Catedra Anatomia Omului, USMF „Nicolae Testemiţanu”The mesoscopical intersections depicted on the anatomical samples demonstrated that the
neurovascular intersections within the FTC structure are realized by means of processes of the
neurons of the ampulovesical neurovascular plexus and by means of the processes of the
spermatic cord's neurons. The nerves of the blood vessels represent a component of the
polyvalent nervous network, which regulates the functional correlations between the
microcirculatory bed and testicular activity.





Investigaţiile mezoscopice pe piesele anatomice integrale ne-au demonstrat că
intersecţiile neurovasculare din structura complexului funiculotesticular (CFT) sunt realizate prin
prelungirile neuronilor plexului neuroganglionar ampulovezical şi cei ai neuronilor cordonului
spermatic. Nervii vaselor sangvine prezintă o componentă a reţelei nervoase polivalente ce
reglementează corelaţiile funcţionale dintre patul microcirculator şi activitatea testiculului

Babuci, Angela

Belic, Olga

Certan, Galina

Cherdivarenco, Natalia

Titova, Tamara

Zorina, Zinaida

Ştefaneţ, Mihail

Ștefaneț, Mihail

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

82ASPECTE MEZOSCOPICE ALE ÎNCRUCIŞĂRILOR NEUROVASCULARE DINCOMPLEXUL FUNICULOTESTICULARMihail Ştefaneţ, Natalia Cherdivarenco, Tamara Titova, Olga Belic,Angela Babuci, Galina Certan, Zinaida ZorinaCatedra Anatomia Omului, USMF „Nicolae Testemiţanu”SummaryThe mesoscopical aspects of the neurovascular intersections of thefuniculotesticular complexThe mesoscopical intersections depicted on the anatomical samples demonstrated that theneurovascular intersections within the FTC structure are realized by means of processes of theneurons of the ampulovesical neurovascular plexus and by means of the processes of thespermatic cord's neurons. The nerves of the blood vessels represent a component of thepolyvalent nervous network, which regulates the functional correlations between themicrocirculatory bed and testicular activity.RezumatInvestigaţiile mezoscopice pe piesele anatomice integrale ne-au demonstrat căintersecţiile neurovasculare din structura complexului funiculotesticular (CFT) sunt realizate prinprelungirile neuronilor plexului neuroganglionar ampulovezical şi cei ai neuronilor cordonuluispermatic. Nervii vaselor sangvine prezintă o componentă a reţelei nervoase polivalente cereglementează corelaţiile funcţionale dintre patul microcirculator şi activitatea testiculului.ActualitateaPatologiile organelor genitale masculine continuă să fie una din cele mai dificileprobleme ale andrologiei contemporane. Este bine cunoscut faptul că sterilitatea masculinăconstituie peste 50% din sterilitatea totală a populaţiei. Cifra aceasta se află în perpetuăascensiune, din care motiv în ultimul timp tot mai frecvent se vorbeşte despre o „epidemie”specifică a sterilităţii masculine (7). Torsiunea de testicul ce se produce în anumite circumstanţe(activitate fizică sau sexuală intensă, traumatisme locale, temperaturile scăzute ale mediuluiambiant, etc.), fără a se putea face o predicţie reală a apariţiei manifestărilor patologice, care înfuncţie de aceştia, mai frecvent se întâlneşte la bărbaţii sub 25 de ani şi mai ales în copilărie sauadolescenţă. În 90% dintre cazuri se manefestă unilateral (de obicei de partea stângă), dar defiecare dată defectul este bilateral, interesând şi celălalt testicul, impunând o corecţie chirurgicalăsimultană. Elucidarea acestui mecanism în patologia testiculului depinde în mare măsură decercetarea corelaţiilor elementelor neurovasculare intra- şi extratesticulare – formaţiuni, ce înansamblu reprezintă o structură destul de complicată, denumită complex funiculotesticular(CFT).Profilaxia şi tratamentul maladiilor organelor genitale masculine constituie una dinproblemele fundamentale ale medicinii de importanţă medico-biologică, dar şi socială.ObiectiveScopul esenţial al lucrării constă în elaborarea metodelor raţionale de depistare şicercetare a intersecţiilor neurovasculare bilaterale în morfologia complexului funiculotesticularla om.Material şi metodeOdată cu dezvoltarea intensă a microchirurgiei nervilor şi vaselor, pentru anatomie, caştiinţă fundamentală, este important modernizarea metodelor de cercetare a regiunii limitrofedintre câmpul vizual macroscopic şi cel microscopic; a unei zone numite „câmp vizualmezoscopic” la nivelul căruia se evidenţiază diversitatea corelaţiilor vasculare şi nervoase,precum şi raportul lor cu elementele substratului, prin care se asigură integritatea formaţiunilor83extra- şi intraorganice. Investigaţiile noastre sunt dedicate examinării specificului organizăriielementelor neurovasculare în câmp vizual mezoscopic efectuate pe piese anatomice integrale înansamblu cu veziculele seminale şi prostata, colorate cu reactivul Schiff în prescripţia propusă deM.G. Şubici şi A.B. Hodos. Utilizând un astfel de procedeu, am avut posibilitatea de a urmăriformarea zonelor de suprapunere a nervilor şi inervaţia încrucişată a elementelor CFT.Particularităţile componentului nervos au fost cercetate prin impregnaţie cu nitrat deargint după E.I. Rasskazova, Jabonero, cu soluţie de OsO4 şi zinc iodat. La fel, au fost utilizate şimetode neurohistochimice: după Gomori, Karnovski-Ruts de evidenţiere a colinesterazei sumare.Patul vascular este studiat pe piese integrale după V.V. Kuprianov.Rezultate şi discuţiiUtilizarea metodelor polivalente ne oferă o informaţie complexă despre corelaţiileneurovasculare şi raportul lor cu componentele CFT. Prin investigaţii mezoscopice în constituţiaCFT am evidenţiat ganglioni vegetativi solitari şi agregaţi, localizaţi, îndeosebi, de-a lungulnervilor, ductului deferent peri- şi paravascular (fig. 1).Fig. 1. Ganglioni vegetativi agregaţi. Metoda Gomori x18.Pentru ei este specifică o activitate înaltă a AChE+, ce se observă după culoareaîntunecată a precipitatului, localizat în neuroni şi fasciculele de fibre nervoase.Neuronii sunt repartizaţi neuniform. Într-un număr mai mare ei se depistează în trunghiuldintre formaţiunile ampulo-vezicale şi baza prostatei. Prelungirile neuronilor formează plexurinervoase şi multiple încrucişări (fig. 2). Particularităţile morfologice ale acestui plexneuroganglionar sunt determinate de specificul funcţional şi necesitatea integrităţii activităţiiacestui complex de organe.Fig. 2. Fragment al plexului neuroganglionar, ampulovezical zonă de încrucişare a nervilor.Colorat cu reactivul Schiff x 10.84a                        b                          cFig. 3. Reţele nervoase AchE+ de-a lungul ductului deferent: a – porţiunea abdominală, b –porţiunea inghinală, c – porţiunea scrotală. Metoda Gomori x 20.Acest plex neuroganglionar ampulovezical, prezintă unica formaţiune, unde am depistatformarea evidentă a intersectărilor neurovasculare ale elementelor CFT din dreapta şi stânga.Încrucişările reprezintă elemente ale substratului morfologic de adaptare şi compensarecolaterală a activităţii organelor (1,6,8,5). O parte din nervii plexului se răspândesc de-a lungulductului deferent, de partea dreaptă şi stângă, formând reţele integrale neîntrerupte (fig. 3)densitatea cărora este mai mare în regiunea scrotală.Aşadar, la formarea reţelei nervoase ale CFT iau parte prelungirile neuronilor de parteasa şi de partea opusă ale plexului neuroganglionar ampulovezical, la fel, şi prelungirileneuronilor ganglionilor cordonului spermatic. Ultimii sunt constituiţi de un număr mare deneuroni, prelungirile cărora formează nervi cu direcţii opuse. Se evidenţiază două tipuri deganglioni: ce nu posedă capsulă, numiţi ganglioni de tip deschis, ce realizează un contactnemijlocit cu elementele substratului şi ganglioni de tip închis, care posedă o capsulă prin caresunt delimitaţi de celelalte formaţiuni.În raportul vaselor sangvine cu nervii, la nivel mezoscopic, putem marca vase în jurulcărora se formează bogate reţele perivasculare şi vase care nu sunt însoţite de fibre sau plexurinervoase. Ultima grupă predomină în sistemul vascular intratesticular. După unii autori (4), înaceste plexuri nervoase, pe lângă fibre simpatice se conţin şi fibre parasimpatice, din sistemulnervului vag. Este unanim admis că receptivitatea testiculelor este condiţionată de stareasistemului nervos simpatic. Acţiunea hormonilor gonadotropi asupra testiculului se exercitănumai în cazul în care formaţiunile ganglionare vegetative sunt integre. Prin studii experimentale(2,3) s-a demonstrat că sistemul vegetativ deţine un rol esenţial în maturarea testiculelor.În baza rezultatelor obţinute prin investigaţii mezoscopice, pe piese anatomice integrale,concluzionăm că intersecţiile neurovasculare din CFT sunt realizate prin prelungirile neuronilorplexului neuroganglionar ampulovezical şi cele ale neuronilor cordonului spermatic. Nerviivaselor sangvine prezintă o componentă a reţelei nervoase polivalente ce reglementeazăcorelaţiile funcţionale dintre patul microcirculator şi activitatea organului.Bibliografie1. Andrieş V., Catereniuc I. et al. Aspecte clasice şi moderne în evaluarea inervaţiei cordului.Analele ştiinţifice. Probleme medico-biologice şi farmaceutice. Chişinău, 2010, p. 64 – 72.2. Bergh A., Blom H., Damber I.E., Henriksson R. The effect of long term variation insympathetic activity on testicular morphology in immature rats. „Andrologia”, 2003, 19, №4,p. 448 – 451.3. Lipshultz L., Howards S.S. Infertility in the Males. Churchill Livingstone, Edinburgh, 1998.4. Kunkelmann H., Kiihnel W. Zur inervation der Ampulla ductus deferentis des Kaninchens.Anat. Anz., 1989, 156, Erganzungsh, 333 – 335.855. Nnjdim J.O., Lever J.D. Neural and vascular provisions of rat intercapsular brown adiposetissue. Amer. J. Anat., 1988, 182, №3, 283 – 293.6. Кердиваренко Н.В. Соматовегетативные связи нервного аппарата задней полой вены. IXВсесоюзный съезд АГЭ. Тез. докл., Минск, 1982, с. 189.7. Кирпатовский И., Горбатюк Д.Л. Хирургическая коррекция эндокринной импотенции.М., 1986.8. Лобко П.И. Комиссуральные нервные связи внутренних органов. Эмбриологические иэкспериментально-морфологические аспекты структурно-функциональныхвзаимоотношений в организме. Минск, 2001, с. 125 – 129.ARTERA SUBCLAVICULARĂ DREAPTĂ ŞI VARIANTA EIEugenia Lopotencu, Ilia Catereniuc, Tamara Titov, Roman Angheliu,Snejana Cebanu, Boris TomaCatedra Anatomia Omului, USMF „Nicolae Testemiţanu”SummaryRight subclavian artery and its variantA thorough description of right subclavian artery variant, rarely encountered, starting fromthe postero-inferior part of the aortic arch at the limit with the descending aorta, and then placedbetween the spine and esophagus, n. vagus, thoracic lymphatic duct – all these denote its place inthe posterior mediastinum – a dangerous position for it, but clinically not manifested.Aberrant right subclavian artery is combined with other variants of the large blood vessels:the truncus bicaroticus, formed by a. carotis communis dextra et sinister and some variants ofthe branches of the right or left subclavian arteries.RezumatDescrierea minuţioasă a variantei a. subclavia dextra, rar întâlnită, care începe de la parteapostero-inferioară al arcului aortei la limita cu aorta descendentă, aşezată apoi între coloanavertebrală şi esofag, nervul vag drept, ductul limfatic toracic, denotă localizarea ei în mediastinulposterior, o poziţie periculoasă pentru ea, dar care în majoritatea cazurilor nu se manifestă clinic.Aberanţa arterei subclaviculare drepte se îmbină cu alte variante ale vaselor sangvine mari:ca truncus bicaroticus, format din a. carotis communis dextra et sinistra, cât şi unele variante aleramurilor a. subclavia dextra et sinistra.ActualitateaStudiul privind variabilitatea arterelor magistrale mari ale arcului aortei îşi are rădăcinilesale în adâncul istoriei. Primele date despre aberanţa a. subclavia dextra au apărut în literatura despecialitate încă în v. XVII - XVIII, dar sunt actuale şi în prezent prin cazuistica sa [10].Variantele arterelor magistrale mari de la arcul aortei se depistează în 15-17% cazuri [1,6].În literatura de specialitate aceste variante se divid în două grupe mari: I – cea îmbinată cuvariantele arcului aortic şi II – când arcul aortei este intact.La rândul său variantele arterelor magistrale mari de la arcul aortei se subdivizează în 5-6tipuri, în cadrul căruia în fiecare tip se evidenţiază ale 5-6 feluri de variante [6,10].Astfel se poate de menţionat marea diversitate a acestor variante [2,3,6,8], care se manifestăprin micşorarea numerică în rezultatul contopirii sau măririi numărului de artere magistrale mariale arcului aortei.Dezvoltarea noilor metode de investigaţii au dat un nou imbold la dezvoltarea ştiinţei desprevariabilitatea arterelor magistrale mari ale arcului aortei.Metode contemporane de investigaţie ca angiografia, tomografia computerizată, rezonanţamagnetică nucleară, Dopller – sonografia permit de a depista aceste variante pe organismul viu,

The mesoscopical aspects of the neurovascular intersections of the funiculotesticular complex

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/4334/1/ASPECTE_MEZOSCOPICE_ALE_INCRUCISARILOR_NEUROVASCULARE_DIN.pdf

The mesoscopical aspects of the neurovascular intersections of the funiculotesticular complex

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova