Disciplina Botanică farmaceutică şi Biologie celulară, Facultatea de Farmacie, UMF “Carol Davila” Bucureşti, Romania, Disciplina Chimie Analitică, Facultatea de Farmacie, UMF “Carol Davila” Bucureşti, RomaniaObiectivul studiului:
Analiza publicaţiilor relevante în privinţa metodelor
de separare şi dozare a acidului ascorbic prin
HPLC (excluzând metodele LC/MS), pentru stabilirea
principalelor caracteristici ale acestora, care să ghideze
selecţia unei metode în funcţie de obiectivele urmărite
şi resursele disponibile.
Materiale şi metode:
S-a realizat o interogare computerizată Medline
utilizând cuvinte-cheie adecvate (“HPLC AND ascorbic”),
iar rezultatele returnate au fost revizuite pentru
selectarea celor relevante. S-au analizat în special date
referitoare la tipul de coloană, fază mobilă, debit şi tipul
de eluţie (izocratică sau în gradient); metoda de
detecţie; limita de detecţie; timpul de rulare a analizei;
prepararea probelor (în funcţie de matricea analitică);
datele referitoare la validitatea metodei şi stabilitatea
acidului ascorbic în cursul analizei.
Rezultate şi discuţii:
Interogarea Medline a returnat 1881 de articole,
publicate între anii 1975 şi 2014, dintre care 122 au
fost selectate ca relevante pentru analiză. Au fost dezvoltate
metode pentru o largă varietate de probe biologice.
S-au utilizat mai multe coloane cromatografice
(faze staţionare), dar majoritatea metodelor publicate
au aplicat coloane cu fază inversă. În principal se utilizează
detecţia electrochimică (peste 40% din publicatiile
analizate) sau UV (de cele mai multe ori în jurul
valorii de 254 nm; peste 40% din articole), mai puţin
cea fluorimetrică în urma derivatizării pre- sau postcoloană
(sub 10% din articole). S-a propus o varietate
considerabilă de faze mobile, de cele mai multe ori cu
un pH acid (3-4) şi o componentă majoritară apoasă
(≥ 70%). Limitele de detecţie publicate au fost de ordinul
microgramelor şi picogramelor, iar durata separărilor
a variat între 3-5 şi 60 minute. Acurateţea diverselor
metode publicate a fost în toate cazurile de peste
90%. Numeroase publicaţii evidenţiază problemele de
stabilitate a acidului ascorbic şi propun diverse soluţii
pentru protecţia acestuia în cursul analizelor.
Concluzii:
Marea varietate de metode permite dozarea adecvată
a acidului ascorbic dintr-o varietate de matrice,
dar există încă limitări în comparabilitatea inter-laboratoare
