Catedra Stomatologie Terapeutică USMF „Nicolae Testemiţanu”Analysis of endodontic treatment results of 13 patients (13 teeth analyzed, 10 of them
beeing pluriradicular, 3 monoradicular) performed by practicing dentists have shown errors in
treatment followed by different local and general complications: Incomplete filling of the
radicular canal-8 cases (61,5%), overfilling of the radicular canal-4 cases (30,7%), fracture of
instrument in the canal-1 case (7,6%).



Analiza rezultatelor tratamentului endodontic a 13 pacienţi (13 dinţi analizaţi dintre care
10 pluriradiculari, 3 monoradiculari) efectuată de medicii stomatologi practicieni a demonstrat că
sunt comise erori cu consecinţe locale şi generale: Obturaţie canalară incompletă-8cazuri
(61,5%), obturaţie canalară cu depăşire-4cazuri (30,7%), fracturarea instrumentului în canal-1caz
(7,6%)

Bodrug, Valentina

Danici, Alexandru

Nicolau, Gheorghe

Roman, Ion

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

469  RETRATAREA ENDODONTICĂ A CANALELOR RADICULARE. ANALIZA ERORILOR  POSIBILE ÎN TRATAMENTUL ENDODONTIC Gheorghe Nicolau, Valentina Bodrug, Alexandru Danici, Ion Roman  Catedra Stomatologie Terapeutică USMF „Nicolae Testemiţanu”  Summary Endodontic retreatment of root canals.Analysis of possible errors in endodontic treatment Analysis of endodontic treatment results of 13 patients (13 teeth analyzed, 10 of them beeing pluriradicular, 3 monoradicular) performed by practicing dentists have shown errors in treatment followed by different local and general complications: Incomplete filling of the radicular canal-8 cases (61,5%), overfilling of the radicular canal-4 cases (30,7%), fracture of instrument in the canal-1 case (7,6%).  Rezumat Analiza rezultatelor tratamentului endodontic a 13 pacienţi (13 dinţi analizaţi dintre care 10 pluriradiculari, 3 monoradiculari) efectuată de medicii stomatologi practicieni a demonstrat că sunt comise erori cu consecinţe locale şi generale: Obturaţie canalară incompletă-8cazuri (61,5%), obturaţie canalară cu depăşire-4cazuri (30,7%), fracturarea instrumentului în canal-1caz (7,6%).  Actualitatea   Tratamentul endodontic are, ca orice manopera medicală o marjă de eroare. În asemenea cazuri este nevoie de a recurge la o intervenţie endodontică repetată. Retratamentul endodontic presupune reluarea terapiei endodontice pe un dinte cu canalele radiculare obturate. Această procedură este necesară în momentul eşuării primului tratament endodontic din motive diverse, şi acest lucru se poate întâmpla în câteva luni sau chiar ani. Tratamentul endodontic a avut succes dacă după un interval de 1 an au dispărut elementele patologice clinice şi radiologice, iar dintele este funcţional. Dimpotrivă, tratamentul a eşuat dacă apare o nouă leziune apicală, sau dacă cea existentă nu s-a vindecat în totalitate în decurs de 4 ani, dacă apar indicii radiologici de rezorbţie radiculară sau hipercementoză, sau dacă simptomatologia clinică nu coincide cu imaginea radiologică.  Obiectivele  1. Eliminarea cauzelor ce au dus la eşecul tratamentului iniţial şi conservarea dintelui în condiţiile menţinerii sănătăţii parodonţiului apical sau eliminării proceselor patologice periapicale existente.  2. Studierea radiografiilor realizate până la iniţierea retratamentului endodontic şi după realizarea acestuia.  Materiale şi metode Studiul clinic s- a efectuat pe un lot de 13 pacienţi dintre care 8 de sex masculin şi 5 de sex femenin , cu vârste cuprinse între 18-34 ani. Din totalul celor 13 cazuri , 10 au fost dinţi pluriradiculari şi 3 cazuri dinţi monoradiculari. La 10 pacienţi dezobturarea canalelor radiculare a fost realizată cu sistemul Protaper manual şi la 3 pacienţi cu H-file. La tot lotul de pacienţi procedura de retratare a canalelor radiculare a fost realizată în două vizite.  Rezultate şi discuţii Printre cauzele eşecului tratamentului endodontic se numară: 1. Infiltraţii apărute de-a lungul obturaţiei de canal, datorită fracturii coroanei, apariţiei cariilor secundare sau dezvoltării proceselor patologice parodontale marginale. 2.Prelucrarea mecanică si chimică incompletă a canalelor radiculare. Acest lucru se poate datora anatomiei complicate a rădăcinilor sau instrumentării defectuoase. 470  3.Realizarea unei reconstrucţii coronare inadecvate din punct de vedere al momentului execuţiei, concepţiei, materialelor sau tehnicii utilizate. 4.Fractura radiculară cauzată de pivot. 5.Incapacitatea sistemului imunitar de a lupta cu infecţiile. 6.Prezenţa unor instrumente endodontice fracturate in canalele radiculare. 7.Disfuncţie ocluzală. Eşecurile unui tratament endodontic pot fi clasificate în trei grupe. 1. Eşecuri preoperatorii 2. Eşecuri operatorii 3. Eşecuri postoperatorii Eşecurile preoperatorii apar din cauza stabilirii incorecte a diagnosticului şi planului de tratament. Eşecurile operatorii includ : - Canale neobturate - Trecerea materialului de obturaţie după apex - Obturarea incompletă a canalului radicular - Prezenţa de denticli, calcificări pe traiectul canalelor radiculare. - Prepararea mecanică şi medicamentoasă insuficientă a canalelor radiculare - Perforarea a peretelui canalului radicular. - Alegerea conului de gutapercă neadecvat. - Fractura radiculară determinată de utilizarea unui pivot. Eşecurile postoperatorii Infiltraţii marginale de-a lungul obturaţiei de canal prin: - pierderea integrităţii restaurării coronare (fractură) -  absenţa adaptării marginale a restaurării coronare -  recidivă de carie, carie secundară -  patologie parodontală marginală. Disfuncţie ocluzală. Criteriile Societăţii Europene de Endodonţie cu privire la aprecierea rezultatelor tratamentului endodontic: 1. La minimum un an de la finalizarea tratamentului endodontic, succesul este reprezentat de: -  absenţa totală a simptomatologiei clinice specifice (durere, edem, fistulă) - dintele este funcţional -  imaginea radiologică este lipsită de orice elemente patologice 2. Eşecul este reprezentat de: - apariţia unei leziuni periapicale sau creşterea în volum acelei preexistente - în decurs de patru ani leziunea periapicală preexistentă a rămas identică sau şi-a                                                                  micşorat dimensiunea, fără a dispărea complet - apar semne radiologice de rezorbţie radiculară sau hipercimentoză - există o contradicţie între simptomatologia clinică şi imaginea radiologică După datele lui Kenneth M. Hargreaves şi Stephen Cohen factorii etiologici pot fi clasificate în 4 grupe.  1. Reinfectarea canalului radicular. 2. Infecţia extraradiculară. 3. Reacţia la corpi străini. 4. Chisturi adevărate. Pentru obţinerea succesului în retratarea endodontică avem nevoie sa luăm în calcul Indicaţiile şi Contraindicaţiile către această manoperă. Indicaţiile  Canale radiculare obturate incomplet, neomogen sau cu depăşire.  Nevindecarea unei leziuni periapicale preexistente sau apariţia acesteia după tratamentul endodontic. 471   Menţinerea sau reapariţia unei simptomatologii clinice.  Instrument fracturat la nivelul treimii cervicale sau medii a rădăcinii dentare. Contraindicaţii  Resorbţie radiculară considerabilă   Calcifierea intracanalară  Perforare la nivelul furcaţiei radiculare  Prezenţa chisturilor. Pentru a stabili un diagnostic şi un plan de tratament corect pacienţii sunt supuşi examenului clinic şi paraclinic minuţios. În caz de tratament endodontic nereuşit pacientul se prezintă cu următoarele simptome: 1. Dureri persistente timp de câteva zile, durerile apar la masticaţie, la palpare, percuţie pe dintele în cauză. 2. Abcese apicale sau fistule. 3. Prezenţa semnelor radiografice ale patologiei periapicale (îngroşarea desmodonţiului, lamina dură deteriorată). Evaluarea clinică a pacientului: 1. Percuţia verticală şi palparea regiunii apicale 2. Aprecierea gradului de mobilitate 3. Prezenţa sau absenţa fistulei 4. Prezenţa sau absenţa modificărilor patologice parodontale asociate 5. Prezenţa sau absenţa   edemului 6. Prezenţa sau absenţa sinusitei apariţiea căreea fiind dintele tratat 7. Prezenţa sau absenţa discomfortului la nivelul dintelui în cauză. Evaluarea radiologică este obligatorie. În cazul tratamentului endodontic efectuat anterior examenul radiologic este deosebit de util în determinarea, obturaţiilor defecte, starea ţesuturilor periodontale, calitatea oburaţiei de canal, prezenţa canalelor neobturate, obstacolelor pe traectul canalelor radiculare, leziunilor periradiculare, prezenţa perforaţiilor, fracturilor, resorbţiei, aprecierea anatomiei canalului radicular. Prezentare de caz clinic: Cazul clinic Nr.1: Pacientul A de 22 ani s-a adresat la IMSP Clinica Stomatologică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” cu durere spontană la nivelul dintelui 36, mucoasa în dreptul apexului dintelui la palpare o uşoară sensibilitate doloră, prezenţa fistulei deja cicatrizate. Tratamentul endodontic anterior a fost realizat în urmă cu 1 an. Erau  prezente semnele radiologice ale patologiei periapicale şi de furcaţie, în canalele radiculare prezent material radioopac vizibil parţial, prezentă o obturaţie de canal  incompletă. În urma examenului clinic şi radiologic s-a pus diagnosticul de periodontită apicală cronică. S-a planificat retratamentul  endodontic nechirurgical al dintelui 46. În timpul preparării accesului, s-a constatat ca spaţiul camerei pulpare coronară conţinea material compozit fotopolimerizabil necunoscut. S-au identificat patru canale independente, fiecare conducînd la orificiul apical propriu, canalele  MV, ML, DV şi DL. Gutaperca s-a îndepărtat cu ajutorul sistemului ProTaper manual, de pe toată lungimea canalului radicular.  Instrumentele ProTaper manual reprezintă un progres revoluţionar în tratamentul mecanic al canalelor radiculare. Acestea prezintă unele avantaje comparativ cu acele de oţel sau cele de nichel-titan prin forma triunghiulară convexă pe secţiune transversală, vîrful conceput special pentru ghidare, iar unghiul helicoidal şi panta sînt variabile. Pentru o eficienţă crescută şi pentru a evita eşecurile în instrumenterea canalelor radiculare cu ProTaper manual trebuie respectate cîteva principii de bază, aşa numitele “reguli de aur”:  1. realizarea accesului în axul canalului radicular. 472  2. permeabilizarea iniţială a canalului radicular cu un ac manual K-file de oţel, cu mişcări  uşoare de înaintare pasiv progresivă. 3. lărgirea orificiului de pătrundere în canalul radicular cu grijă, folosind freze Gates –Glidden.  4. folosirea instrumentelor numai în canale bine irigate  şi lubrifiate (Glyde, hipoclorit de sodium).  5. controlul frecvent al spirelor, pentru sesizarea din timp a zonelor de distorsiune. 6. folosirea instrumentelor numai prin mişcarea recomandată. 7. este contraindicată forţarea acului în canalul  radicular. Fundul cavităţii pulpare era acoperit cu dentină rămolită, care a fost înlăturată cu o freză sferică cu gîtul lung.  Lungimea de lucru s-a determinat radiologic şi s-a colaborat cu un apex locator. Canalele sau preparat mecanic prin tehnica Step-Back până ce apical s-a atins dimensiunea de F2 cu diametrul de 25 (finishing file, F2 roşu). Ca irigant s-a folosit o cantitate abundentă de Hipoclorid de sodiu 3%. Tratamentul s-a planificat să fie realizat în două şedinţe datorită complexităţii sistemului de canale. Canalele au fost uscate cu conuri de hârtie şi obturate temporar cu pastă pe bază de Hidroxid de Ca “Ultracal XS”, Ultradent, care are proprietăţi antibacteriene datorită pH înalt de 12,5, posedă radioopacitate. Dintele a fost închis cu o obturaţie temporară cu materialul Fuji IX GC. Peste doua săptămâni pacientul a revenit pentru a continua tratamentul. Dintele era asimptomatic şi în urma irigării  finale cu hipoclorid de Na 3%, canalele au fost uscate cu conuri de hârtie şi s-au considerat a fi pregătite pentru obturaţie. Dintele a fost apoi obturat prin intermediul tehnicii de condensare laterală la rece, utilizând gutapercă şi sealer pe bază de răşini epoxide (AH-Plus, Dentsply). S-a aplicat o închidere coronară cu compozit fotopolimerizabil ESPE Filtek Z250 (USA). Controlul după jumătate de an a obiectivat o diminuare a radiotransparenţei în regiunea de furcaţie şi cea periapicală, fără semne clinice de infecţie.  Concluzii Cunoaşterea anatomiei dentare şi respectarea tuturor etapelor tratamentului endodontic (instrumental si medicamentos) oferă practicianului o rată de succes mai înalta în realizarea retratratamentului spaţiului endodontic.    Bibliografie 1.John I. Ingle, DDS, MSD, Leif K.Bakland, DDS. Endodontics, Fifth Edition.  // BC Decker Inc.,  2002, 748-762. 2. Sjogren U, Haggalund B, Sundqvist G, Wing K. Factors affecting the long-term results of endodontic treatment. J Endod. 1990, 498-504. 3. Kenneth M. Hargreaves, DDS, PhD, FICD, FACD, Stephen Cohen, MA, DDS, FICD. Cohen’s Pathways of the pulp, Tenth Edition, 2011, 890-898. 4.William T. Johnson, DDS, MS. Color Atlas of Endodontics.// W.B Saunders Company, 117-130. 5. Уэббер Д., Машко П. ПроТейпер: кривизна проходимая легко. //DentArt, 2001; Nr. 2    

Endodontic retreatment of root canals.Analysis of possible errors in endodontic treatment

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/5071/1/RETRATAREA_ENDODONTICA_A_CANALELOR_RADICULARE._ANALIZA.pdf

Endodontic retreatment of root canals.Analysis of possible errors in endodontic treatment

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova