Centrul Naţional de Sanătate Publică, Conferinţa știinţifico-practică naţională cu participare internaţională Sănătatea ocupaţională: probleme și realizări prima ediţie 5-7 iunie 2014The article presents arguments in favour of the necessity of formation and development of occupational medicine in the Republic of Moldova.



The article presents arguments in favour of the necessity of formation and development of occupational medicine in the Republic of Moldova.В статье представлены аргументы касательно
необходимости формирования и развития системы
медицины труда в Республике Молдова

Bebîh, Vladimir

Iachim, Vasile

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

14SÃNÃTATE OCUPAÞIONALÃactivitate de către organele sanitare de competenţă). Șomerii cu capacitate de muncă schimbată sunt trimiși la specialistul de medicină ocupaţională (faza a doua) de centrele forţei de muncă.Finanţarea serviciilor de specialitate este asi-gurată din bugetul E (de asigurări sociale) pentru faza a doua și boli profesionale, și de centre ale forţei de muncă (pentru șomeri, examinări de preșcolarizare, cazuri de mediere pentru muncă sau examene pre-mergătoare în cazul de muncă comunitară).Departamentul Central pentru Igiena Muncii și Medicina Ocupaţională al Oficiului Naţional de Muncă (fosta OMFI) are ca sarcini contribuţia la examinarea bolilor profesionale, participarea la elaborarea directivelor metodice și de perfecționare a specialiștilor.Legile și directivele enumerate prezintă aspec-tele cele mai importante ale legislaţiei din Ungaria, care cuprind o parte însemnată din sarcinile me-dicului de medicină ocupaţională și care asigură pentru medicii de medicina ocupaţională, respectiv pentru serviciile de medicina ocupaţională condiţii să desfășoare o muncă de calitate în interesul  păs-trării sănătăţii și activităţii cât mai îndelungate a an-gajaţilor, care înseamnă un profit veritabil nu numai pentru angajaţi și angajatori, dar și pentru intreaga economie naţională din Ungaria. CREAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIULUI MEDICINA MUNCII  UNA DINTRE PRIORITĂŢILE POLITICII SOCIALEVasile IACHIM, Vladimir BEBÎH,Centrul Naţional de Sănătate PublicăSummaryCreation and development of occupational health services – one of the priorities of social policy The article presents arguments in favour of the necessity of formation and development of occupational medicine in the Republic of Moldova. Keywords: risk factors, the health of workers, occupational healthРезюмеСоздание и развитие службы медицины труда – один из приоритетов социальной политикиВ статье представлены аргументы касательно необходимости формирования и развития  системы медицины труда в Республике Молдова. Ключевые слова: факторы риска, здоровье работающих, медицина трудаMedicina muncii, ca direcţie a sănătăţii publice, s-a format la intersecţia igienei și fiziologiei muncii, ecologiei industriale, toxicologiei, ergonomiei, dis-ciplinelor clinice, inclusiv a bolilor profesionale, a sănătăţii publice etc.La sesiunea a XII-a a Comitetului Comun OMS/OIM din anul 1995, au fost formulate scopul și obiec-tivele Medicinei Muncii:- evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor în toate profesiile, păstrarea sănătăţii și capacităţii de muncă a acestora;- protecţia lucrătorilor contra riscurilor profesio-nale, precum și a factorilor nonprofesionali (de mediu, socioeconomici, psihoemoţionali etc.);- dezvoltarea abordărilor privind evaluarea și di-rijarea factorilor de risc, îmbunătăţirea mediului ocupaţional, adaptarea muncii la capacităţile fiziologice și psihologice ale muncitorilor, pen-tru a asigura siguranţa și a proteja sănătatea la locul de muncă;- îmbunătăţirea organizării și culturii muncii pen-tru realizarea securităţii acesteia și a sănătăţii la locul de muncă.Odată cu trecerea la economia de piaţă, în Re-publica Moldova s-a creat o situaţie socioeconomică dificilă, prin care s-a redus semnificativ implicarea statului în prevenirea bolilor profesionale, bolilor legate de muncă și în reabilitarea lucrătorilor, iar angajatorii nu sunt interesaţi sau nu pot menţine funcţionarea și dezvoltarea infrastructurii sociale, inclusiv a instituţiilor de ocrotire a sănătăţii. Sănăta-tea, securitatea și igiena muncii angajaţilor în diverse ramuri ale economiei naţionale actualmente sunt promovate neeficient de mai multe servicii de profil medical și nemedical. Nu există o strategie comună sau recomandări care ar determina principiile și mo-dalităţile de integrare și conlucrare intersectorială a specialiștilor în acest domeniu. Asupra stării de sănătate a lucrătorilor au influ-enţă negativă atât factorii de risc profesionali tradi-ţionali, cât și cei noi. În Republica Moldova, numărul personalului ocupat  în condiţii de muncă (la unităţile cu efectivul de peste 20 salariaţi), care nu corespund cerinţelor de securitate și sănătate la locul de lucru, constituie 21,9 mii sau 3,7% din numărul total [2]. Numărul salariaţilor ocupaţi cu munca fizică grea a cuprins în industria prelucrătoare 27,8%, în explora-rea carierelor – 17,2%, în transporturi și comunicaţii – 12,6%, în domeniul energiei electrice și termice, gaze și apă – 11,3% ș.a. [2]. Din numărul total al locurilor de muncă, examinate de serviciul de sănătate publică în anii 2009-2011, 7,7–9,5% sunt necorespunzătoare normativelor sanitare conform factorilor fizici, iar conform celor chimici – 5,2-7,5% [3]. Crește rolul riscurilor potenţiale pentru sănătate prin factorii de comportament, biologici, genetici, 15SÃNÃTATE OCUPAÞIONALÃsociali și combinaţi. Stresul psihoemoţional la do-miciliu și la locul de muncă ia amploare vădită, de-venind cauza multor boli, inclusiv cu impact negativ asupra dinamicii bolilor profesionale. Toate acestea, desigur, influenţează agravarea situaţiei medico-demografice.În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică – sporul natural în anii 2011-2012 a constituit 0,0 [1]. Conform indicatorului durata medie a speranţei de viaţă la naștere (anii 2006-2010), Republica Moldova s-a plasat pe locul 4 de la sfârșitul listei de 46 de ţări din regiunea europeană [6], iar după coeficientul mortalităţii, indiferent de cauză – pe locul 1 în lista de 43 de ţări. Mortalitatea din rândurile populaţiei apte de muncă a Moldovei de-pășește indicatorul similar din regiunea europeană. Astfel, în anul 2008, rata mortalităţii populaţiei în vârstă de 30-70 de ani, indiferent de cauză, constituia în ţările regiunii europene 626 de oameni la 100 mii populaţie, în Republica Moldova – 1064 de persoane, în urma bolilor nontransmisibile respectiv 532 și 831 de persoane; în rezultatul accidentelor, intoxicaţiilor și leziunilor, inclusiv favorizate de locul de muncă, respectiv 63 și 90 de persoane la 100 mii populaţie [6]. Conform datelor [2] unităţilor cuprinse în statis-tică, în anul 2008 au fost înregistraţi 544 accidentaţi la locul de muncă, în 2011 – 452, cu 45 și respectiv 41 de decese, 57 și 81 de persoane grav rănite. În Republica Moldova, anual circa 12-13 mii de oameni pentru prima dată sunt recunoscuţi invalizi. Rata mortalităţii populaţiei în vârstă aptă de muncă constituie mai mult de jumătate din  numărul total de decesuri [8]. În ultimii 12 ani, cele mai frecven-te cauze de deces sunt: bolile netransmisibile, în principal ale sistemului cardiovascular (632,0-687,5 cazuri la 100 mii locuitori), tumorile (126,6 – 159,8 cazuri), bolile aparatului digestiv (103,4-121,8 cazuri), leziunile și intoxicaţiile (92,9-103,5 cazuri la 100 mii populaţie) [8].În perioada 2008-2012, în R. Moldova au fost înregistrate 87 cazuri de boală profesională cu 92 persoane afectate [4], peste 70% din ele fiind cauzate de boli cronice care au ca rezultat restricţii în aptitu-dinea profesională și capacitatea de muncă. Indicele morbidităţii profesionale a constituit în medie 1,65 la 100 mii angajaţi, ceea ce este de 18,2 ori mai puțin decât indicatorii medii din cele 27 de ţări ale UE și de 7,3 ori mai puţin comparativ cu cele 12 ţări ale CSI [5]. Conform datelor [3], pentru anii 2008-2012, din numărul total de boli profesionale, 48,9% au fost provocate de acţiunea vibraţiei, 14,1% – a substan-ţelor chimice toxice, 17,4% – a factorilor biologici patogeni, 13,0% – a agrochimicalelor ș.a. Daunele cauzate de morbiditatea, invaliditatea și mortalitatea populaţiei sunt considerabile, ca urmare a plăţilor de compensare. Primele anuale de asigurare socială obligatorie pentru accidente de muncă sau boli profesionale în Republica Moldova, în anul 2008 au constituit 1681,1 mii lei, în 2010 – 813,6 mii lei; plata pentru incapacitate temporară de muncă din cauza traumatismelor la locul de muncă – respectiv 368756,8 mii lei și 417714,8 mii lei [7].Astfel, situaţia medico-demografică din prezent poate duce la îmbătrânirea/scăderea populaţiei în vârstă aptă de muncă, la probleme legate de produc-tivitatea muncii și de lipsa capitalului uman pentru dezvoltarea de durată a ţării.La etapa actuală, în Republica Moldova sănă-tatea angajaţilor care activează în condiţii nocive și nefavorabile de muncă nu este monitorizată sufici-ent de serviciul medical; în consecinţă, la evaluarea stării de sănătate nu se ia în consideraţie expunerea profesională a angajatului la locul de muncă, ci doar situaţia existentă la zi. Lipsa unui sistem specializat în studierea și evaluarea relaţiei dintre factorii de risc profesionali din mediul ocupaţional și sănătatea muncitorilor la nivelul stării premorbide nu permite monitorizarea stării de sănătate, a condiţiilor și a fac-torilor nocivi la care sunt expuși muncitorii, elaborarea măsurilor intersectoriale de prevenţie. Toate acestea impun noi strategii în asistenţa medico-sanitară, pen-tru asigurarea sănătăţii și securităţii angajaţilor la locul de muncă. Se cere o reformă esenţială în asistenţa medico-sanitară și securitatea angajaţilor la locul de muncă, armonizarea cu principiile și direcţiile trasate de UE, OMS, OIM, de Comisia Internaţională pentru Probleme de Sănătate la Locul de Muncă.În acest aspect, în anul 1999, Laboratorul știinţific Medicina muncii al CNSP (șef de laborator – dr. med., conf. univ. V. Iachim), în baza rezultatelor cercetărilor știinţifice la tema din Comanda de Stat Studierea eficienţei supravegherii sanitare în igiena muncii și a Serviciului patologiilor profesionale; propu-neri privind perfecţionarea acestora (anii 1997-1998) și în baza analizei situaţiei din alte ţări, a directivelor organismelor internaţionale și europene de a ela-bora proiectul Concepţiei Privind necesitatea creării în Republica Moldova a Serviciului Medicina Muncii. Concepţia a fost prezentată Ministerului Sănătăţii (MS): prima varianta – la 03.06.1999; varianta re-novată – la 18.12.2002; varianta a treia, cu avize pozitive din partea mai multor instituţii abilitate cu responsabilitate privind sănătatea și securitatea în muncă, care au susţinut necesitatea creării în RM a Serviciului Medicina Muncii – în 2004 (nu a avut susţinere politică). În anul 2008, conform Ordinului MS nr. 39 din 30.01.08, a fost creat un grup de lucru, care însă nu a fost promovat efectiv. Ultima varian-tă a Concepţiei Serviciului Sănătate Ocupaţională/16SÃNÃTATE OCUPAÞIONALÃMedicina Muncii a fost renovată de către grupul de specialiști în conformitate cu Ordinul MS nr. 103 din 10.02.2012 Cu privire la instituirea grupului de lucru, în scopul argumentării necesităţii ratificării Convenţiei OIM nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate în muncă, perfectării proiectelor de acte legislative și normative necesare pentru promovarea ei. Concepţia se bazează pe principiile, standardele și metodele de abordare, elucidate în Convenţia Orga-nizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate în muncă, cu recomandările corespunzătoare privind serviciile igiena muncii nr. 171 și nr. 164, însoţite  și de Strategia globală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Privind sănătatea în muncă pentru toţi din 1996. În prezent, Concepţia Serviciului Sănătate Ocupaţională este coordonată de diferite ministere și departamente.În perioada 2008-2013, Concepţia a fost ra-portată la seminare, conferinţe știinţifico-practice, congrese. Materialele privind Concepţia sunt re-flectate în 8 publicaţii (autori: V. Iachim, V. Bebîh, V. Băbălău). Rezoluţia Congresului V al igieniștilor, epidemiologilor și microbiologilor din Republica Moldova (2003) a decis: ,,A promova în instituţiile guvernamentale Concepţia fondării și implementării în Republica Moldova a Serviciului de Medicină a Muncii”, pct. 9. Pentru perioada imediat următoa-re, Congresul specialiștilor din domeniul Sănătăţii Publice și Managementului Sanitar din Republica Moldova  (2013)  are ca obiective și ţinte strategice următoarele acţiuni în domeniul igienei: „Crearea cadrului normativ pentru funcționarea Serviciului de Sănătate Ocupațională în cadrul Centrului Național de Sănătate Publică”, pct. 14.  Realizarea în practică a obiectivelor medicinei muncii se bazează pe caracterul prevalent profilactic al acestei discipline complexe, care se va efectua prin supravegherea sistematică, cu mijloace adecvate a condiţiilor de muncă și a stării de sănătate a angaja-ţilor, în vederea identificării riscurilor profesionale noi și a metodelor de combatere a lor. Serviciul Medicina Muncii/Sănătate Ocupațională impune orientarea la munca în echipă a specialiștilor în domeniul sănătăţii și securităţii în muncă. Este necesară coordonarea bine determinată a tuturor serviciilor responsabile de sta-rea de sănătate a populaţiei în vârstă aptă de lucru. Crearea și implementarea Serviciului Medicina Muncii/Sănătate Ocupațională va contribui la îmbu-nătăţirea asistenţei medico-sanitare a angajaţilor, a condiţiilor de muncă, a stării de sănătate a angajaţilor și a populaţiei apte de muncă; la diminuarea bolilor profesionale și celor legate de profesie, a morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă, morbidităţii generale, traumatismului în muncă, a mortalităţii populaţiei apte de muncă – prin urmare, va contribui la sporirea esenţială a economiei naţionale.Crearea Serviciului Medicina Muncii/Sănătate Ocupațională va permite, în perspectivă, ca politica și strategia de sănătate și securitate în muncă să nu mai prezinte domenii separate de activitate, ci unul singur care, în cadrul politicii și strategiei naţiona-le, va reuni eforturile intersectoriale, atât în plan legislativ, cât și în plan instituţional-practic pentru sănătătea și securitatea în muncă. Bibliografie1. Anuarul statistic al sistemului de sănătate din Moldova, anul 2012. Demografi a/ http://ms.gov.md/sites/de-fault/fi les/rapoarte/09._demografi a.pdf.2. Raport de activitate al Inspecţiei muncii pe anul 2012/ http://sindicate.md/wp-content/uploads/2013/07/File.pdf.3. Supravegherea de stat a sănătăţii în Republica Moldova (raport naţional), Chişinău, 2012, 148 p.4. Supravegherea de stat a sănătăţii în Republica Moldova (raport naţional), Chişinău, 2013, 191 p.     5. ww.moopsm.ru/uploads/files/Профессиональная заболеваемость.ppt.6. Доклад о состоянии здравоохранения в Европе. Kурс на благополучие. 2012 / http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_fi le/0020/234911/The-European-health-report-2012.-Charting-the-way-to-well-being-Rus.pdf.7. Ежегодный социальный отчет, 2010.  Кишинэу, 2011/ http://www.mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202010%20ru.pdf.8. Национальная стратегия по профилактике и контролю неинфекционных заболеваний на 2012–2020 годы (Приложение к Постановлению Правительства РМ № 82 от  12.04.2012).Vladimir Bebîh, cerc. șt. superior, Lab. șt. Igiena muncii al CNSPE-mail de contact: <vbebih@cnsp.md> Tel: +37322 574672MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A ANGAJAŢILOR ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂUSerghei LIPOVAN, Luminiţa SUVEICĂ, Vladimir BUGAN, Victoria CIAPALA,Centrul Municipal de Sănătate Publică ChișinăuSummaryThe monitoring of the health state of the workersSynthesis aims to describe aspects of monitoring the health of workers in Chisinau, issues related to exposure to envi-ronmental risk factors that determine employment medical absenteeism and occupational morbidity.

Создание и развитие службы медицины труда – один из приоритетов социальной политики

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/7187/3/CREAREA_SI_DEZVOLTAREA_SERVICIULUI.pdf

Создание и развитие службы медицины труда – один из приоритетов социальной политики

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova