Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie.IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.The mitral valve prolapse incidence in children varies from 2 % to 16 % of cases, more
often at the age from 7 till 15 years with prevalence at girls in a parity (boys, girls 1:2).
Material and methods: the carried out research has included 190 children, at the age from
7 till 18 years: 1st group 160 (84,2 %) children with mitral valve prolapse and functional heart
disturbances, average age (13,32±0,23) years and 2nd group 30 (15,79 %) healthy children,
average age (12,2±0,72) years, with inspection of clinic and hemodynamic indicators.

Incidenţa prolapsului de valvă mitrală la copii variază între 2 şi 16% cazuri, mai frecvent
în grupul de vârstă 7-15 ani cu prevalenţă la fetiţe (raportul băieţei/fetiţe este de 2:1).
Studiul a fost efectuat pe un lot de 190 copii dintre care, 160 (84,2%) copii cu prolaps de
valvă mitrală (PVM), vârsta medie (13,32±0,23) ani şi 30 (15,79%) copii sănătoşi vârsta medie
(12,2±0,72) ani (diapazonul de vârstă cuprins între 7 şi 18 ani), cu examinarea parametrilor
clinici şi hemodinamici

Revenco, Ninel

Romanciuc, Lilia

Undetermined

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

250  5. Diagnosticul precoce al TF, monitorizarea permanentă, tratamentul medical adecvat şi chirurgical efectuat oportun ameliorează mult prognosticul pe termen lung al acestor pacienţi, oferindu-le şansa unei dezvoltări şi vieţi normale în multe cazuri.  Bibliografie 1. Balaguru D., Artman M., Auslender M. Management of heart failure in children. Curr. Probl. Pediatr. 2000, p. 30(1), p. 1-35.   2. Ciofu E. , Ciofu  C. În: Esenţialul în pediatrie. Bucureşti 1997,  p. 277-281. 3. Bernstein D., Shelov S. In: Pediatrics for medical students II edition. 2003. 4. Desmond J., Campell C., McLenachan J. In: Cardiology 8th edition. 2009, p.135-159.  5. Erickson L. Congestive heart failure. In: Current Pediatric Therapy. Philadelphia, 1997, p. 16. 6. Freed M. Congestive heart failure. In: Nadas' Pediatric Cardiology. 1994, p. 63-72. 7. Moss and Adam's.  Heart disease in infarcts, Children and Adolescent: Including the Fetus Young Adult (2vol.set) Hartcover-Seventh edition, 2007.  8. Park M. The pediatric cardiology handbook. Third Edition. Mastby. An afiliate of Elsevier. Philadelfia 2003. 9. Nelson Textbook of  Pediatrics. 18 e dition. Saunders  ELSEVIER. 2007    ESTIMĂRILE PROGNOSTICE LA PACIENŢII CU PROLAPS DE VALVĂ MITRALĂ Lilia Romanciuc, Ninel Revenco Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.  Summary Estimation of the predict of disease in patients with mitral valve prolapse The mitral valve prolapse incidence in children varies from 2 % to 16 % of cases, more often at the age from 7 till 15 years with prevalence at girls in a parity (boys, girls 1:2). Material and methods: the carried out research has included 190 children, at the age from 7 till 18 years: 1st group 160 (84,2 %) children with mitral valve prolapse and functional heart disturbances, average age (13,32±0,23) years and 2nd group 30 (15,79 %) healthy children, average age (12,2±0,72) years, with inspection of clinic and hemodynamic indicators.  Rezumat Incidenţa prolapsului de valvă mitrală la copii variază între 2 şi 16% cazuri, mai frecvent în grupul de vârstă 7-15 ani cu prevalenţă la fetiţe (raportul băieţei/fetiţe este de 2:1).  Studiul a fost efectuat pe un lot de 190 copii dintre care, 160 (84,2%) copii cu prolaps de valvă mitrală (PVM), vârsta medie  (13,32±0,23) ani şi 30 (15,79%) copii sănătoşi vârsta medie (12,2±0,72) ani (diapazonul de vârstă cuprins între 7 şi 18 ani), cu examinarea parametrilor clinici şi hemodinamici.  Introducere  Conform Ghidului Practic în Managementul Maladiilor Cardiace Valvulare din 2006, ecocardiografic prolapsul de valvă mitrală se defineşte prin deplasarea sistolică a unei sau a ambelor cuspe ale valvei mitrale spre atriul stâng cu 2,0 mm sau peste, reperat prin secţiune parasternală. Prolapsul de valvă mitrală poate asocia sau nu îngroşarea valvei mitrale cu 5,0 mm şi peste, regurgitare mitrală [2, 6]. Incidenţa prolapsului de valvă mitrală la copii variază între 2 şi 16% şi depinde de metoda de cercetare (auscultaţie, fonocardiografie, ecocardiagrafie) [4]. Prolapsul de valvă mitrală mai frecvent este întâlnit în grupul de vârstă 7-15 ani şi sub vârsta de 10 ani se prezintă 251  de proporţii egale la băieţei şi fetiţe. Peste etatea de 10 ani se atestă mai  frecvent la fetiţe (raportul băieţei/fetiţe este de 2:1) [5]. Aritmiile supraventriculare şi ventriculare sunt cele mai frecvente dereglări de ritm în prolapsul valvular mitral [1, 3, 7]. Monitorizarea Holter ECG în regim de ambulator este indicată pacienţilor cu palpitaţii sau stări sincopale. Datele monitorizării ambulatorii Holter ECG 24 de ore ne oferă posibilitatea identificării originii şi frecvenţei activităţii aritmice, extrasistolelor ventriculare (38%) şi tahiaritmiilor supraventriculare (30%) frecvent întâlnite în prolapsul de valvă mitrală la copii, incidenţa disritmiilor ventriculare este similară cu cea din populaţia generală [4].  Scopul  Determinarea factorilor de prognostic a evoluţiei maladiei cu apariţia tulburărilor de ritm la copii cu prolaps de valvă mitrală.   Material şi metode Studiul a fost efectuat pe un lot de 190 copii dintre care, 160 (84,2%) copii cu PVM gradul I, gradul II, spitalizaţi în secţia de cardiologie a IMSP ICŞDOSMC,  cu adresare primară, la dureri precordiale, palpitaţii, iregularitatea ritmului cardiac, fatigabilitate, oboseală şi dereglări vegetative (transpiraţii, extremităţi reci, dispoziţie labilă, anxietate, excitabilitate, marmorarea extremităţilor) şi 30 (15,79%) copii sănătoşi (lot martor). Vârsta medie a pacienţilor lotului de bază a fost de 13,32±0,23 ani, pentru copiii din lotul martor vârsta medie a fost 12,2±0,72 ani (diapazonul de vârstă cuprins între 7 şi 18 ani), diferenţa statistică fiind nesemnificativă (p>0,05). După apartenenţa de sex lotul pacienţilor cu PVM a inclus 86 fetiţe (53,75%) şi 74 băieţei (46,25%). Diagnosticul de PVM a fost stabilit în conformitate cu cerinţele Ghidului Practic a Asociaţiei Americane a Inimii în Managementul Maladiilor Cardiace Valvulare din 2006 [2].  Copiii cu PVM au fost examinaţi în modul următor: anchetarea, examenul clinic standard, parametrii hemodinamici şi tonusul vegetativ iniţial şi reactivitatea vegetativă. Intervievarea copiilor şi familiilor acestora a fost petrecută cu utilizarea chestionarului anamnestic elaborat special pentru studiu, care a inclus date despre anamnesticul vieţii, evidenţierea factorilor declanşatori, maladiilor suportate, prezenţa semnelor de displazie a ţesutului conjunctiv, precum şi date despre starea generală a pacientului la includerea în studiu. Examenul clinic a inclus evaluarea clasică a pacientului, cu aprecierea particularităţilor sistemului cardiovascular, digestiv, pulmonar, endocrin, altor sisteme şi organe, cu determinarea datelor antropometrice, indicilor hemodinamici (FCC, TAs şi TAd). Monitorizarea hemodinamică a valorilor TAs şi TAd a fost efectuată conform metodei standard (în corespundere cu prima şi a cincea fază a tonurilor Korotkoff) cu ajutorul sfigmomanometrului in poziţia clinostatică a pacientului, după o perioadă de 10 minute repaus, în timpul examenului iniţial şi zilnic în orele matinale şi la prezenţa acuzelor cu determinarea ulterioară a valorilor FCC.  Electrocardiografia  (ECG) de repaus  a fost efectuată la toţi pacienţii incluşi în studiu, în secţia de diagnostic funcţional a IMSP ICŞOSMC, utilizând aparatele CARDIOFAX GEN № ECG – 9020K şi CARDIMAX FX – 326U. ECG de repaus a fost înregistrată conform metodei standard în 12 derivaţii.     Ecocardiografia Doppler color (EcoCG) a fost efectuată în secţia de diagnostic funcţional a IMSP ICŞOSMC, la aparatul TOSHIBA (COREVISION) model SSA-350A-1997. Diagnosticul de PVM a fost stabilit în conformitate cu cerinţele Ghidului Practic a Asociaţiei Americane a Inimii în Managementul Maladiilor Cardiace Valvulare din 2006 [2]. Holter monitorizarea ECG s-a  efectuat la Centrul Medical al Aviaţiei Civile la aparatele Novacor UNO02000821 şi TRI-00000001 (HolterSoft Ultima version 2.0.6.-0xD8-253977114) şi a inclus monitorizarea frecvenţei cardiace medii (FCC), maxime şi minime; a ritmului cardiac; fixarea episoadelor de tahicardie şi bradicardie sinusală; prezenţa pauzelor relative; reliefarea 252  evenimentelor supraventriculare şi ventriculare; evaluarea segmentului S-T. Variabilitatea ritmului cardiac (VRC), adică variaţiile dintre două bătăi cardiace, s-a măsurat prin evaluarea complexelor QRS succesive. Au fost utilizate două metode de analiză a VRC: analiza domeniului de timp (time domain analysis) şi analiza domeniului de frecvenţă sau spectral (frequency domain analysis). Ambele metode au o valoare echivalentă.   Rezultate şi discuţii Examinând indicii clinici la pacienţii cu PVM, am observat prezenţa durerilor precordiale la 144 (90%) copii vs 10 (33,33%) copii din lotul martor (p<0,001), palpitaţii în timpul zilei au semnalat 134 (83,75%) copii din lotul de bază vs 6 (20%) copii din lotul martor (p<0,001), palpitaţiile noaptea au fost menţionate numai de pacienţii cu PVM în 57 (35,63%) cazuri (p<0,001). Iradierea durerilor precordiale a fost prezentă la pacienţii cu PVM în 42 (26,25%) cazuri  (p<0,001). Senzaţii de iregularitate a ritmului cardiac ziua şi noaptea s-au înregistrat la pacienţii cu PVM la 108 (67,5%) şi 28 (17,5%) copii sănătoşi (p<0,01). Dispneea a fost caracteristică pentru 15 (0,38%) copii din lotul general.  Rezultă că pacienţii cu PVM au acuzat mai frecvent manifestări cardiovasculare: dureri precordiale, palpitaţii, senzaţii de iregularitate a ritmului cardiac, diferenţa statistică fiind semnificativă. Dat fiind faptul că PVM la copii se caracterizează prin manifestări clinice cardiovasculare şi vegetative polimorfe, am fost tentaţi să delimităm insemnele, care fiind evaluate în debutul maladiei, ar putea sugera prognosticul evolutiv al acestor copii. Pentru realizarea acestor obiective am supus analizei statistice datele de cercetare complexă a celor 160 de pacienţi cu PVM. Divizarea în clastere pentru a evidenţia rolul variabilelor care ar putea influenţa prognosticul maladiei la pacienţii incluşi în studiu a fost efectuată în baza indicilor monitorizării ambulatorii Holter ECG 24 de ore, deoarece aceasta s-a arătat o metodă obiectivă de diagnostic şi în alegerea tacticii de tratament şi evaluare dinamică a eficacităţii tratamentului.  În baza procedurii de analiză efectuată copiii s-au divizat în II clastere: I (32 copii) cu dereglări de ritm cu evoluţie favorabilă şi II (128 copii) cu dereglări de ritm cu evoluţie nefavorabilă în PVM (Tabelul 1).             Tabelul 1. Parametrii caracteristici pentru cele 2 clastere distinse dintre pacienţii cu PVM   Parametrii caracteristici Clasterul I (n=32) Clasterul II (n=128) χ2 p Vârsta medie, (ani) 12,03±0,57 13,65±0,24  <0,05 Tahicardie sinusală (Holter ECG 24 ore) 28 (87,50%) 88 (68,75%) 4,02 <0,05 Extrasistole supraventriculare  (Holter ECG 24 ore) 15 (46,88%) 123 (96,09%) 4,51 <0,001 Extrasistole supraventriculare  (50-100/24 ore) 15 (46,88%) 3 (2,34%) 50,84 <0,001 Extrasistole supraventriculare  (100-1000/24 ore) 0 82 (64,06%) 42,05 <0,001 Extrasistole supraventriculare  (>1000/24 ore) 0 38 (29,69%) 12,46 <0,001 Extrasistole ventriculare  0 30 (23,44%) 9,23 <0,001 Extrasistole ventriculare Lown gr.II 0 14 (10,94%) 3,84 <0,05 Tahicardii supraventriculare  9 (28,12%) 62 (48,44%) 4,28 <0,05 Bradicardie sinuzală 1 (3,12%) 27 (21,09%) 5,72 <0,05 FCC minimă (Holter ECG) 52,59±2,71 46,51±0,76  <0,05 FCC medie (Holter ECG) 88,97±2,62 79,83±1,22  <0,05 253  În studiul nostru s-a făcut remarcată  diversitatea parametrilor apreciaţi la monitorizarea ambulatorie Holter ECG 24 de ore, care a fost în special caracteristică pacienţilor cu PVM.  Printre aceştia un loc foarte important ocupă prezenţa extrasistolelor supraventriculare ce a fost determinată în ambele clastere cu predominarea în clasterul II (96,09%) vs (46,88%) cazuri în clasterul I (p<0,01). Caracteristica extrasistolelor determinate a reflectat prevalarea extrasistolelor în număr de 100 şi 1000/24 ore – la 64,06% cazuri şi numai la pacienţii din clasterul II, extrasistole supraventriculare în număr  de 50-100/24 ore s-au determinat la pacienţii cu PVM din clasterul I (p<0,001). Deosebiri semnificative s-au observat pentru prezenţa extrasistolelor ventriculare, caracteristice pacienţilor din clasterul II - în 23,44% cazuri cu predominarea gradaţiei II după Lown la 10,94% copii (p<0,001; p<0,05). Evidente deosibiri s-au determinat şi pentru prezenţa tahicardiilor supraventriculare cu predominarea acestora la pacienţii cu PVM din clasterul II (48,44% vs 28,12%; p<0,05). Pentru clasterul II a fost caracteristică într-o măsură mai mare bradicardia sinusală (21,09% vs 3,12%; p<0,05).  De menţionat, că FCC minimă cu valori medii mai joase a fost mai frecvent apreciată la pacienţii din clasterul II (46,51±0,76 vs 52,59±2,71 băt./min; p<0,05). De asemenea valori medii mai joase ale FCC  au fost determinate la pacienţii cu PVM din clasterul II (79,83±1,22 vs 88,97±2,62 băt./min; p<0,05).               După analiza selectivă discriminantă de pas cu pas a tuturor factorilor clinici, obiectivi şi a investigaţiilor efectuate au fost relevaţi cei mai importanţi, care pot influenţa prognosticul evolutiv al maladiei la copiii cu PVM şi apariţia dereglărilor de ritm maligne. Printre aceştia s-au distins: talia, sexul, infecţia intercurentă suportată, sindromul astenonevrotic, oboseala,  dispneea, toleranţa scăzută la efort, accesele de tahicardie paroxistică în anamneză, durerile precordiale cu iradiere, bradicardia sinusală, extrasistolele supraventriculare şi ventriculare determinate la ECG (Tabelul 2).   Tabelul 2. Factorii cu impact prognostic în evoluţia maladivă  a pacienţilor cu PVM Parametrii evaluaţi Grupul I n=32, (%) Grupul II n=128, (%)  Sexul Băieţi 34,38 49,22 Fete 65,62  50,78 Talia, cm 148,41±3,5 158,52±1,45 Infecţia intercurentă 53,13 67,19 Sindrom astenonevrotic 87,50  75,0 Oboseală   50,0 50,0 Slăbiciune 9,38 16,41 Toleranţă scăzută la efort 25,0 12,5 Dispnee 12,5 8,6 Dureri precordiale cu iradiere 6,25 31,25 Accese de tahicardie paroxistică 34,38 16,41 Bradicardie sinuzală 6,25 24,22 Extrasistole supraventriculare  0 22,66 Extrasistole ventriculare 0 9,38 Prognosticul evolutiv al maladiei 81,25% 82,03%  Analiza discriminantă care include cele 13 variabile prezentate în Tabelul 2. a permis prognozarea corectă a evoluţiei mai grave a maladiei cu apariţia tulburărilor de ritm maligne în 254  82,03% din cazuri şi evoluţia uşoară în 81,25% din cazuri. Deosebirea esenţială constă în faptul că în grupul II au fost mai frecvente cazurile de infecţie intercurentă (67,19%), slăbiciune generală (16,41%) asociată cu dureri precordiale cu iradiere (31,25%). De asemenea, pentru grupul II de pacienţi cu PVM au fost mai caracteristice modificările electrocardiografice de genul bradicardie sinuzală (24,22%), extrasistole supraventriculare (22,66%) şi ventriculare (9,38%) cu predominarea la fetiţe de talie înaltă, detaliu  mai puţin specific pacienţilor din  grupul I.                   Rezultatele obţinute sugerează, că indicii selectaţi influenţează prognosticul maladiei în apariţia tulburărilor de ritm maligne la toţi bolnavii cu PVM.        Concluzii 1. Datele monitorizării ambulatorii Holter ECG 24 de ore ne oferă posibilitatea identificării originii şi frecvenţei activităţii aritmice, extrasistolelor ventriculare şi tahiaritmiilor supraventriculare frecvent întâlnite în prolapsul de valvă mitrală la copii. 2. Manifestările clinice ale prolapsului valvular mitral la copiii din studiu s-au caracterizat de prezenţa durerilor precordiale în 90% de cazuri şi a palpitaţiilor - în 83,75%.  3. Analiza discriminantă a datelor de examinare complexă a pacienţilor cu prolaps valvular mitral a evidenţiat  factorii de prognostic evolutiv în dezvoltarea tulburărilor maligne de ritm: talia înaltă, sexul feminin, infecţia intercurentă suportată, sindromul asteno-nevrotic, oboseala, dispneea, toleranţa scăzută la efort, accesele de tahicardie paroxistică în anamneză, durerile precordiale cu iradiere, bradicardia sinuzală, extrasistolele supraventriculare şi cele ventriculare (conform datelor ECG).      Bibliografie 1. Amici E. et al. Mitral valve prolapse [Review 75 refs]. În: Giornale Italiano di  Cardiologia, 2006, vol. 7(1), p.4-22. 2. Bonow R. et al. ACC/AHA 2006 guidelines for the management of patients with valvular heart disease: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines (Writing Committee to Revise the 1988 Guidelines for the Management of Patients With Valvular Heart Disease) developed in collaboration with the Society of Cardiovascular Anesthesiologists endorsed by the Society for Cardiovascular Angiography and Interventions and the Society of Thoracic Surgeons. In: J Am Coll Cardiol. 2006, vol. 48, p. 1–148 3. Plewa M., Worthington R. Mitral Valve Prolapse. În: Medscape. 2009. http://emedicine.medscape.com/article/759004-overview.com (vizitat 06.01.2010) 4. Poothirikovil V. Mitral Valve Prolapse, Pediatrics: Cardiac Disease and Critical Care Medicine. În: Cardiology, 2008, vol. 8, p. 1-11. 5. Suchon E. et al. Mitral valve prolapse associated with ostium secundum atrial septal defect-a functional disorder. În: Acta Cardiol, 2004, vol. 59(2), p. 237-238. 6. Vahanian A. et al. Guidelines on the management of valvular heart disease: the Task Force on the Management of Valvular Heart Disease of the European Society of Cardiology. În: Eur Heart J, 2007, vol. 28, p. 230–268. 7. Van Der Ham D. et al.  Mitral valve prolapse: a study of 45 children. În: Cardiovasc J S Africa, 2003, vol. 14(4), p. 191-194.    

Estimation of the predict of disease in patients with mitral valve prolapse

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/5110/1/ESTIMARILE_PROGNOSTICE_LA_PACIENTII_CU_PROLAPS_DE_VALVA_MITRALA.pdf

Estimation of the predict of disease in patients with mitral valve prolapse

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova