Catedra Stomatologie Terapeutică FECMF, USMF „Nicolae Testemiţanu”Between the years 2005 and 2010 ninety-three patients have been examined, 31,5% being
detected cuneiform defects of various degrees. Abfraction was the chief etiologic factor. The
performed treatment was varied.

În intervalul anilor 2005-2010 au fost examinaţi 93 de pacienţi din care la 31,50% au fost
diagnosticate defecte cuneiforme de diferite grade. Ca factor etiologic de bază a servit abfracţia.
Tratamentul executat a fost complex

Burlacu, Valeriu

Burlacu, Victor

Cartaleanu, Angela

Fală, Valeriu

Istrati, Dorin

Ojovan, Ala

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

445a) Macroconturarea – corectarea formei refacerii cu evidenţa coraportului ocluzal ( cu frezediamantate şi răcire).b) Microconturarea – formarea suprafeţei netede cu freze diamantate ( mărunt granulate) curăcire cu apă;c) Şlefuirea şi polizarea cu folosirea completelor speciale, având scopul de a obţine netezireşi luciu ideal, adecvat smalţului natural (sistemul Enhance cu instrumente abrazive, diverse dupăformă şi structură, paste speciale fine şi ultrafine). La şlefuirea şi polizarea punctelor de contactam folosit ştripse metalice, plastice, textile.11. Postbonding şi rebonding (peste 2 săptămâni după refacere) – etape de aplicare aermeticilor de suprafaţă (Bondingul) întru umplerea nanocrăpăturilor mai ales celor prezenteîntre restabilire şi ţesutul dur dentar.Firma „Kerr” a elaborat şi propus practicii stomatologice un ermetic special cu numele„OptiGuard”, care elimină şi fluor în ţesuturile dentare, prevenind recidivul cariilor. Ermeticasemănător a elaborat firma „Bisco” cu numele „FortiFy”.12. Fluorizarea sectoarelor de smalţ adiacente refacerii îşi are scopul de majorare aprocesului de mineralizare a smalţului demineralizat prin gravare. Proedura poate fi realizată prinfolosirea remediilor care conţin fluorul (soluţii, geluri). Noi am folosit sistema „ OptiGuard” carea exclus realizarea fluorizării suplimentare din considerentele mai sus menţionate. Face deatenţionat necesitatea de a preântâmpina folosirea fluor lacului, care modifică culoarea refacerii.13. Recomandări pacientului. Am reeşit din faptul, că compozitul în momentul iluminăriiprezintă doar 50% de polimerizare, în următoarele 24 ore, aproximativ 40%, iar în timp de 7 zileîncă 10% de polimerizare. Evoluţia polimerizării compozitului a insistat necesitatea de arecomanda pacienţilor supuşi refacerilor dentare directe:- Să nu primească alimentaţie primile 2 ore ;- Să nu folosească în timp de 24 ore după refacere produse alimentare iritante, dure;- Li s-a interzis folosirea pe parcursul a 24 ore după refacere a ceaiului, cafelei, tutunului,coca-cola, vin roşu, ruj de buze, fructe colorate, etc;- Li s-a recomandat adresarea repetată la medicul stomatolog la păstrarea durerilor uşoarepost tratament mai mult de 7-10 zile.ConcluzieTehnica de refacere directă multistratificată cu răşini compoziţionale fluide, celeconsolidate şi hibride nanoumplute compensează tensiunile, provocate de acţiunea forţelorocluzale şi majorează considerabil durata vieţei refacerii.Bibliografie1. Каталог продукции Dentsply, 2010.DEFECT CUNEIFORM, ASPECTE TEORETICO-CLINICEValeriu Burlacu, Angela Cartaleanu, Valeriu Fală, Victor Burlacu, Ala Ojovan, Dorin IstratiCatedra Stomatologie Terapeutică FECMF, USMF „Nicolae Testemiţanu”SummaryCuneiform defects, teoretic and clinical aspectsBetween the years 2005 and 2010 ninety-three patients have been examined, 31,5% beingdetected cuneiform defects of various degrees. Abfraction was the chief etiologic factor. Theperformed treatment was varied.446RezumatÎn intervalul anilor 2005-2010 au fost examinaţi 93 de pacienţi din care la 31,50% au fostdiagnosticate defecte cuneiforme de diferite grade. Ca factor etiologic de bază a servit abfracţia.Tratamentul executat a fost complex.Defect cuneiform, aspecte teoretico-clinice:În practica stomatologică de toate zilele afecţiunile distrofice dentare ocupă nu ultimul loc.Una din cele mai actuale probleme a stomatologiei moderne este cea de abraziune dentară,pericolul căreia frecvent poate fi întâlnit la persoane tinere. (5).În viitor problema dată vaprezenta un interes şi mai mare deoarece cerinţele estetice a pacienţilor devin tot mai insistente,fapt care va obliga stomatologii să caute măsuri atât de prevenţie cât şi de tratament conservativîntru păstrarea dinţilor naturali până la vârste înaintate. Conform datelor (3) pierderi de ţesut durdentar din cauza afecţiunilor necariate se întâlnesc şi în condiţiile fiziologice pe parcursul întregiivieţi şi doar numai în situaţiile apariţiei problemelor estetice şi senzitive pacienţii se adreseazămedicilor stomatologi.În rândul distrofiilor dentare posteruptive sunt incluse şi defectele cuneiforme, care au înbază abraziunea.Abraziune (Şmidseder, Df. 2004) – defecte de colet apărute în urma tehnicii incorecte deperiere pe dinţi sau în urma curaţirii dentare foarte frecvente.Acelaşi autor determină abfracţia ca curbură vestibulo-orală dentară în procesul demasticaţie care poate provoca defecte, care amintesc de clasa V Black.Ştefan T. Sonis (2004) determină abfracţia ca o pierdere patologică a substanţei dentaredure provocată de intensitatea de solicitare biomecanică.Pierderea structurii de regulă se prezintă în forma leziunilor cuneiforme cervicale, pe ilniacoeziunii amelo-cimentare, fiind de provinenţa necariată.Defectul cuneiform ca rezultatul abraziunii în debut se determină doar în adamantină şimai frecvent pe suprafeţele (labiale şi jugale la colet) a incisivilor, caninilor şi premolarilor (îndeosebi celor primi). Conform datelor (7), defectul cuneiform apare prioritar la hotaruladamantino-cimentar prezentându-se longitudional în forma unui con cu doi pereţi: coronar maimic şi radicular mai mare. Ulterior defectul poate progresa cointeresînd şi ţesutul dentinar.Etiologia defectului cuneiform rămâne nerezolvată definitiv. Este socotit, că cauzaprincipală a apariţiei lui sunt acţiunile mecanice asupra ţesuturilor dure dentare apărute în urmatehnicilor incorecte de periere pe dinţi (mişcări orizontale cu periuţe de duritate majoră, folosireapastelor dentare cu particularităţi abrazive pronunţate).În calitate de alternativă modernă primii presupuneri a etiologiei defectului cuneiform seprezintă concepţia acţiunii forţelor lezante asupra dinţilor la nivelul de colet provocate de stresuri(2), scrăşnituri de dinţi, contacte ocluzale dificile, deranje ale echilibrului ocluzal etc. Toate eleconcentrate la nivelul coletului dentar provoacă flexionări sau extensii, care se pot finaliza cuapariţia fisurilor la joncţiunea amelo-cimentară. Ele pot fi determinate vizual cu ajutorul lupeisau microscopului. Conform datelor aceloraşi autori în paralel sunt determinate modificări înstructura cristalelor de smalţ, care se pot dezolva sub influenţa acizilor alimentari.Reprezentanţii concepţiei abfracţiei prezintă şi unele confirmări:1. Defectele de colet mai frecvent sunt determinate la pacienţi cu bruxism şi la cei cu vârstăînaintată;2. La pacienţii cu bruxism obturaţiile acestor defecte sunt foarte dificile;3. Defectele date fiind obturate pot uşor progresa cu răspândire subgingivală;4. Defectele cuneiforme pot fi determinate foarte rar pe suprafaţă orală a dinţilor mandibulari5. Defectele cuneiforme pot fi depistate şi la animale, care nu se periază pe dinţi;6. De regulă dinţii învecinaţi nu sunt afectaţi de acest proces;7. În cazul mobilităţii dentare defectul cuneiform se poate prezenta rar, demonstrând capacităţilezionale minime;447Burluţcki, A.S., (1984) în teza sa de doctor în medicină determină frecvenţa defectelorcuneiforme la 34,37% cazuri, având o creştere la fiecare cinci ani cu 3,5%. Frecvenţa lezării cuacest defect a diferitor grupe de dinţi a fost următoarea:Caninii ambelor arcade: 36,16-37,64%;Premolarii: 20,58-23,63%;Molarii: 13,53-18,82%;Incisivii: 3,63-8,82%.Conform  datelor  autorului  dinţii  cu  astfel  de  defecte  rar  sunt  atacaţi  de  carii  dentare(18,48%), fiind întâlnite mai frecvent la pacienţi de vârstă medie şi înaintată.În literatură accesibilă, nu am determinat lucrări despre starea problemei date în RepublicaMoldova. Cele expuse au determinat scopul cercetării: de a studia frecvenţa defectelorcuneifrome în ţară şi particularităţile lor clinice întru elaborarea măsurilor de tratament.Scopul lucrării a determinat următoarele obiective:1. Estimarea frecvenţei defectelor cuneiforme dentare în ţară;2. Estimarea particularităţilor clinice de manifestare a defectelor cuneifrome la diferite grupe dedinţi şi de vârstă;3. Elaborarea algoritmului de tratament a defectelor cuneiforme.Material şi metodeAu fost examinaţi 93 de pacienţi (15 femei, 78 barbaţi cu vârsta cuprinsă între 40 şi 65ani), care sau adresat la clinica Stomatologie Terapeutică FECMF şi Centrul Stomatologic „FalaDental” în intervalul 2005-2010. Toţi pacienţii au fost supuşi cercetărilor clinice clasice(palparea, percuţia) cu examinarea minuţioasă a leziunilor (locurilor acuzate) cu ajutorul lupei şicoloranţilor. Atenţie deosebită a fost atrasă procedurii de periaj dentar (periuţa, mişcările,frecvenţa, timpul, pasta), stării contactelor ocluzale, articulaţiei TM, construcţiei de refacereindirectă şi directă.Rezultatele şi discuţiiCercetările au demonstrat o frecvenţă mai majoră la pacienţii bărbaţi (83,8% din ceiexaminaţi), pe când la femei a fost depistată patologia dată doar la 9,2%. Monitorizareafrecvenţei defectului cuneifrom în dependenţă de vârsta a demonstrat următoarele date: 23,50%(40-45 ani), 27,50% (46-50 ani), 31,50% (51-55 ani), 35,50% (56-60 ani), 39,50% (61-65 ani).Din 93 de pacienţi supuşi examinării 31,50% au prezentat defecte cuneiforme în diferite faze dedezvoltare. Face de menţionat că analiza evaluării defectelor cuneifrome pe scara de creştere avârstei a determinat o majorare a numărului lor la fiecare cinci ani cu 4% (tendinţă determinată şiîn cercetările Burluţckii, A. S., (1984).Conform datelor noastre pe locul unu după frecvenţa defectelor se găseşte premolarul doi,apoi unul (mai ales pe maxilă); pe locul doi sa prezentat molarul unu; pe locul trei molarul II(ambii a maxilei); rar de tot au fost afectaţi de defect cuneiform incisivii centrali superiori şi nuau fost prezente defecte cuneiforme la canini. La 5% din pacienţi cercetaţi a fost diagnosticatăparodontoza de diverse grade de manifestare clinică, diagnosticaţi din anamneză cu afecţiunicardiopatice.După localizare defecte cuneiforme au fost devizate în cele de colet, cu cointeresare relativuniformă a adamantinei şi cimentului radicular, cu suprafeţe netede lucitoare proiectate sub ununghi ascuţit , drept una faţă de alta; radicular la care peretele gingival coboară lent spre gingie,pe când cel coronar este aproape perpendicular pe axul vertical dentar; coronar, care secaracteriza printr-un perete coronar mai întins pe suprafaţă şi altul gingival aproapeperpendicular la axul vertical dentar. Aceste manifestări clinice au prezentat forma defectelorcuneiforme deja formate, cu acuzarea senzaţiilor uşor dolore de la factorii termici.Din anamneză morbului toţi pacienţi diagnosticaţi cu defect cuneiform au menţionatdebutul procesului cu senzaţii de strepezime, fără prezenţa unor modificări structurale vizibile.448Evolutiv la unii mai repede (în deosebi la cei cu defect coronar) la alţii mai lent (la cei cu defectîn colet), au apărut lângă marginea gingivală, la coletul dentar, nişte puncte (pete) albicioase,ulterior care sau transformat în nişte puncte retentive pentru unghii (la palpare cu ele).Tactica tratamentului se va găsi în strânsă dependenţă de corectidudinea diagnosticăriidefectului cuneiform, care de regulă are în bază abfracţia manifestată prin rolul suprasolicităriimasticatorii care provoacă în regiunea coletului dentar apariţia forţelor de extensie şicompresiune capabile să provoace fisuri la hotarul smalţ-ciment radicular. Tratamentul va insistaproceduri de corecţie a articulaţiei TM în urma unei diagnoze capabile să permită un planoptimal de executare a lui. Numai analiza funcţională, structurală şi estetică a stării orale apacientului în concordanţă cu examenul radiologic va da posibilitate de a obţine rezultatepozitive a tratamentului şi doar după refacerea echilibrului ocluzal.Material de solicitare în situaţia tratamentului defectului cuneiform prin terapia de refaceredirectă s-au prezentat compozitele microumplute. În dependenţă de situaţia clinică concretă vorfi folosite compozitele hybride, compomerele, cimenturile glassionomere prin tehnici de refaceredirectă, inclusiv şi cea săndviş. Cu succes pot fi folosite cimenturile glassionomerepolimermodificate de polimerizare dublă.Algoritmul refacerii ţesuturilor afectate de defect cuneiform:1. Izolarea câmpului operaţional;2. Înlăturarea (prepararea) straturilor superficiale de adamantină. La descoperirea dentinei ea vafi supusă disocierii;3. Formarea bizotului adamantinal şi brazdelor de retenţie internă;4. Aplicarea sistemei adezive;5. Aplicarea materialului de refacere selectat preventiv după funcţie şi culoare în straturi;6. Prelucrarea finală şi polizarea cu instrumente abrazive mărunt dispersate;7. Ermetizarea cu sistema de tip Opti Guard.Unele recomandări practice:Pentru aprovizionarea unei adeziuni marginale bune a refacerii va fi obligatorie necesitateade izolare a defectului de marginea gingivală. Poate fi folosit Raberdamul, fixarea făcându-se cuclama 212. Pentru prepararea defectelor cuneiforme vor fi folosite freze diamantate în formă depară şi sferă.Suprafaţa dentinei va fi preparată cu freza „pară”. Marginile adamantinei şi punctele deretenţie la necesitate vor fi prelucrate şi formate cu freza „sferă” diamantată.Forma cavităţii preparate va fi determinată de mărimea defectului şi spaţiului necesar uneiretenţii adecvate a refacerii. După finalizarea refacerii conturile ei vor fi formate cu discuriflexibile. Pentru polizarea suprafeţei refacerii vom folosi măciulii de gumă abrazivă sau discuri.Suprafaţa şi marginile refacerii polizate vor fi supuse gravării, spălării, uscării şi acopeririicu OptiGuard şi polimerizării.Concluzii1. Defectul cuneiform poate fi tratat prin refacere directă numai în cazul corectării echilibruluiocluzal;2. Ca material compoziţional de solicitare la refacerea directă a defectului cuneiform pot fiapreciate compozitele microumplute. Cu succes pot fi folosite microhybridele, cimenturileglassionomere polimermodificate de polimerizare dublă.Bibliografie1. Bruke, F. J. T., Whitehad, S.A and McCaughey, A. D. Contemporary concepts in thepathogenesis of the Class V non-carious lesion. Dent Update, 22.195.5, p. 28-32;2. Elmar Hellwig, Joachim Klimec, Thomas Atin. Einfuhrung in die Yahnerhaltung. Urban undSchwarzenberg. Munchen-Wien-Baltimore, 1999. p. 53-55;4493. Flint, S. Und Scully, C: Orofacial age Changes and related disease. Dent Update, 15, 1988. P.337-342;4. Ingleby, J., Mackie, I.C. Case report: An Unusual cause of tooth wear. Dent Update, 22, 1995,p. 434-435;5. Karl Bishop, Martin Kelleher, Peter Briggs, Raj Joshi. Coвременные взгляды на этиологиюстираемости зубов (перевод с английского). Квинтэссенция, 5/6, 1999. Стр. 23-31.6. Lenitch, L. C., Bader, J. D., Shugars, D. A. and Heymann, H. O: Non – carious cervicallesions. J. Dent 22, 1994, p. 195-207;7. Schroder, H. E. Orale struktur – biologie. Theme, Stuttgart, 1992;8. Stephen T. Sonis. Dental Secrets. Hanley and Belfus, INC, Philadelphia, 2004. P. 174;9. Şmidseder, Dj. Эстетическая стоматология (перевод с английского) под ред. Т.Ф.Виноградовой, Москва, Медпресс-информ, 2004. Стр. 146.10. Бурлуцкий А.С.  Клиническая картина клиновидных дефектов зубов и ихпротезирование. Диссертация К.М. Н., Калинин, 1984.METODE DE ANALGEZIE ÎN STOMATOLOGIA TERAPEUTICĂStanislav Groppa, Dumitru Zabolotnîi, Valeriu BurlacuCatedra Stomatologie Terapeutică FECMF, USMF „Nicolae Testemiţanu”SummaryMethods of analgesia in dentistryPain is an experience that everybody  lives more or less frequently, with greater or lesserintensity. A solitary therapy is not 100% sufficient in dental practice, only a combination ofseveral positive factors have a cumulative effect: mental preparation, pharmaco-therapy sedationand regional anesthesia. In the treatment of  caries and pulpitis, doctors often practice  anesthesiaof the intervention area, but this invasive method sometimes leads to accidents andcomplications both local and general. The main effect of any anesthesia is analgesia, an effectwhich in some cases can´t be reached because of the particularities of the patient or the doctor'slack  of  experience  of  anesthesia.  For  painless  treatment  it  is  required  to  diversify  the  range  ofdishes and to use inhaled analgesia without invasive techniques as a method of choice for thepracticing physician.RezumatDurerea e o experienţă pe care fiecare om o trăieşte mai mult sau mai puţin frecvent, cumai mare sau mai mică intensitate. O terapie solitară nu e suficientă 100% în practica dentară, cidoar combinarea mai multor factori are un efect cumulativ pozitiv: pregătirea psihică, sedareafarmaco-terapeutică  şi anestezia loco-regională. În tratamentul cariilor şi pulpitelor adeseamedicii practică anestezierea zonei de intervenţie, însă această metodă invazivă uneori duce laaccidente şi complicaţii atît locale, cît şi generale. Elementul esenţial al oricărei anestezii rămîneanalgezia, efect care în unele cazuri nu este atins fie din cauza particularităţilor pacientului, saulipsa experienţei de anesteziere a medicului. Pentru tratamentul indolor se cere de a diversificagama de preparate şi de a folosi  analgezia inhalatorie, fără aplicarea  tehnicilor  invazive,  ca ometodă de elecţie pentru medicul practician.ActualitateaCaria dentară şi complicaţiile ei reprezintă o problemă socială şi economică mondialăprin frecvenţa şi intensitatea sa, fapt care insistă măsuri de prevenire şi tratament  ca  preocupareprincipală a stomatologiei. Cercetările epidemiologice efectuate au demonstrat că frecvenţaafecţiunilor  carioase variază în diferite ţări între  30 şi 99% din populaţie, (Memet Gafar, 1998,

Cuneiform defects, teoretic and clinical aspects

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/4630/1/DEFECT_CUNEIFORM_ASPECTE_TEORETICO_CLINICE.pdf

Cuneiform defects, teoretic and clinical aspects

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova