscopică  22  15 -  -  57 Polipectomie deschisă  9  11 -  -  Rezecţie anterioară a rectului     2 13 Rezecţie sigmei    1 4 Colectomie subtotală cu proctectomie    2 3 Operaţia  Quenu-Milles     1 100  Bibliografie 1. Hotineanu V. Chirurgie - curs selectiv, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2008,Chișinău, pag.617-636 2. Kiefhaber P. Indications for endoscopic neodymium-YAG laser treatment in the gastrointestinal tract: twelve years' experience. Scand J Gastroenterol 1987;139:53. 3. Petersen, G., Brensinger, J. et al. "Genetic testing and counseling for hereditary forms of colorectal cancer." Cancer 86: 1720-30. (1999). 4. Воробьев Г. И., Царьков П. В., Сорокин Е.В., Троицкий А.А. Возможности функционально-сохранящей хирургии в лечении рака нижеампулярного отдела прямой кишки // Актуальные проблемы колопроктологии - научная конференция с международным участием.- Москва, 2005.- ст. 190 5. Яицкий Н.А., Нечай И.А., Петришин В.Л.,  Березин В. С., Суханкина Г. И., Васильев А.С., Соболева С.Н. Качество жизни и пути его улучшения у больных раком прямой кишки после сфинктеросохраняющих операций различных видов. // Актуальные проблемы колопроктологии - научная конференция с международным участием.- Москва, 2005.- ст. 32.    ULCERUL GASTRODUODENAL PERFORAT LA FEMEI Vadim Madan, Andrei Bujor  (Conducător ştiinţific – Bujor Petru, d.h.ş.m., prof. univ.) Catedra  Chirurgie 2 USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinica 2          Summary  Perforated gastroduodenal ulcer in women         There were studied 15 clinical observations, dealing with perforated gastroduodenal ulcer in women, hospitalized and operated  in the surgical clinic – 2 of  USMF „N. Testemiţanu” in the Municipal Hospital „Sfânta Treime”, city of Chişinău, during the period of 2002-2012 years.          The surgical treatment was composed by simple suture of perforated gastroduodenal ulcer.                                   There were no cases of postoperative mortalitaty.          Rezumat           Au fost studiate 15 observaţii clinice, cu ulcer gastroduodenal  perforat la femei, internate şi operate în clinica chirurgie 2 al USMF „N. Testemiţanu” la baza SCM „Sfânta Treime”, oraşul Chişinău în perioada anilor 2002-2012.         Tratamentul chirurgical a fost constituit din simpla suturare a ulcerului gastroduodenal perforat. Cazuri de mortalitate postoperatorie nu s-au înregistrat.  Actualitatea  În prezent ulcerul gastroduodenal perforat la femei este o problemă actuală, deoarece nici cea mai avansată şi contemporană terapie antiulcer, care persistă în timpul de faţă nu este în stare să excludă complicaţiile ulcerului gastroduodenal, care necesită corecţie chirurgicală. Eradicarea Helicobacter pylori, cât şi terapia modernă antiulcer nu pot împiedica apariţia complicaţiilor periculoase pentru viaţa pacientului, ca perforaţia ulcerului gastroduodenal, cu o rată înaltă a mortalităţii – 1,06 %.         Ulcerul gastroduodenal perforat  la femei este o complicaţie relativ rară, însă foarte periculoasă,  cu particularităţile sale patogenetice, cu o rată crescută a erorilor de diagnostic, malignizării şi a letalităţii. Lucrări consacrate acestei probleme sunt destul de puţine. Dacă la moment noi discutăm că ulcerul gastroduodenal perforat la femei ca o patologie relativ rar întâlnită, atunci cu 100 ani în urmă această patologie se întâlnea mult mai des ca la bărbaţi. 

Treatment and Diagnosis’ optimization in epithelial colorectal neoplasia

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/4986/1/Optimizarea_diagnosticului_si_tratamentului_neoplaziei_colorectale.pdf

Treatment and Diagnosis’ optimization in epithelial colorectal neoplasia

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova