Catedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală USMF ,,Nicolae Testemiţanu”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infeciooase ,,Toma Ciorbă”This article reveals some clinical, epidemiological, laboratory and treatment peculiarities in 9 patients with cutaneous anthrax of carbuncular form. The diagnosis was confirmed by the bacteriological method in 8 patients. The disease has a classic evolution with the prevalence of mild and moderate forms. One patient with severe carbuncular form developed a secondary septicemia. 8 patients were treated with Penicillin, and one with Ciprofloxacin. All the patients with anthrax recovered.




În articol sunt prezentate unele particularităţi  clinice, epidemiologice şi de laborator la 9 bolnavi cu antrax cutanat , forma carbunculoasă. La 8 dintre ei diagnosticul a fost confirmat bacteriologic. Boala a evoluat caracteristic cu prevalarea formelor uşoare şi medii. La un pacient cu forma gravă s-a dezvoltat septicemia cărbunoasă secundară. 8 pacienţi s-au tratat cu Penicilină, iar unul (cu alergie la Penicilină în antecedente) a fost tratat cu Ciprofloxacină. Toţi bolnavii s-au însănăoşit

Andriuţă, Constantin

Baba, Lilia

Botezatu, Iulita

Cojocaru, Stela

Holban, Tiberiu

Simonov, Ludmila

Andriuță, Constantin

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

 256BOLI  INFECŢIOASE     CARACTERISTICA CLINICĂ, EPIDEMIOLOGICĂ, DE LABORATOR ŞI TRATAMENT A ANTRAXULUI Constantin Andriuţă, Iulita Botezatu, Tiberiu Holban, Ludmila Simonov,  Lilia Baba, Stela Cojocaru Catedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală USMF ,,Nicolae Testemiţanu”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infeciooase ,,Toma Ciorbă”  Summary Clinical, epidemiological, laboratory and treatment characteristics of anthrax This article reveals some clinical, epidemiological, laboratory and treatment peculiarities in 9 patients with cutaneous anthrax of carbuncular form. The diagnosis was confirmed by the bacteriological method in 8 patients. The disease has a classic evolution with the prevalence of mild and moderate forms. One patient with severe carbuncular form developed a secondary septicemia. 8 patients were treated with Penicillin, and one with Ciprofloxacin. All the patients with anthrax recovered.   Rezumat În articol sunt prezentate unele particularităţi  clinice, epidemiologice şi de laborator la 9 bolnavi cu antrax cutanat , forma carbunculoasă. La 8 dintre ei diagnosticul a fost confirmat bacteriologic. Boala a evoluat caracteristic cu prevalarea formelor uşoare şi medii. La un pacient cu forma gravă s-a dezvoltat septicemia cărbunoasă secundară. 8 pacienţi s-au tratat cu Penicilină, iar unul (cu alergie la Penicilină în antecedente) a fost tratat cu Ciprofloxacină. Toţi bolnavii s-au însănăoşit.  Actualitatea temei Pe teritoriul Republicii Moldova antraxul este o maladie cu potenţial epizootoepidemiologic înalt (1,2,3,4). În trecut maladia era destul de răspîndită la animale, mai rar la om, deoarece  bacilul cărbunos în sol şi cadavre nu numai că se păstrează, dar şi se poate multiplica (5,8). O dată cu lărgirea sectorului privat s-a majorat şi numărul de animale, ce crează premize de a reapărea noi focare de antrax (6,7).   Material şi metode Au fost supuşi examenului clinic, epidemiologic, de laborator şi tratament 9 pacienţi cu diagnosticul de antrax, stabilit în ultimii 10 ani în diferite raioane ale Republicii Moldova.   Rezultatele obţinute şi discuţii Bolnavii erau preponderent de sex masculin (8), având vârstă diferită:  23-24 ani – 2 pacienţi; 33-38 ani - 3  şi  44-48 ani  - 4. În 2 focare de antrax s-au depistat câte 3 persoane, într-un focar – 2 şi în altul - o persoană. Fiecare focar a apărut după contactul cu animalele bolnave sau suspecte la îmbolnăvire , care au fost sacrificate. În focarul cu  junca bolnavă de antrax şi sacrificată au apărut 2 cazuri de îmbolnăviri ; în alte 2 - câte 3 cazuri fiind în contact cu carnea de ovine de la animalele care erau aparent sănătoase în timpul sacrificării, însă la examenul veterinar de laborator s-a depistat bacilul cărbunos. În focarul cu apariţia unui caz de antrax, materialele colectate de la animalul sacrificat şi de la bolnavul de antrax,  s-au dovedit a fi negative.   257De menţionat, că nu toate persoanele, ce au fost expuse riscului de molipsire la contaminare cu animale infectate cu bacilul cărbunos s-au îmbolnăvit. De tot au activat 45 de persoane, dar s-au îmbolnăvit numai 9. Toţi pacienţii erau din localităţi rurale. Perioada de incubaţie a durat 3 zile  la 6 pacienţi, 5 zile – la 2 şi 6 zile -  la unul. S-au adresat după ajutorul medical în prima zi a maladiei 2 persoane, în ziua a 2-a – 5, în a 4-a – 1, în a 5-a -1. Au fost spitalizaţi în secţie de boli infecţioase : în  prima zi a maladiei -  un pacient, în a 2-a – 3, în a 4-a – 3, în a 5-a – unu şi în a 6-a – unu. Diagnosticul de antrax cutanat atât la îndrumare, cât şi la internarea în spital a fost suspect. Maladia a evoluat în formă uşoară la 3 pacienţi, semigravă – la 4, gravă – la 2, ceea ce e indicat şi de alţi autori (3,5,6,8). În debutul maladiei forma carbunculoasă cutanată de antrax era diagnosticată la toţi cei 9 pacienţi. Ulterior la unul din ei maladia s-a complicat cu septicemia cărbunoasă, iar la  altul- cu pneumonie. Carbunculul cutanat a fost localizat pe mâna dreaptă la 4 pacienţi, pe cea stîngă – la 4 şi pe ambele mâini – la o persoană. La 4 bolnavi afecţiunile cutanate erau localizate pe partea dorsală a mâinilor, la unul – în regiunea meta-carpală, la 4 -  pe antebraţ. Totodată la unul s-a mai depistat carbuncul pe palmă, iar la altul - şi pe falanga a 2-a a degetului mijlociu de la mâna dreaptă. Evoluţia carbunculelor a fost caracteristică: plaga iniţial exprimată prin pată, apoi papulă, veziculă, vezicule fiice, pustulă hemoragică, crustă şi cicatrice. Pe măsura evoluţiei carbuncului s-a determinat, că ulcerul şi crusta erau localizate mai jos de nivelul pielii sănătoase la 5 pacienţi, iar marginile lui proeminau deasupra dermei la 4 persoane. Culoarea neagră a crustei s-a dezvoltat la 7 din 9 pacienţi, iar la doi – avea  nuanţă cafenie. Câte un carbuncul a fost depistat la un pacient, câte 2 – la 5, câte 3-4 – la 2, iar la unul erau 9 carbuncule. Carbunculele la palpare erau nedureroase la 8 pacienţi, la un bolnav manefestîndu-se cu dureri moderate în debut. În jurul plăgii centrale se determina un  lizereu de hiperemie cu dimensiune de 2-3 cm, unde erau amplasate veziculele fiice, fiind prezente la 7 pacienţi, iar la doi bolnavi ele s-au contopit şi erau manifestate sub formă de bulă hemoragică în jurul  crustelor. Edemul în jurul carbunculului s-a dezvoltat pe mână şi braţ la 5 pacienţi, pe mână,braţ şi gât – la 3; pe mână, braţ, partea dreaptă a corpului, gât, fese, spate  -  la un bolnav. Edemul s-a micşorat şi a dispărut în dependenţă de căderea crustelor, care totui la 2 pacienţi s-au observat  timp de 35-42 zile. Detaşarea crustelor a avut loc la a 10-18-a zi de la debutul maladiei la 6 convalescenţi şi la a 31-45-a  zi – la 3.Limfadenita şi limfangoita regională s-au depistat la 8 bolnavi.  Semne de intoxicaţie generală erau prezente la 8 persoane, cefaleia -  la 7, slăbiciunea generală, frisoane, febra – la 6. La 3 pacienţi maladia a evoluat afebril. Temperatura în limetele 37,8-38˚ a fost la 4 bolnavi, 39-40˚ -  la 2. La 2 bolnavi curba termică era biundulară. Durata temperaturii de 2 zile a fost la un pacient, 4-5 zile - la 3, 6-7 zile –la 2. Unda a 2-a a curbei termice s-a dezvoltat după 2 zile de temperatură normală şi a durat încă 5-6 zile, fiind numai în limitele de până la 38˚. La unul din aceşti doi pacienţi s-a stabilit septicemie secundară, cărbunoasă, la altul -maladia s-a complicat cu o pneumonie. Afectarea sistemului cardiovascular s-a depistat la 5 pacienţi: tahicardia – la 2, hipotonia – la 3, zgomotele cardiace atenuate – la 4, schimbări în electrocardiogramă – la 3. Ficatul predomina de sub rebordul costal drept la 5 persoane (de 2 cm – la 3 şi de 3-4 cm – la 2). Splina la nivelul rebordului costal stîng s-a depistat la 2 bolnavi. Diagnosticul de antrax a fost conformat bacteriologic la bolnavul cu forma generalizată şi din carnea animalelor sacrificate în 3 focare. În focarul cu depistarea unui caz de antrax diagnosticul n-a fost confirmat prin examenul bacteriologic nici la bolnav, nici la animalul sacrificat, cu toate că tabloul clinic era caracteristic pentru această maladie. Proba intradermală cu antraxină a fost pozitivă la 5 din 8 pacienţi examinaţi. La un bolnav  această probă nu a fost examinată din lipsa antraxinei. În analiza generală a sângelui s-a depistat hiperhemoglobinemia la 3 bolnavi, leucocitoza – tot la 3, neutrofilia cu deviere spre stînga – la 2, trombocitoza şi plasmocitoza – la câte un pacient; VSH era accelerată la 3 pacienţi.  258Tratamentul s-a efectuat cu vitamine, desensibilizante, detoxicante, diuretice, cardiotonice. Din antibiotice s-a dovedit a fi eficace penicilina în doze 4- 8- 24 mln nictimeral la 8 pacienţi şi ciprofloxacină – la unul. Unui bolnav i s-a întreprins intervenţie chirurghicală (după care s-a dezvoltat forma septică secundară), iar altul – a încercat singur să înlăture forţat crusta, din care cauză a suportat mai târziu o pneumonie. Externarea convalescenţilor a fost efectuată după căderea crustelor. Au făcut 10 zile-pat 2 pacienţi, 12-13 zile-pat – 3, 18-23 zile  - 2 şi  31- 45 zile -  încă 2. Ca exemplu relatăm ultimul caz de antrax. Bolnavul B. 48 ani, fiind îndrumat dintr-un sat din centrul republicii, care a luat parte la sacrificarea anevoioasă a juncei vecinei pe data de 14 septembrie 2008. Tot atunci, când a deschis cutia toracică a animalului, s-a traumat la mâna dreaptă în regiunea articulaţiei meta-carpiene pe suprafaţa superioară. După ce au împărţit carnea, a spălat mâinile cu săpun, a spălat plaga cu dioxidin, iod şi a lucrat pe automacaragiu. Manifestările clinice în a doua zi progresau. S-a adresat la medic numai la  24 septembrie (a 10 zi a maladiei) şi a fost spitalizat la SCBI. Obiectiv în regiunea meta-carpiană pe suprafaţa externă s-a determinat o crustă cu diametru de1,5 – 2 cm de culoare  neagră cu margini festonate, aprofundată, nedureroasă în jur  cu o bulă hemoragică tensionată, diametrul cărea era de 3-4 cm. Totul era situat pe o  suprafaţa de edem răspândit pe mână, antebraţ, braţ, partea laterală a toracelui. În următoarele zile edemul s-a răspândit pe spate, burtă, fese şi gât din dreapta. Pielea în regiunea edemului pe torace era de culoare roz-pală, în rest  - culoarea pielii nu era schimbată. Se ştia că bolnavul nu suporta Penicilină – din această cauză i s-a indicat Cefatoxim cu Gentamicină. Peste 4 zile de tratament din cauza neeficacităţii ( starea nu s-a ameliorat, temperatura  rămânea mai mare de 38˚, edemul progresa şi se majora ) i-a fost indicat Ciprofloxacina intravenos câte 1g de 2 ori pe zi. Din a 15-18-a zi de la debutul maladiei temperatura  treptat a scăzut şi s-a normalizat. La a 20-a zi a maladiei s-a realizat a doua undă de febră, care (după părerea noastră) a fost legată de afectarea pulmonară. Radiografic date clare de pneumonie nu s-au depistat, însă au fost determinate aderenţe pleurale şi deplasarea diafragmului stîng. În tratamentul etiotrop de această dată s-a folosit Lincomicină intravenos timp de 10 zile. Temperatura a scăzut la a 25-a zi a maladiei, a început a se micşora edemul. La a 27 zi a maladiei bolnavul singur a înlăturat crusta şi în acea seară temperatura s-a ridicat la 37,4˚. Examenul conţinutului bulei, a crustei, cum şi a resturilor de carne a animalului sacrificat nu au dat rezultate pozitive. Dar, debutul acut după traumă la sacrificarea animalului bolnav, perioada scurtă de incubaţie , febra înaltă, dinamica dezvoltării carbuncului, înfundarea crustei, bula hemoragică dezvoltată în jurul crustei, lipsa durerilor, edem masiv, extins, nedureros fără godeuri a dat posibilitatea de a stabili diagnosticul de antrax forma cutanată carbunoasă, complicată cu pneumonie.  Concluzii 1. Toţi 9 bolnavi examinaţi au suportat forma carbunoasă cutanată de antrax. Forma uşoară de antrax s-a stabilit la 3 pacienţi, cea medie – la 4 şi gravă – la 2. La un bolnav cu formă gravă s-a dezvoltat septicemia secundară, la altul - pneumonia. 2. Toţi pacienţii s-au molipsit de antrax în timpul scarificării animalelor bolnave de antrax prin tegumentele lezate. 3. Evoluţia carbunculelor era caracteristică, cea ce a permis de a suspecta antraxul la îndrumarea şi spitalizarea bolnavilor în secţiile de boli infecţioase. 4. Confirmarea bacteriologică a antraxului a avut loc la 8 din 9 pacienţi examinaţi. 5. De rând cu utilizarea preparatelor de detoxicaţie s-a efectuat tratamentul cu  Penicilină, fiind eficace la 8 bolnavi de antrax. La 1 pacient cu reacţie alergică la penicilina în antecedente a fost eficientă Ciprofloxacina. Toţi bolnavii examinaţi s-au vindecat.  Bibliografie 1. C. Andriuţă, V. Pântea, E. Mihnevici. Zooantroponozele şi profilaxia lor. Chişinău,1988, 5-11.  2592. C. Andriuţă, V. Deatişen, A. Negară, A. Freiuc. Aspectele privind clinica, diagnosticul şi tratamentul antraxului. Curier medical, 1998, 3, p. 27-29. 3. C. Andriuţă, M. Magdei, A. Andriuţă. Antraxul. Bolile infecţioase şi parazitare (viziunea populară). Chişinău, 2000 p. 270 – 272.  4.C. Andriuţă, Iu. Botezatu, Gh. Plăcintă et al., Unele aspecte clinico-epidemiologice ale antraxului în Republica Moldova. Anale Ştiinţifice USMF, vol.2, Probleme clinico-terapeutice. Chişinău, 2003, ed. IV, p. 543-545. 5. S.Rugina, A. Toader. Meningiencefalita cărbunoasă. Materialele Congresului VII a infecţioniştilor. Târgu-Mureş, 1995, p. 51-52. 6. Л.Розеньер. Сибирская язва человека. Кишинев. 1948, p.151. 7. Э. Шляхов, Е. Груз, В. Присакарь. Сибирская язва: очерки эпидемиологии, лабораторной диагностики и профилактики.K., 1975, p. 164. 8. В. Покровский, С. Пак, Н. Брико, Б. Данилкин. Инфекционные болезни с эпидемиологией.   M.,2007, p. 605- 613.    CARACTERISTICA COMPARATIVĂ A BOTULISMULUI LA ADULŢI ŞI COPII Constantin Andriuţa, Iulita Botezatu, Gheorghe Plăcintă, Stela Cojocaru, Valentina Potâng -Raşcov, Irina Rusu Catedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală USMF,, Nicolae Testemiţanu”   Summary Comparative analysis of botulism in adults and children  This article comparatively presents some clinical, epidemiological, evolutive, and laboratory data related to botulism in 270 patients (200 adults and 70 children) admitted to different hospitals specialized in infection diseases, in the Republic of Moldova. The illness evolved mostly after the consumption of different products (e.g. meat, fish, mushrooms, vegetables and fruits) canned under domestic conditions. The disease was detected with an equal frequency both in men and women, developingin groups of adults and children, separately. The major part of infected people presented average or light forms of botulism. Almost half of the patients with severe forms deceased. The signs of the disease were typical and showed ophtalmoplegical, gastrointestinal, intoxication, cardiovascular, respiratory, and urological symptoms. Confirmation of botulism was achieved by biologic tests on mice. The most frequently detected was serotype B, alone or with other agents. Treatment with a mix of antibotulinic serum A, B, E was efficient.  Rezumat În articol sunt elucidate comparativ la 270 adulţi şi copii bolnavi de botulism unele date clinice, epidemiologice, evolutive şi de laborator, spitalizaţi în diferite secţii de boli infecţioase din Republica Moldova. Maladia a evoluat după consumul în hrană a produselor alimentare împachetate ermetic în condiţii casnice. Botulismul s-a întâlnit cu aceiaşi frecvenţă la adulţi şi copii, de sex masculin şi femenin, evoluînd în grup sau sporadic. Majoritatea bolnavilor au suportat botulismul în  forme uşoare şi medii. Aproape o jumătate din pacienţi cu forme grave au decedat. Manifestările maladiei erau caracteristice, fiind depistate sindroamele oftalmoplegic,de intoxicaţie , gastrointestinal, cardiovasculator, respirator şi urinar. Confirmarea botulismului a fost realizată prin proba biologică pe şoareci. Cel mai frecvent a fost depistat serotipul B de sinestătător sau în asociere cu alţi agenţi. Tratamentul cu amestec de ser antibotulinic a fost eficace.  

Clinical, epidemiological, laboratory and treatment characteristics of anthrax

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/3738/1/Caracteristica_clinica_epidemiologica_de_laborator.pdf

Clinical, epidemiological, laboratory and treatment characteristics of anthrax

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova