The agricultural potential of the Clujului and Dejului Hills. This article outlines the features of a geographic area with significant agricultural potential and proposed measures for its proper exploitation. The 15 commune analyzed are located between Nadăşului Valley and Vadului Valley, being almost entirely overlapping on the unit of Clujului and Dejului Hills

Amalia Izabela MIHALCA

Directory of Open Access Journals

GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roGEOGRAPHIA NAPOCENSIS Anul V, nr. 1/2011  POTENŢIALUL AGRICOL AL DEALURILOR CLUJULUI ŞI DEJULUI  Amalia Izabela MIHALCA Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Str. Clinicilor 5-7,  Cluj-Napoca, Romania, e-mail: izabela.mihalca@geografie.ubbcluj.ro  Abstract: The agricultural potential of the Clujului and Dejului Hills. This article outlines the features of a geographic area with significant agricultural potential and proposed measures for its proper exploitation. The 15 commune analyzed are located between Nadăşului Valley and Vadului Valley, being almost entirely overlapping on the unit of Clujului and Dejului Hills.  Keywords: potential, productivity, agriculture   1.Introducere  Comunele care sunt luate spre analiză, se suprapun  aproape în totalitate unităţii de relief ale Dealurilor Clujului şi Dejului (Pop G., 2007) subunitate a Podişului Someşan.  Conlucrarea elementelor cadrului natural (relief, hidrografie, climă, sol şi subsol) cu cele antropice şi economice (modul de utilizare al terenului, tehnologia  şi utilajele utilizate, tipul agriculturii dominante, preţul produselor specifice arealului) scot în evidenţă caracteristicile spaţiului analizat. Elementele de favorabilitate se referă în primul rând la specificitatea zonei pentru culturile de porumb, grâu, secară  şi pomi fructiferi, la condiţiile naturale favorabile, iar elementele de restrictivitate sunt reprezentate de nevalorificarea terenurilor avute în posesie, la capacitate maximă, de sfărmiţarea excesivă a acestora şi a tipului dominant de practicare a agriculturii (cea de subzistenţă).  2.Metodologie  La baza cercetării arealului analizat stau o serie de etape: consultarea bibliografiei de specialitate şi a materialelor cartografice existente; GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roAmalia Izabela MIHALCA   94 descinderea în teren de unde s-au colectat informaţii cantitative şi calitative (date oferite de Primării, informaţii de la localnici, viziunea proprie asupra arealului); analiza şi sintetizarea materialelor; realizarea suportului cartografic prin metoda GIS. Toate aceste etape au condus în cele din urmă la reliefarea unui spaţiu cu un potenţial agricol însemnat, dar slab valorificat.  3.Structura fondului funciar, a suprafeţei cultivate şi producţia agricolă  Intervalul analizat este cuprins între anii 1990 şi 2008 (date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Cluj) ceea ce reflectă pe de-o parte evoluţia structurii fondului funciar la nivelul celor 15 comune precum şi dominanţa suprafeţei agricole. Conform graficului reprezentat de figura 1, suprafeţele agricole deţin o pondere însemnată, peste 84% din total, ceea ce demonstrează caracterul agrar al arealului analizat.   Fig. 1. Structura fondului funciar a Dealurilor Clujului şi Dejului (2008)   Fig. 2. Structura suprafeţei agricole a Dealurilor Clujului şi Dejului (2008)  GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roPotenţialul agricol al Dealurilor Clujului şi Dejului   95 Evoluţia suprafeţei agricole (1990-2008), pune în evidenţă reducerea suprafeţei de-a lungul timpului precum şi schimbarea funcţiei utilizării terenului, fapt observat din figura 2. Pentru realizarea acestei analize s-au luat în considerare cei mai reprezentativi ani, în care reducerea suprafeţei terenului a fost semnificativă  şi vizibilă: 1990, 1995, 2000, 2005, 2008. Astfel, în comune precum Aşchileu, Sânpaul, Vultureni suprafaţa agricolă a scăzut semnificativ, iar în comune precum Borşa, Panticeu aceasta a crescut.    Fig. 3. Evoluţia suprafeţei agricole (ha) în intervalul 1990-2008  Datorită condiţiilor naturale existente arealul analizat se pretează îndeosebi culturilor de cereale, cartofi şi leguminoase, importante atât pentru hrana omului cât şi pentru cea a animalelor. Astfel, în anul 2008 suprafaţa totală cultivată cu aceste culturi a fost de: 11835 ha cereale, 1735 ha carofi şi 1047 ha leguminoase. Cele mai extinse suprafeţe cultivate cu cereale se înregistrează în comunele Aluniş, Borşa, Chinteni, Bobâlna, Sânpaul, Vad (400-1100 ha/comună), iar pentru cultura cartofului comunele fruntaşe sunt: Aşchileu, Baciu, Chinteni şi Dăbâca (150-300 ha/comună). Cât priveşte cultura leguminoaselor şi a plantelor tehnice, comunele cu cele mai mari suprafeţe sunt: Aşchileu, Borşa, Chinteni (peste 150 ha/comună). GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roAmalia Izabela MIHALCA   96 Arealele cu un potenţial pomicol însemnat sunt: Baciu şi Corneşti (511 ha, respectiv 120 ha). De-a lungul timpului suprafaţa pomicolă a scăzut semnificativ, cea mai mare scădere fiind înregistrată în comuna Bobâlna (de la 226 ha (1990) la 28 ha (2008). Per total în cadrul celor 15 comune suprafaţa pomicolă a scăzut de la 1436 ha (1990) la 801 (2008), ceea ce a condus la o pierdere semnificativă a acestei activităţi în cadrul  arealului Dealurilor Clujului şi Dejului. Producţia agricolă ridicată se suprapune în totalitate comunelor cu suprafeţe întinse cultivate cu cereale, cartofi şi leguminoase. Astfel, în comunele Aluniş, Borşa, Chinteni, Sânpaul, Vad producţia agricolă de cereale pentru anul 2008 a fost de peste 1000 T/comună, iar pentru cultura cartofului comunele cu cea mai ridicată producţie au fost: Aşchileu, Baciu, Chinteni (peste 2000 T/comună). Arealele cu producţia cea mai ridicată pentru leguminoase au fost: Aşchileu, Borşa, Chinteni (peste 2000 T/comună).  Fig. 4. Structura suprafeţei cultivate   Fig. 5. Producţia agricolă GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roPotenţialul agricol al Dealurilor Clujului şi Dejului   97 4.Creşterea animalelor şi producţia agricolă animalieră   Potrivit condiţiilor naturale de favorabilitate a Dealurilor Clujului şi Dejului, creşterea animalelor este o ramură de bază în activitatea economică a comunelor analizate. Această activitate se deafăşoară în sistem extensiv, unde aproape fiecare gospodărie îşi asigură necesarul propriu privind produsele animaliere (carne, lapte, ouă, blănuri, piei), iar surplusul existent în unele cazuri, este comercializat pe pieţele din proximitatea oraşelor Cluj-Napoca şi Dej.  Prezenţa fermelor este inegal distribuită în teritoriu şi insuficient dezvoltată. Dintre comunele pe teritoriul cărora există ferme se numără: Chinteni (păsări), Baciu (taurine), Bobâlna (bovine). Iar în comunele Aluniş (2 centre), Baciu (5 centre), Panticeu (2 centre) există centre de colectare a laptelui. Comunele cu un număr ridicat de bovine (peste 1500 capete) sunt: Baciu, Sânpaul, Vad, iar cele cu un efectiv ridicat de porcine peste 2000 capete sunt: Baciu, Chinteni, Vad pe fondul unor suprafeţe întinse cultivate cu cereale. Urmează comunele specializate în creşterea ovinelor (peste 2500 capete): Aluniş, Baciu, Bobâlna, Panticeu, Recea-Cristuru, şi cele specializate în creşterea păsărilor: Baciu, Borşa, Chinteni, Panticeu (peste 6000 capete). Se observă şi caracterul mixt al unor comune precum: Baciu, Chinteni, Panticeu, Vad, ceea ce denotă caracterul complex al arealelor cultivate precum şi îndeletnicirea locuitorilor.   Fig. 6. Efectivele de animale   GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roAmalia Izabela MIHALCA   98 Producţia obţinută de pe urma creşterii diferitelor tipuri şi rase de animale este rezultată şi din repartizarea inegală în teritoriu a numărului de animale. Rezultă c ă cele mai ridicate valori ale producţiei agricole animaliere se înregistrează în comunele: Baciu, Chinteni, Vad (peste 300 tone greutatea vie); Baciu, Chinteni, Recea-Cristuru (peste 20000 hectolitri); Borşa, Chinteni, Recea-Cristuru (peste 5000 kilograme producţie de lână); Borşa, Chinteni, Panticeu (peste 500 mii bucăţi ouă).   5. Măsuri privind remedierea agriculturii   Discrepanţele rezultatele în urma analizei privind potenţialul arealului analizat şi producţia agricolă obţinută sunt foarte mari, ceea ce denotă un management defectuos al acestei ramuri de activitate. De aceea este necesar să fie adoptate o serie de măsuri de remediere şi îmbunătăţire a activităţilor privin agricultura din arealul Dealurilor Clujului şi Dejului.  Dintre aceste măsuri se propun: - promovarea unor forme de asociere (ferme agricole cu o suprafaţă de peste 20 ha) care se pot realiza în general prin comasarea proprietăţilor, având în vedere dominanţa proprietăţilor mici de sub 4 ha. Aceste asocieri fiind posibile prin diverse programe guvernamentale, europene PHARE, SAPARD, FEADR etc. - transformarea agriculturii de subzistenţă într-o agricultură modernă cu valenţe ecologice prin mecanizare avansată şi forţă de lucru cu un nivel de calificare mai ridicat - adaptarea tipurilor de culturi la tipul de sol al microregiunii pentru a da un randament mult mai ridicat - executarea corectă  a lucrărilor agricole, ameliorarea şi întreţinerea calităţii pajiştilor - specializarea producătorilor agricoli şi a asociaţiilor - mecanizarea modernă a agriculturii pentru a avea o eficienţă maximă şi a da randamentul dorit - integrarea producătorilor locali în cadrul asociaţilor de profil din judeţ - integrarea produselor obţinute în cadru comunelor pe piaţa comercială - ridicarea nivelului de calificare al forţei de muncă prin diverse programe în domeniul zootehniei, creşterii animalelor şi în vederea specializărilor de tip marketing GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roPotenţialul agricol al Dealurilor Clujului şi Dejului   99 - realizarea unor productivităţi ridicate în sectorul animalier (datorită extensiunii ridicate a păşunilor  şi a suprafeţelor cultivate cu porumb numărul ovinelor, bovinelor, porcinelor şi a păsărilor este foarte mare.     Aceste efective ridicate de animale oferă posibilitatea dezvoltării industriei alimentare în special a produselor lactate şi cele de carmangerie) - crearea unor ferme la standarde europene (Sânpaul – bovine; Vad – porcine; Aluniş, Bobâlna – ovine; Panticeu, Vultureni – păsări) - înfiinţarea  unui abator (Sânpaul) - dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a ovinelor (Aluniş, Băbâlna) - atestarea producătorilor ecologici specializaţi pe creşterea ovinelor (Aluniş, Baciu, Bobâlna, Recea-Cristur) - dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a porcilor şi realizarea unui abator (Vad) - modernizarea fermei avicole (Chinteni) - înfiinţarea fermei piscicole (Chinteni) - specializarea în cadrul culturilor de câmp a cartofului (Recea-Cristur, Aşchileu) - dezvoltarea legumiculturii (Jichişu de Jos, Dăbâca, Gârbău, Borşa) - revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea producţiei - modernizarea livezilor de măr, păr, prun, cireş şi vişin (Baciu, Corneşti) - creşterea productivităţii prin adaptarea unor tehnici horticole superioare şi introducerea unor specii proprii  (avantaj prezenţa Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj) - crearea unor întreprinderi în care materia primă să fie sortată, ambalată şi distribuită pe piaţă.   6. Concluzii   Potenţialul agricol al Dealurilor Clujului şi Dejului este reliefat de multitudinea elementelor de favorabilitate subliniate în cadrul analizei realizate. Cel mai mare neajuns al arealului este lipsa corelaţiei dintre potenţialul existent şi slaba valorificare al acestuia.  Pentru revitalizarea arealului trebuie implementate o serie de măsuri care se pliază cel mai bine caracteristicilor teritoriului analizat.    GEOGRAPHIA NAPOCENSIS AN. V, nr. 1 / 2011 geographianapocensis.acad-cluj.roAmalia Izabela MIHALCA   100 Fig. 7. Harta propunerilor pentru sectorul primar   BIBLIOGRAFIE  POP, GR. (2007), Judeţul Cluj, Edit. Academiei Române, Bucureşti; POP,GR.(2002),  Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Univeritară Clujeană, Cluj-Napoca; *** Baza de date statistică a primăriilor unităţilor administrative anal  

POTENŢIALUL AGRICOL AL DEALURILOR CLUJULUI ŞI DEJULUI

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Directory of Open Access Journals