The relationship between globalization and the volume transport is complex due to manycauses. Globalization enables transport carrier to operate in any part of the global network,without any legislative or political restrictions from the state, wherever the carrier wants tooperate

Cosmina Remes

Directory of Open Access Journals

 Studia Universitatis “Vasile Goldi ” Arad           Seria  tiinŃe Economice  Anul 21/2011 Partea a II   a   541GLOBALIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT    Cosmina Reme  Universitatea de Vest „Vasile Goldi ” Arad, Facultatea de  tiinŃe Economice Str. Mihai Eminescu, nr. 15, E mail: marketing@uvvg.ro   Abstract The Globalisation of transport system The relationship between globalization and the volume transport is complex due to many causes. Globalization enables transport carrier to operate in any part of the global network, without any legislative or political restrictions from the state, wherever the carrier wants to operate. Keywords: globalization, European economy, economic growth, transport, carrier       Transportul  reprezintă  o  latură  a  activităŃii  economice,  a  societăŃii omene ti, organizată în scopul învingerii distanŃelor. Prin activitatea de transport se realizează deplasarea în spaŃiu a bunurilor sau a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale  i spirituale ale societăŃii omene ti.    Transportul  a  devenit  un  element  indispensabil  vieŃii,  întrucât  oferă membrilor  societăŃii  posibilităŃi  de  deplasare,  comunicare,  de  percepere   i asimilare, a cât mai mult, din ce oferă civilizaŃia. CivilizaŃia modernă, caracterizată printr un ritm intens de dezvoltare în cele mai diverse domenii, printr un schimb masiv de valori materiale  i spirituale, reclamă o continuă deplasare de bunuri, o permanentă deplasare a oamenilor dintr un loc în altul (Alexa, 2009).   În economia modernă, transportul reprezintă un factor dinamizator, ceea ce impune ca transportul rutier de mărfuri  i de persoane să fie optimizat, pentru a răspunde cerinŃelor de deschidere  i dezvoltare durabilă.   Economia  României  s a  stabilizat,  ea  prezintă  tendinŃe  de  cre tere  în anumite domenii  i implicit cererea de transport  i mobilitatea au crescut.   RelaŃia dintre globalizare  i volumul transporturilor este complexă datorită multor cauze. Cre terea continuă a producŃiei, mai mult timp liber pentru populaŃie, noile  tehnologii   i  cre terea  numărului  de  agenŃii  de  turism  sunt  numai  câteva exemple  ale  tendinŃelor  care  influenŃează  viitorul  dezvoltării  sectorului  de transport, în special transportul rutier, atât de marfă cât  i de persoane.   Se  pune  problema  că  viitorul  dezvoltării  sectorului  de  transport  este nesigur. Scopul dezvoltării sectorului de transport, mai ales în spaŃiul economic european, este să arate mai degrabă, impactul globalizării asupra transporturilor, în vederea reducerii de gaze  i dioxid de carbon. Acest lucru presupune mijloace de transport performante, dotate  corespunzător,  care poluează mai  puŃin  decât  cele precedente  i sunt bazate pe eficienŃă  i rapiditate.  Studia Universitatis “Vasile Goldi ” Arad           Seria  tiinŃe Economice  Anul 21/2011 Partea a II   a   542   Statele europene trebuie să găsească căi comune de dezvoltare a acestui sector,  iar  priorităŃile  viitoare  ale  acestuia  trebuie  să  fie  fixate  asupra  reducerii emisiilor poluante.   Sectorul  transporturilor  este  un  subiect  cu  schimbări  drastice.  Diferitele tendinŃe   i  factori  principali  care  influenŃează  dezvoltarea  în  sectorul transporturilor, schimbările rapide  i cre terile mobile au un impact direct asupra sistemului de transport. Din acest motiv, este necesară realizarea unui sistem de transport  eficient,  ca  o  precondiŃie  a  dezvoltării  economice   i  a  cre terii schimburilor locale, regionale  i internaŃionale.   Mobilitatea  persoanelor   i  libertatea  transportului  de  marfă  reprezintă elemente esenŃiale pentru societatea modernă. Prin integrarea în piaŃa mondială, o dată  cu  cre terea  economică  continuă,  transportul  devine  un  sector  economic major, caracterizat prin cre teri calitative  i cantitative.   Scopul globalizării este să câ tige înŃelegerea într o dezvoltare viitoare a sectorului  de  transport,  aceasta  reprezentând  o  perspectivă  europeană.  Această dezvoltare viitoare a lumii globale va crea perspective serioase pentru transporturi.   Globalizarea, considerată de mulŃi ca fiind inevitabilă în viitor, este deseori confundată  cu  internaŃionalizarea,  dar  ea  este  de  fapt  total  diferită  de  aceasta. InternaŃionalizarea  se  referă  la  cre terea  volumului  comerŃului  internaŃional,  a relaŃiilor, tratatelor, alianŃelor etc. InternaŃional înseamnă un raport între două sau mai multe naŃiuni. Elementul de bază rămâne naŃiunea, chiar dacă intensificarea relaŃiilor între mai multe naŃiuni este necesară  i importantă. Globalizarea se referă la integrarea economică a mai multor economii naŃionale într o singură economie globală, în special prin comerŃ liber  i mobilitate a capitalului, dar  i prin emigraŃie necontrolată.  Este  clară   tergerea  graniŃelor  naŃionale  în  scopuri  economice. ComerŃul internaŃional devine comerŃ inter regional (Reme   i Klein, 2009).   Globalizarea se referă la aria largă  i sporită a pieŃelor internaŃionale, la schimbările preferinŃelor consumatorilor  i schimbările activităŃilor industriale din întreaga  lume.  Globalizarea  determină  o  cre tere  economică  interdependentă  a Ńărilor din  toată  lumea,  prin sporirea  volumului   i  a  varietăŃilor tranzacŃiilor cu mărfuri  i servicii, prin internaŃionalizarea fluxului de numerar  i, de asemenea, prin  cre terea  rapidă  în  tehnologie   i  viteza  de  difuzare  a  informaŃiilor. Globalizarea  poate  afecta  indicatori  cum  sunt:  fluxul  de  capital,  comerŃul  cu partenerii   i  localizarea  schimbărilor  firmei,  astfel  înregistrându se  schimbări drastice ale activităŃii de producŃie specifice regiunilor.   Deosebit  de  semnificative  sunt  transformările  produse  de  globalizare  în materie  de  producŃie.  CorporaŃia  clasică  naŃională  s a  transformat  în  reŃea, încorporând într un produs finit o suită de elemente culese din cele mai îndepărtate surse. Marca de fabricaŃie rămâne neschimbată din motive de prestigiu al calităŃii, dar „made in” dispare, pentru că piesele se produc înainte de asamblare, în zeci de locuri aparŃinând reŃelei globale.  Un asemenea tip de producŃie presupune reŃele dezvoltate în transporturi, comunicări  i informaŃii.   Astăzi  întâlnim  peste  tot  în  lume  corporaŃii  transnaŃionale  care  deŃin numeroase  filiale  în  diverse  Ńări  de  pe  mai  multe  continente,  a  căror  origine  Studia Universitatis “Vasile Goldi ” Arad           Seria  tiinŃe Economice  Anul 21/2011 Partea a II   a   543naŃională mai este dată doar de sediul central al lor. În rest, aceste corporaŃii  i au pierdut, practic, identitatea naŃională, devenind entităŃi globale atât prin amploarea operaŃiunilor, cât mai ales prin legăturile multiple de afaceri pe care le dezvoltă în diverse regiuni ale lumii.   PieŃele tind să se globalizeze datorită faptului că pieŃele interne nu mai pot susŃine  costurile  crescânde  ale  cercetării   i  dezvoltării   i  ciclurile  de  viaŃă  ale produselor  sunt  tot  mai  scurte  sub  aspect  tehnologic.  Într o  măsură  tot  mai accentuată, marile corporaŃii î i extind sfera de acŃiune în afara graniŃelor naŃionale, recurgând  la  managementul  transnaŃional  în  domeniile  inovaŃiei,  producŃiei   i desfacerii. O dată cu globalizarea pieŃelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate.  Un  produs  finit  reprezintă  tot  mai  mult  rezultatul  combinării  unor input uri  materiale   i  servicii  ale  căror  surse  de  provenienŃă  sunt  tot  mai diversificate, fiind localizate în cele mai diferite colŃuri ale lumii.   Complexitatea  mediului  de  afaceri  internaŃional  a  forŃat  companiile  să formeze  alianŃe.  Fuziunile   i  contractele  pe  termen  lung  caracterizează,  fără îndoială, economia modernă. Au apărut astfel adevărate reŃele globale de afaceri. Conceptul  de  globalizare  rămâne  acela i,  păstrează  acela i  înŃeles   i  în  cadrul serviciilor  de  transport,  adică  transformarea  pieŃelor  naŃionale  într o  piaŃă  fără frontiere, atât din punct de vedere al consumului, cât  i din punct de vedere al producŃiei de bunuri  i servicii.   România, chiar dacă se mai împiedică din când în când, nu poate  i nu va rămâne indiferentă la mi cările de pe plan internaŃional, cel puŃin pentru faptul că este  membră  a  Uniunii  Europene,  iar  logistica   i  transportul  rutier  sunt  printre primele sectoare în care se fac resimŃite, pe plan intern, influenŃele globalizării. Activitatea  de  transport  rutier  din  România,  trebuie  să  se  adapteze  tendinŃei generale,  ceea  ce  presupune  ca  firmele  să  î i  dezvolte  capacitatea  de  a  oferi clienŃilor servicii de aceea i calitate, indiferent de locul unde acŃionează.   Globalizarea  serviciilor  de  transport,  în  special  a  transportului  rutier  de marfă  presupune  asamblarea  într un  lanŃ  logistic  a  unor  operatori  de  transport diver i, care nu  tiu unii de alŃii, dar concură la o prestaŃie unică, în beneficiul aceluia i client. La baza oricărei colaborări,  i în consecinŃă, a globalizării, stau, bineînŃeles, considerentele financiare.   Globalizarea  transportului  rutier  presupune  posibilitatea  operatorului  de transport rutier de a desfă ura activitatea în orice colŃ al reŃelei globale, fără nici o restricŃie  de  ordin  legislativ  sau  politic  din  partea  statului,  acolo  unde transportatorul dore te să opereze.    Totodată, globalizarea transportului rutier dă posibilitatea producătorilor de mărfuri  i opŃiunea de a folosi acel transportator global care corespunde cerinŃelor lor, indiferent de locul unde se află.    Cel mai simplu exemplu de globalizare este cel al transportului succesiv (combinat sau  multimodal)  practicat  din ce  în ce  mai frecvent  din  nevoia  de  a reduce costurile de transport.   Se poate spune  că transportul este factorul cheie în economia  modernă. Totu i, există o permanentă contradicŃie între societatea care solicită tot mai multă  Studia Universitatis “Vasile Goldi ” Arad           Seria  tiinŃe Economice  Anul 21/2011 Partea a II   a   544 mobilitate,   i  opinia  publică,  care  este  din  ce  în  ce  mai  intolerantă  faŃă  de întârzierile repetate  i slaba calitate a unor servicii de transport.   Globalizarea  economiei  este  rezultatul  unui  proces  istoric  obiectiv  de adâncire a interdependenŃelor dintre statele naŃionale ca urmare a adâncirii fără precedent a diviziunii muncii la scară planetară, a revoluŃiei informatice bazată pe calculator,  a  noilor  tehnici   i  tehnologii  de  comunicare  la  distanŃă  (sateliŃi  de telecomunicaŃii, fibre optice etc.).    În  plan  economic,  globalizarea  este  menită  să  ofere  soluŃii  pentru asigurarea cre terii la scară planetară, pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung, eradicarea  sărăciei   i  a  foametei  în  lume,  crearea  de  noi  locuri  de  munca   i combaterea   omajului, asigurarea permanentă a echilibrului economic, utilizarea eficientă  a  resurselor,  dezvoltarea  de  noi  tehnologii  de  producŃie.  În  esenŃă, globalizarea economiei presupune integrarea internaŃională a pieŃelor de bunuri  i servicii, a pieŃelor de capital, accesul liber  i neîngrădit, pe baze comerciale, la sursele  de  materii  prime   i  energie,  la  noile  tehnologii,  la  rezultatele  cercetării  tiinŃifice  i tehnologice etc.    În  acest  context,  transporturile  internaŃionale  sunt  confruntate  cu  noi exigenŃe în privinŃa deplasării în timp  i spaŃiu a bunurilor  i persoanelor.   Deplasarea bunurilor în spaŃiul intern  i internaŃional trebuie realizată cât mai repede, dar în condiŃii de siguranŃă a transporturilor  i cu costuri cât mai mici posibile, iar pe de altă parte, economia de timp înseamnă bani (time is money), în sensul că procesul de reproducŃie a mărfurilor  i serviciilor poate fi reluat într un termen mai scurt.    În  principiu,  sistemul  transporturilor  internaŃionale  este  un  sistem  cu acŃiune globală. El asigură deplasarea în spaŃiu  i timp a bunurilor  i persoanelor în orice punct al globului, într un termen dinainte stabilit pe bază de calcul matematic, sau în baza experienŃei trecute. Serviciile de transport pot fi realizate direct sau prin conlucrarea  mai  multor  moduri  de  transport  (transportul  multimodal)  (Alexa, 2009).   În  noile  condiŃii  ale  globalizării,  infrastructura  transporturilor  trebuie  să asigure deplasarea unor mijloace de transport tot mai perfecŃionate la viteze tehnice  i  comerciale  din  ce  in  ce  mai  mari.  Timpul  de  staŃionare  în  porturi  sau  pe aeroporturi trebuie redus tot mai mult prin mecanizarea operaŃiunilor de încărcare   descărcare   i  utilizarea  tehnologiilor  moderne  de  transport  (containerizare, paletizare,  pachetizare).  Utilizarea  unor  autovehicule  performante,  dotate  cu instalaŃi  moderne  (izoterme,  sistem  de  temperatură  controlată)  care  permit transportul unor vaste categorii de mărfuri reprezintă o necesitate pentru transportul rutier.    Pentru sistemul de transport al României, globalizarea ridică probleme  i mai mari dacă se au în vedere, pe de o parte, necesitatea conectării eficiente la sistemul  de  transport  european   i  planetar,  iar  pe  de  altă  parte,  starea  actuală necorespunzătoare reŃelei rutiere, a infrastructurii căilor ferate, nivelul scăzut al mecanizării operaŃiunilor de încărcare – descărcare, utilizarea pe scară redusă a tehnologiilor  moderne  de  transport   .a.  Este  nevoie  de  proiecte  performante  de  Studia Universitatis “Vasile Goldi ” Arad           Seria  tiinŃe Economice  Anul 21/2011 Partea a II   a   545modernizare a infrastructurii actuale a transporturilor,  i dezvoltare în continuare a acesteia. Totodată este necesar să se asigure finanŃarea economică a acestui tip de proiecte,  îndeosebi  prin  atragerea  capitalului  străin,   i  administrarea  derulării acestor proiecte printr un management performant.   În acela i timp, toŃi cei implicaŃi trebuie să înŃeleagă că problemele trebuie soluŃionate,  în  primul  rând,  prin  efortul  propriu  dar   i  cu  sprijin  internaŃional. Efortul propriu nu se poate substitui ajutorului internaŃional. Bibliografie Alexa C., 2009, Transporturi internaŃionale, Ed. ASE, Bucure ti; Caraiani G., 2007, Logistica transporturilor, Ed. Universitară, Bucure ti; Dinu M., 2004, Globalizarea  i aproximările ei, Ed. Economică, Bucure ti; Pricop M., TanŃău A., 2001, Globalizarea  i strategia firmei, Ed. Eficient, Bucure ti; Reme   E.,  Klein  L.,  2009,  The  Globalization  Impact  on  Contemporary Society Evolution, în Innovations – factor of competitiveness of small and medium sized  enterproses  in  global  economic  environment”,  Matej  Bel  University  in Banska Bystrica, Faculty of Economics, Poprad, Slovacia, pp. 298 307; Stiglitz  J.,  2005,  Globalizarea.  SperanŃe   i  deziluzii,  Ed.  Economică, Bucure ti; *** Cargo & Bus – Revista Transporturilor, nr. 4, aprilie 2006 *** Tranzit   Revista Afacerii de Transport  i Logistică, nr. 9, septembrie 2006 *** Tranzit   Revista Afacerii de Transport  i Logistică, nr. 10, octombrie 2006 

GLOBALIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Directory of Open Access Journals