Catedra otorinolaringologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”Nasal septum perforation is frequently encountered in practical otorhinolaryngology
pathology, where the two nasal cavities communicate, leading to changes in inspired air flow and
pressure.

Perforatia septului nazal este o patologie frecvent întîlnită în practica
otorinolaringologică, prin care cele două cavităţi nazale comunică, conducînd la modificarea
debitului şi presiunii aerului inspirat

Sandul, Ghenadie

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

289    Concluzii Rinomanometria este o metodă contemporană, precisă, sensibilă, uşoară de efectuat şi foarte utilă în practica ORL. Ea este unica metodă, ce permite: diferenţierea defectelor anatomice scheletale de hiperreactivitate nazală, determinarea indicaţiilor obiective pentru intervenţii chirurgicale, confirmarea statutului curent al hirerreactivităţii nazale prin măsurări efectuate pînă şi după testul de provocare, identificarea obiectivă a factorilor non-nazali (orali, dentari, anomalii de mandibulă, pulmonari, cardiaci, factori fiziologici) în respiraţia perorală prin obţinerea valorilor normale ale rinomanometriei, identificarea estimărilor subiective false ale respiraţiei nazale prin comparaţie cu valorile obţinute la măsurări.  Bibliografie 1. Bachmann W., „Obstructed nasal breathing” (ghidul rinomanometrului Atmos 300), Atmos MedizinTechnik 2000. 2. Пискунов В. С., „Исследование аэродинамики воздушного потока в полости носа”, Российская Ринология №2/2000 с.12-15 3. Sarafoleanu Codruţ, „Rinologia”, Dr., Editura Medicală Bucureşti 2003. 4. Thulesius Helle Lundgaard, „Rhinomanometry in clinical use. A tool in the septoplasty decision making process”, Lund University, Sweden 2012. 5. Vogt Klaus, Jalowayski Alfredo, „4-Phase-Rhinomanometry Basics and Practice 2010”, Rhinology, Supplement 21.    PROFILAXIA INTRAOPERATORIE A PERFORAŢIEI SEPTULUI NAZAL Ghenadie Sandul Catedra otorinolaringologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”  Summary Intraoperative prevention of septal perforation Nasal septum perforation is frequently encountered in practical otorhinolaryngology pathology, where the two nasal cavities communicate, leading to changes in inspired air flow and pressure.   Rezumat Perforatia septului nazal este o patologie frecvent întîlnită în practica otorinolaringologică,  prin care cele două cavităţi nazale comunică, conducînd la modificarea debitului şi presiunii aerului inspirat.  Intervenţiile chirurgicale noninvazive în otorinolaringologie ocupă un loc de frunte în practica ORL şi se caracterizează prin complicaţii minime. În timpul septoplastiei (în comparaţie cu rezecţia după Killian), frecvenţa formării perforaţiei septului nazal se micşorează de 8 ori şi atinge 0,86%. În acest context, s-ar putea da preferinţă septoplastiei în locul rezecţiei submucopericondrială, şi, în acest caz doar 1 pacient din 100 (fiecare al 117-lea) va suferi de perforaţie septală. Şi totuşi, frecvenţa înaltă a efectuării asemenea intervenţii presupune un procent mare de complicaţii. În legătură cu aceasta, problema perforaţiei postoperatorii a septului nazal rămîne a fi actuală.  Perforarea septului nazal este o conditie medicala in care septul nazal, membrana cartilaginoasa care separa narile dezvolta o gaura sau o fisura. Aceasta poate fi directa prin piercing-urile nazale sau indirecta prin folosirea pe termen lung a cocainei sau spray-urilor decongestionante, curatirea nazala digitala agresiva sau drept complicatie a chirurgiei nazale cum este septoplastia sau rinoplastia. Cauzele mai putin frecvente ale septului perforat nazal includ conditiile granulomatoase rare cum este granulomatoza Wegener. 290  Un sept nazal perforat poate varia ca dimensiune si localizare, gasindu-se de obicei in profunzimea nasului. Poate fi asimptomatic sau determina o varietate de simptome. Perforatiile mici pot determina un zgomot de fluierat cind se respira. Perforatiile mari au de obicei mai multe simptome. Acestea pot cuprinde o combinatie de cruste, eliminare de singe, dificultate a respiratiei, presiune nazala si discomfort. Cu cit perforatia este mai aproape de nari cu atit va determina simptome. Semne si simptome: Perforatiile septale sunt de obicei asimptomatice. Totusi unii pacienti pot prezenta istoric de obstructie nazala, formare de cruste, episoade intermitente de epistaxis, drenaj urit mirositor din nas sau un sunet de fluierat de durata la respiratie. Un istoric medical este important in evaluare deoarece perforatiile nazale sunt asociate cu multiple boli sistemice. Bolile inflamatorii cum sunt bolile vasculare ale colagenului, sarcoidoza si granulomatoza Wegener pot cauza perforatii septale. Procesele infectioase cum este tuberculoza, sifilisul si bolile fungice pot determina perforatii septale. Rar perforatia este elementul esential intr-un neoplasm sinonazal. Cauzele traumatice de perforatie septala pot fi impartite in externe, interne si iatrogene. Trauma externa include fractura nasal-septala. Un hematom septal determina supradenivelarea mucopericondrului de pe cartilaj, ischemie si necroza secundara a cartilajului cu perforatie secundara. Trauma interna cum este manipularea digitala poate determina perforatie septala. Trauma iatrogena cuprinde istoric de septoplastie, mesaj nazal sau cauterizare pentru epistaxis si intubare nazotraheala. Folosirea de medicamente trebuie revazuta. Folosirea cronica de spray-uri nazale vasoconstrictive si cu corticosteroizi poate determina perforatii septale. Folosirea cocainei poate cauza perforatia septala. Expunerea la fumuri industriale, praf de lemn, procese de refinisare a nichelului si vopsire a pielii poate determina neoplasme sinonazale si dezvoltarea de perforatie septala. Expunerea la uleiuri minerale, crom, vopsele a fost asociata cu o incidenta ridicata a tumorilor sinonazale. În patogeneza postoperatorie a perforaţiei septului nazal, pot fi identificate următoarele elemente cheie. O traumă chirurgicală de proporţii care duce la dereglerea microcirculaţiei în mucoasa septului nazal, provoacă atrofierea şi necrotizarea mucoasei, şi, condromalaţie cu rezorbţia cartilajului patrulater, care în combinaţie cu invazia bacterială provoaca perforaţia septală. Factorii ce duc la riscul formării unor astfel de complicaţii sunt: ruptura intraoperatorie a mucoasei, hematomele postoperatorii ale septului, recidive de hemoragii nazale şi redemeşarea cavităţii nazale. Tactica chirurgicală a perforaţiei septale, acut apărută în timpul intervenţiei, este definită- plastica momentană cu reimplantarea cartilajului sau a fragmentului osos, perpendicular  cu plastica osului etmoidal. Dar, necătînd la faptul că la momentul dat mucopericondriul este considerat organ aparte, iar integritatea acestuia defineşte calitatea transportului mucociliar, au fost găsite recomandaţii clare asupra rupturilor intraoperatorii a mucoasei septului nazal. Astfel, optimizarea tacticei chirurgicale a rupturii intraoperatorii a septului, devine o sarcină tot mai actuală, rezolvarea căreia ridică eficacitetea tratamentului deformaţiei septului nazal. Examenul fizic:  Examenul fizic al nasului incepe cu evaluarea nasului extern. Perforatiile mari pot determina pierderea sustinerii dorsale a nasului si deformarea acestuia. Cele mai multe perforatii septale sunt identificate accidental in timpul unui examen fizic de rutina. Examenul nazal cu rinoscopie anterioara este esential. Rinoscopia anterioara poate demonstra formare de cruste; toate crustele trebuie inlaturate pentru a obtine o evaluare corecta a septului. Decongestionantele nazale topice pot ajuta la inspectia intregului sept. Localizarea perforatiilor septale este importanta deoarece perforatiile posterioare sunt tipic asimptomatice comparabil cu perforatiile anterioare. Endoscopia nazala poate asista evaluarea intregului sept. Pozitia si diametrul perforatiei trebuie notate. Palparea septului cu un aplicator din bumbac aduce informatii de valoare asupra integritatii cartilajului. Formarea de cruste pe intregul sept, mucoasa edematoasa sau inflamatia mucoasei trebuie sa alerteze medicul asupra bolilor sistemice drept etiologie a perforatiei.  La pacientii cu o cauza identificabila a perforatiei septale nu mai sunt necesare alte teste. Totusi pacientii cu cauza neindentificabila necesita alte investigatii. 291  Vom împărţi studiul în 2 etape: 1 etapă- caracterizarea rupturilor mucoasei septului nazal,care necesită închidere prin operaţie plastică. 2 etapă- definirea tacticei chirurgicale optime în dependenţă de tipul şi mărimea rupturii mucoasei.     În perioada anilor 2009-2011, sub supraveghere medicală s-au aflat 158 pacienţi cu deformaţie a septului nazal şi cu rinită hipertrofică concomitent, dintre care 97 bărbaţi şi 61 femei, cu vîrsta cuprinsă între 19-51 ani. Toţi pacienţii au fost supuşi operaţiei septoplastice. Dacă în timpul intervenţiei apărea vre-un defect osos-cartilaginos, acesta era completat cu transplant. Demeşarea cavităţii nazale a fost efectuată cu hidrotampoane de silicon, pe secţiuni,timp de 24 h după operaţie. În studiu au fost iincluşi pacienţi cu rupturi lineare unilaterale ale mucoasei septului, apărute în urma septoplastiei. Pacienţii s-au aflat sub supraveghere medicală timp de 35 zile. În acest timp au fost folosite următoarele metode de investigaţie: rinomanometria activă anterioară, efectuată pînă la începutul tratamentului şi la a 35 –a zi după operaţie; testul cu zaharină, la a 10-a şi a 35-a zi de tratament s-au efectuat investigaţii de explorare a activităţii transportului mucociliar a mucoasei septului în partea stîngă şi cea dreaptă a cavităţii nazale; endoscopia nazală, controlul vizual al mucoasei nazale, în special al sectorului rupturii, zilnic, de la a 7-a,  a 10-a zi după tratament. În dependenţă de lungimea rupurii mucopericondriului, pacienţii au fost împărţiţi în 3 loturi: I lot- pacienţi cu lungimea rupturii mucoasei de pînă la 0,4 cm. II lot- pacienţi cu lungimea rupturii mucoasei de la 0,4cm pînă la 0,7 cm. III lot- pacienţi cu lungimea rupturii mucoasei de la 0,7cm pînă la 1,2 cm. Fiecare lot a fost împărţit în 3 subgrupe, în dependenţă de deficitul ţesuturilor conjunctive  a septului  nazal: Subgrupa  A- surplus de ţesut conjunctiv. Subgrupa  B- deficit de ţesut conjunctiv. Subgrupa  C- defect al ţesutului conjunctiv. Analizînd rezultatele primei etape de explorare, am constatat că în timpul rupturii intraoperatorii a mucoasei septilui nazal, la pacianţii din lotul  I B şi subgrupa  A , vindecarea are loc fără formarea  unor defecte  a ţesutului conjunctiv a septului. În lotul II  B  şi III  B -58,3%  defecte,iar în subgrupa  C a tuturor loturilor-100% defecte. Astfel, pacienţii din subgrupa C a tuturor loturilor şi pacienţii loturilor II B şi III B au nevoie de intervenţie chirurgicală care ar asigura vindecarea rupturii. În acest scop, marginele rănii sunt fixate cu ajutorul unui clei  biologic, a suturilor, sau a unui pansament. La următoarea etapă a studiului am folosit peliculă din polimer- diplen C- folosită de stomatologi pentru regenerarea ţesutului, deoarece permite pătrunderea aerului şi a lichidului. Conform rezultatelor primite în prima etapă de studiu,am comparat starea dinamică a rupturilor mucoasei septului la pacienţii din subgrupa C a tuturor loturilor şi a pacienţilor loturilor  II B şi  III B, la care în a 7-a zi de tratament a fost observat un defect al mucoasei (50 persoane), cu pacienţi  incluşi în studiu  la fel în număr de 50 şi care aparţin subgrupelor date,dar care  se deosebesc prin faptul că în timpul operaţiei, pe secţiunea rupturii a fost pusă peliculă din biopolimer. Deci,în a 2-a etapă de studiu au intrat 100 pacienţi cu ruptură a mucoasei septului, aflaţi sub supraveghere medicală timp de 35 zile. Conform datelor endoscopice, am constatat că termenul de restabilire a rupturii  (defectului) cu folosirea peliculei din biopolimer, sau fără, punctul de pornire se consideră a 7-a zi postoperatorie. Datele primite confirmau faptul că pelicula  din biopolimer este efectivă pentru pacienţii loturilor  II B şi III B, pe cînd folosirea acesteia pentru pacienţii subgrupei C a tuturor loturilor se solda cu cundromalaţie locală. Astfel, conform studiilor efectuate, pot fi făcute următoarele concluzi: Defectele interoperatorii ale  mucoasei septului nazal nu necesită închidere prin plasică dacă marginele rupturii mucoasei sunt suprapuse. 292  Dacă la ruptura mucopericondriului, mucoasa nazală se suprapune fără formarea unui defect, este necesară, din punct de vedere profilactic, fixarea cu ajutorul biocleiului sau a peliculei din biopolimer.  Bibliografie 1. А.И. Крюков, Г.Ю. Царапкин, М.Е. Артемьев, Х.Ш.Аржиев, Е.В. Горовая ГБУЗ «Московский научно-практический Центр оториноларингологии Департамента здравоохранения города Москвы» 2. www.romedic.ro 3. Schwentner I, Dejakum K, Schumutzard J, Deibl M. Does nasal septal surgery improve quality of life?Acta Oto-Laryngologica,2006; 126; p.752-757. 4. Harar R, Chadha N, Rogers G.The role of septal perforation.Rinology, 2008,May 30; p.145-178. 5. Badia L, Lund V, W.Etnic variation in sininasal anatomy on CT-scanning.Rhinology, 2007, December 23,p.210-217.2    PRONOSTICUL  EFICACITĂŢII  PROTEZĂRII  AUDITIVE Sergiu Parii1, Ion Ababii1, Anghelina Chiaburu1,2,  Constantin Jucovschi3, Svetlana Diacova1                                                    1USMF „Nicolae Testemiţanu”, catedra Otorinolaringologie 2 IMSP SCRC „Em.Coţaga”, Centrul republican-funcţional de audiologie, protezare auditivă şi reabilitare medico-pedagogică                   3 IMSP Institutul de Cardiologie, Secţia Deservire matematică  Summary  The forecast of  hearing aids efficacy Hearing aids is the most frequent method of recovering the hearing. The problem you solve the formula proposed consists in increasing the effectiveness of hearing aids, due to the forecast of adverse effects in case of hearing aids fitting. A discriminant analysis allowed to calculate the share of each of the factors in the risk of hearing aids  inconvenience. The precision of classification according to these 5 factors with adverse prognosis for the group is 93,75% and with a favourable prognosis for the group is 84,21%. Key words: Senzorineural hearing loss, hearing aids, forecast of adverse events.  Rezumat  Protezarea auditivă reprezintă metoda de recuperare a auzului cea mai frecvent utilizată. Problema  pe care o rezolvă metoda propusă constă în majorarea eficacităţii protezării auditive, datorită pronosticului efectelor adverse la utilizărea protezelor auditive. Analiza discriminantă a permis de a calcula ponderea fiecăruia din aceşti factori în riscul dezvoltării inconvenientelor protezării auditive. Precizia clasificaţiei conform acestor 5 factori pentru grupul cu pronostic nefavorabil este de  93,75% şi pentru grupul cu pronostic favorabil - de  84,21%.  Cuvinte cheie: surditate neurosenzorială, protezare auditivă, pronosticul efectelor adverse. Conform datelor prezentate de OMS în lume sunt peste 700 mln. oameni cu surditate, 80 %  dintre care trăiesc în ţările economic în curs de dezvoltare (1). Surditatea neurosenzorială atât la copii, cât şi la maturi prin consecinţele sale care deseori duc la invaliditate şi tendinţa de majorare a numărului de persoane la care se constată această patologie, constituie o problemă importantă sub aspect medico-social. Surditatea neurosenzorială (de percepţie) este afecţiunea analizatorului auditiv, ce se manifestă clinic prin deficienţă auditivă de tip percepţie, acufene (tinitus). Antrenarea în procesul patologic a fibrelor porţiunii 

Intraoperative prevention of septal perforation

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/5002/1/PROFILAXIA_INTRAOPERATORIE_A_PERFORATIEI_SEPTULUI_NAZAL.pdf

Intraoperative prevention of septal perforation

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova