Catedra de Otorinolaringologie USMF,, Nicolae Testemiţanu,,
Centrul Republican Functional de Audiologie, Protezare auditiva si Reabilitare medicopedagogicaThe early and precise diagnosis of hearing impairment is undoubtedly very important for
the successful rehabilitation of children with this pathology, and their further integration into the
society. We analyzed and revealed the particularities of the auditory evoked potentials of the
brain stem (BERA) and otoacoustic emissions (OAE) in children with hearing loss and other
different associated pathologies. Our data includes the results of examination of 110 children
with hearing l oss, and of 110 healthy children. We confirm the practical usefulness of OAE and
BERA examination in early diagnosis of hearing impairment in children.

Depistarea precoce şi diagnosticul exact al surdităţii la copii sunt indispensabile în reuşita
reabilitării acestora şi pentru integrarea ulterioară în societate. Au fost analizate şi elucidate
particularităţile potenţialelor evocate auditiv ale trunchiului cerebral şi a otoemisiilor acustice la
copiii cu surditate şi diferite patologii asociate. Au fost analizate rezultate a 110 copii cu
surditate şi a 30 copii sănătoşi. S-a confirmat utilitatea practică şi valoarea diagnostică a
otoemisiilor acustice şi a potenţialelor evovate auditiv în diagnosticul precoce al surdităţii la
copii

Chiaburu, Anghelina

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

306  Bibliografie 1. Ababii I., Maniuc M., Parii S., Chiaburu A., Diacova S. Surditatea neurosenzorială:  generalităţi si aspecte actuale de reabilitare auditivă electro-acustică. În: Curierul Medical Nr. 5. Chisinau, 2007, P. 61-67.  2.Manolache O., Marinescu B., Damean G., Cozma S. Validarea testului ASSR prin metode audiologice complementare. În: Rezumatele XXXII Congres Naţional ORL din Romania. Iaşi, 2010, p.81-82. 3. Pascu  A.  Audiometrie. Monografie. Bucureşti.  2000.-274 p. 4. Shannon R., Basket D.  Speech recohnition under conditions of frequency place compression and expansion. In: Journal Acoustic. Soc. America.- 2003 Apr.- Vol. 111 (4 Pt 1).- P. 2064-2076. 5.Tudor A., Mazilu R., Toader M., Toader C. Diagnosticul audiologic la copil. În: Rezumatele Primului Congres Naţional de ORL Pediatrie. Timişoara, Romania, 2011, p. 37-38. 6.Таварткиладзе Г.А.  Функциональные и прикладные исследования в области аудиологии и слухопротезирования. B: Здравоохранение Российской Федерации.-1999.-N6.-С.24.    AUDIOMETRIA OBIECTIVĂ ÎN DIAGNOSTICUL PRECOCE  AL SURDITĂŢII LA COPII  Anghelina Chiaburu Catedra de Otorinolaringologie  USMF,, Nicolae Testemiţanu,, Centrul Republican Functional de Audiologie, Protezare auditiva si Reabilitare medico-pedagogica  Summary Objective audiometry for early diagnosis of hearing loss in children The early and precise diagnosis of hearing impairment is undoubtedly very important for the successful rehabilitation of children with this pathology, and their further integration into the society. We analyzed and revealed the particularities of the auditory evoked potentials of the brain stem (BERA) and otoacoustic emissions (OAE) in children with hearing loss and other different associated pathologies. Our data includes the results of examination of 110 children with hearing l  oss, and of 110 healthy children. We confirm the practical usefulness of OAE and BERA examination in early diagnosis of hearing impairment in children.   Rezumat Depistarea precoce şi diagnosticul exact al surdităţii la copii sunt indispensabile în reuşita reabilitării acestora şi pentru integrarea ulterioară în societate. Au fost analizate şi elucidate particularităţile potenţialelor evocate auditiv ale trunchiului cerebral şi a otoemisiilor acustice la copiii cu surditate şi diferite patologii asociate. Au fost analizate rezultate a 110 copii cu surditate şi a 30 copii sănătoşi. S-a confirmat utilitatea practică şi valoarea diagnostică a otoemisiilor acustice şi a potenţialelor evovate auditiv  în diagnosticul precoce al surdităţii la copii.  Actualitatea  Surditatea la copii depăşeşte cadrul otologiei, deoarece audiţia stă la baza dezvoltării  vorbirii şi a capacităţilor cognitive ale copilului, contribuind la  formarea acestuia ca personalitate. Consecinţele surdităţii sunt cu atât mai grave, cu cât mai devreme surditatea este instalată.  Depistarea precoce şi diagnosticul exact al surdităţii la copii sunt indispensabile in reuşita reabilitării şi pentru integrarea ulterioară  în societate a copiilor cu surditate. Pentru soluţionarea acestei probleme actualmente este utilizată pe larg în audiologia pediatrică audiometria 307  obiectictivă şi anume înregistrarea otoemisiilor acustice (OEA) şi a potenţialelor evocate auditiv (PEA).  OEA sunt stimuli  generaţi în urechea internă, se consideră că OAE sunt produsul sonor al celulelor ciliare externe organul Corti. Mobilitatea celulelor externe stă la baza amplificării vibraţiei membranei bazilare şi în răspunsul originii sunetelor de frecvenţă joasă. Existenţa OEA a fost presupusă de  Thomas Gold  în 1948, dar pentru prima dată experimental existenţa lor a fost dovedită de catre David Kemp  în 1978.  Studiile experimentale  au demonstrat prezenţa OAE în caz de auz normal. Importanţa clinică a OAE este majoră: este o metodă simplă şi neinvazivă pentru determinarea deficienţilor de auz la nou-născuţi şi copii care sunt prea mici pentru o cooperare pentru efectuarea audiometriei convenţionale.  Potenţialele evocate auditiv, care iau nastere în diferite niveluri ale analizatorului auditiv ca răspuns la un  stimul acustic şi poartă în sine informaţie obiectivă despre starea fiecărui porţiuni al acestuia, sunt folosite pe larg în audiologie pentru evaluarea obiectivă a auzului. Înregistrarea PEATC este o metodă fiabilă ce permite determinarea pragului audiuometric pentru frecvenţele cuprinse între 2000Hz şi 4000Hz cu o corelaţie satisfăcătoare cu pragul subiectiv al auzului. În acelaşi timp utilizarea PAETC, ca orice metodă tehnică, are limetele sale, care deseori pot fi sursă a greşelilor de diagnostic.  Obiectivele studiului dat constă în elucidarea eficacităţii şi a particularităţilor răspunsului electroencefalografic la înregistrarea otoemisiilor acustice şi a potentialelor evocate auditiv în diagnosticul precoce al surdităţii la copii.   Materiale şi metode Examenul audiologic a fost efectuat în  Centrul Republican Funcţional de Audiologie, Protezare auditivă şi Reabilitare medico-pedagogică SCRC “Em.Coţaga”. Au fost analizate rezultatele audiometriei obiective la 110 copii cu surditate şi 30 copii cu auz normal,  vîrsta lor cuprinsă între 1-24 luni. Înregistrarea PEATC s-a efectuat la instalaţia  Madsen ,, Chartr EP 200 respectându-se condiţiile şi parametrii necesari pentru această metodă, înregistrarea OEA s-a efectuat la sistema Capella- Madsen. Examenul s-a efectuat într-o odaie insonoră şi faradizată. Copiii fiind în stare de somn fiziologic ori medicamentos. Pentru ca rezultatele examinarii sa fie veridice, audiometria obiectivă a fost precedata de examenul  otoscopic a urechii cu tualeta eventuala a conductului auditiv extern  şi de impedansmetrie, pentru excluderea unei patologii din partea urechii medii.  Au fost înregistrate  OEA evocate  (TEOAEs) şi produsele de distorsiune acustică  PDA. Transient-evoked OAEs  sunt produsele înregistrate prin aplicarea unui click (cu spectru larg) sau unui ton pur de scurtă durată. Produsele de distorsiune acustice PDA sunt evocate de o pereche de stimuli : f1 şi f2    cu o intensitate diferită  ( cuprinsă  între 65 - 55 dBSPL )  şi raport specific  (f1 : f2). Răspunsul la aceşti stimuli este de frecvenţă  (fdp) care corelează cu frecvenţele primare fiind   fdp = 2f1 − f2 . Pentru înregistrarea OEA şi PDA s-a folosit sonda acustică calibrată care cuprinde doua megafoane pentru transmiterea stimulului sonor şi un microfon, care capteaza emisiile acustice reflectate în conductul auditiv extern. La capatul sondei se imbraca o olivă din silicon care corespunde mărimii conductului auditiv extern al copilului pentru o buna etanşitate.  Pentru înregistrarea PEA au fost folosiţi 4 electrozi din argint clorurat sub formă de cupolă care au fost aplicaţi după  cum urmează: - vertex – electrozii pozitivi - partea superioară a frunţii – electrozii pozitivi - mactoida urechii testate – electrodul de referinţă - mastoida urechii contralaterale – electrodul de împământare. Valoarea impedanţei nu depăşea 4 kOm. Ca stimul a fost folosit click-ul cu polaritate rarefiată, durata de 100 ms, frecvenţa de stimulare 10Hz. Procesul de formare a traseului PEATC era constituit din sumarea a 2000 de click-uri. Pentru verificarea reproductibilităţii traseului 308  PAETC testarea la una şi aceeaşi intensitate se repeta de câteva ori. În mod automat, ţinând cont de marcarea undelor (I,III,V), au fost determinate valorile latenţei şi intervalul de undă.   Rezultate şi discuţii Examenul audiologic a debutat cu înregistrarea OEA şi a PDA. De remarcat că  in  toate cazurile de surditate OEA au fost absente pe tot traseul frecvenţial.  La înregistrarea PDA  au fost analizate frecvenţele 500 Hz, 750 Hz, 1000Hz, 2000 Hz, 3000 Hz ,4000 Hz, 6000 Hz si 8000 Hz.  Analiza rezultatelor obţinute evidenţiază unele particularităţi ale PDA în dependentă de frecvenţele testate.  Astfel, constatăm că la toţi copiii cu surditate PDA sunt absente la frecvenţele superioare 1000Hz (se înregistrează cu amplitudine negativă). De menţionat faptul, că testarea frecvenţilor joase prin înregistrarea PDA a fost posibilî în unele cazuri de surditate. Asa, PDA ce explorează frecvenţele 750 Hz au fost prezente în 47,73% (105  urechi), la 500 Hz în 23,67% (52 urechi), s-a constatat prezenţa PDA chiar şi la testarea frecvenţelor 1000Hz  în cazuri minimale 3,64 % (8 urechi). Explicaţia acestui moment poate fi starea mai bună a auzului care au PDA prezente, în cazurile date- frecvenţe joase, lucru firesc pentru surditatea sensoroneurală. Asadar, analiza rezultatelor obţinute la înregistrarea PDA constată  lipsa PDA în cazurile de surditate cu pragul auditiv superioar a 30 dB. Conform datelor noastre sensibilitatea metodei de înregistrare a OEA este de 81,9% iar specificitatea 99,5%. Următoarea etapa a examenului audiologic obiectiv la copii a fost înregistrarea potenţialelor evocate auditiv ale trunchiului cerebral. Întrucît cele mai stabile sunt undele I, III şi V ale traseului PEATC am studiat aceste componente pentru o analiză mai amplă a stării analizatorului auditiv. Rezultatele obţinute ne relevă unele particularităţi ale PEATC la copiii cu surditate. Astfel, dacă  la copii cu auz normal  traseul PEATC a avut o formă tipică, care a permis identificarea undelor I, III, şi V în toate cazurile fără dificultăţi, atunci PEATC înregistrate la copiii cu surditate au fost determinate în majoritatea cazurilor de un traseu patologic, care nu avea toate componentele. Analiza morfologiei traseului PEATC denotă, că  la stimulul de 90 dB în marea majoritate a cazurilor traseul PEATC a fost determinat de undele I şi V, unda III fiind cea mai nestabilă. Conform datelor literaturii de specialitate unda III a traseului PEATC este cea mai sensibilă în cazurile tensiunii intracraniene mărite, suferind schimbări de formă aceasta nu poate fi identificată. Unda I în grupul de copii cu surditate moderată a fost detectabilă în majoritatea cazurilor (84,03%), pe când în cazurile de surditate severă a fost absentă în 16,67%  şi în 53,33% în grupul cu surditate profundă. J. Helias  în studiile sale consideră, că lipsa undei I se poate datora schimbărilor hidrodinamicii cohleare provocate de o creştere a presiunii intracraniene, ori de tulburarea metabolismului cohlear intervenit în urma hipoxiei. O altă explicaţie a lipsei undei I, formulată de A.Dupon, este pierderea pronunţată a auzului cu predominare la frecvenţele înalte. În cercetările noastre şi-au găsit confirmarea ambele ipoteze, întrucât surditatea era în asociere cu diferite tulburări la nivelul sistemului nervos central. Un factor distinctiv pentru copiii cu surditate a fost nu numai lipsa undei I ori III, dar şi traseul PEATC de o formă complet atipică determinată de lipsa tuturor componentelor ori de undele I, III şi V şterse, nereproductibile. Din aceste motive la 15,45% (34 urechi) din copiii examinati  PEATC au fost considerate ca absente. Analiza rezultatelor obţinute relevă nu numai schimbări de formă a traseului PAETC  la copiii cu surditate, dar şi o prelungire a latenţei undelor I, III, V şi a intervalului I-V faţă de lotul de control. Conform datelor din literatură latenţa mărită a undelor I, III, V şi a intervalului I-V poate fi legată de diverse tulburări la nivelul sistemului nervos central (hipertensiune intracraniană; o compresiune ischemică; perturbări în trunchiul cerebral etc), de asemenea se testă  o mărire a latenţei pentru undele I, III, V în cazurile surdităţii de percepţie cu o afectare selectivă a frecvenţelor înalte. Rezultatele studiului nostru relevă o  prelungire a latenţei pentru undele I, III, V şi intervalul I-V cu mărirea gradului pierderii de auz. 309  Cercetările noastre confirmă concluziile altor autori referitoare la influenţa leziunilor auditive şi  celor neurologice asupra morfologiei traseului PEATC şi latenţei componentelor,  însă cele din urmă nu sunt o piedică în evaluarea funcţiei auditive la copii în baza PEATC.  Valoarea pragului auditiv determinată în baza undei V a PEATC a fost criteriul de bază în repartizarea copiilor după gradul de surditate. În grupa copiilor cu surditate moderată pragul auditiv avea valoarea medie de 61,69 dB1,09 dB; la copiii cu surditate severă de 76,920,64 dB; în grupul copiilor cu surditate profundă acesta  a constituit 97,690,96 dB.  Studierea PEATC la copiii cu surditate sensoroneurală şi confruntarea rezultatelor cu datele testelor audiologice OEA; PDA; audiometria comportamentală confirmă importanţa acestei metode în diagnosticul surdităţii sensoroneurale la copiii de vârstă precoce, fiind o metodă de referinţă în examenul audiologic complex. Conform datelor noastre sensibilitatea metodei de înregistrare a PEATC constituie 100% cu specificitatea 97,3%.    Concluzii 1.  Înregistrarea OEA poate fi folosită în screeningul surdităţii la copiii de vârstă precoce avănd  sensibilitate 81,9% şi specificitate 99,5%  înalte. 2. Leziunile auditive şi  cele neurologice influenţează asupra morfologiei traseului PEATC şi latenţei componentelor undelor, însă aceasta nu este o piedică în evaluarea funcţiei auditive la copii  în baza PEATC.  3. Diverse tulburări neurologice pot fi cauză a unei ridicări secundare a valorii pragului auditiv determinat în baza PEATC, din care motive examenul de control  după tratamentul neurologic este indespensabil.  Bibliografie 1. I.Ababii., A.Chiaburu., S.Diacova., S.Parii., Particularităţile potenţialelor evocate auditiv ale trunchiului cerebral la copiii cu surditate şi patologie perinatală a sistemului nervos central. Anale ştiinţifice ale USMF,, Nicolae Testemiţanu,,. Ediţia IV. Vol.1. Chisinău, 2005. p288-291.  2. I.Ababii., S.Diacova. A.Chiaburu.,, S.Parii., Surditatea mixtă la copii cu otită medie . Curierul medical. Chişinău, 2009, nr.5, p.29-31 3. Helias J. Potentiel du tronc cerebral dans le diagnostic des affestions neurologiques pediatriques. Bull. Audiophonologie.Vol III, N4, 2002, P.449-471. 4. Dupont A. Les potentiels evoques auditifs precoces normaux, patologiques. Bull. Audiophonol.Vol III, N4, 2004, P. 343-367. 5. Оглезнев K., Шестерников C.  Слуховые стволовые вызванные потенциалы в диагностике заболеваний централъной нервной системы. Монография 1992, C. 24-56  

Objective audiometry for early diagnosis of hearing loss in children

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/5005/1/AUDIOMETRIA_OBIECTIVA_IN_DIAGNOSTICUL_PRECOCE.pdf

Objective audiometry for early diagnosis of hearing loss in children

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova