Studiul a inclus 19 paciente, divizate în două grupuri: а) de bază – 13 paciente, supuse chimioterapiei în combinaţie
cu preparatul BioR (în total 27 de cure de tratament) şi b) grupul martor – 6 paciente, care au fost supuse numai chimioterapiei
(în total 8 cure de tratament). Analiza reactivităţii imunologice la pacientele cu cancer mamar denotă prezenţa
dereglărilor pronunţate, atât ale indicilor imunităţii celulare, cât şi ale indicilor imunităţii umorale. La co-administrarea
preparatului BioR în cadrul chimioterapiei, la majoritatea pacientelor se determină un efect clinic pozitiv asupra indicilor
studiaţi faţă de pacientele supuse doar regimului de chimioterapie

Chiriac, Tatiana

Clipca, Ivana

Ghinda, Serghei

Rotaru, Natalia

Rudic, Valeriu

Sofroni, Dumitru

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

152Спирина Т. П. и др. 9. Особенности рака молочной железы у пожилых //  Сборник научных  работ  юбилейной онкологической конференции. М., 1996. C. 170—173.Nagy E., Baral E., Berczi I. Immune system estrogens and antiestrogens I / Oettel M., Schillenger E. (eds.). - 10. 1999. - P. 343-349.Russo J., Hu Y.F., Yang X., Russo I.H. Developmental cellular and molecular basis of human breast cancer. J 11. Natl. Cancer Inst. Monogr. 2000; 27: 17-38.RezumatStudiul homeostazei hormonale şi imunologice la 556 de  bolnave de CGM în menopauză a evidenţiat că pentru acestea sunt caracteristice dereglări complexe ale homeostazei hormonale şi imunologice, manifestate prin hiperprolacti-nemie, hiperestrogenemie, imunosupresie secundară de tip T şi dezechilibru al indicilor imunităţii umorale.  SummaryThe research of hormonal and immunologic homeostasis on 556 patients, with BC in menopause period, distingu-ished a complex disturbing of hormonal and immunologic homeostasis showed by hiperprolactinemy, hiperestrogenemy, secondary immunosuppresion type T and unbalance of  humoral  immunity indicators.ACŢIUNEA PREPARATULUI  BioR ASUPRA REACTIVITĂŢII IMUNOLOGICE LA PACIENTELE CU CANCER MAMAR Serghei Ghinda,2 V. Rudic,3 Dumitru Sofroni1, Ivana Clipca 1, Tatiana Chiriac,3 Natalia Rotaru 21IMSP Institutul Oncolologic 2IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”3Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞMCancerul glandei mamare, de rând cu cancerul pulmonar şi cel al stomacului, reprezintă una dintre cele mai răspândite forme ale neoplasmelor maligne. Tumorile glandei mamare se dezvoltă pe fundalul unor dere-glări pronunţate ale sistemului imunitar care se determină chiar începând cu afecţiunile precanceroase. Este cunoscut că, la funcţionarea normală a sistemului imunitar, tumorile mamare sunt benigne. Cu toate datele referitoare la modifi cările indicilor imuni la bonavii oncologici, importantă rămâne a fi  interpretarea co-rectă a schimbărilor survenite. Devierea de la valorile medii, de „echilibru”, ale indicilor imuni, denotă o reac-ţie normală a funcţiei imune la o acţiune perturbantă, prin urmare o funcţionalitate normală a sistemului imun. În acest aspect, un interes deosebit prezintă evaluarea stării indicilor sistemului imuni, luându-se în considerare atât dinamica conţinutului celulelor imunocompetente, cât şi activitatea lor funcţională. Menţinerea sau inten-sifi carea dinamicii negative a indicilor reactivităţii imunologice şi rezistenţei naturale a organismului, impune căutarea unor metode şi mijloace terapeutice noi de intervenţie în scopul corecţiei activităţii lor funcţionale. Toate oportunităţile imunoterapeutice cunoscute, chiar şi imunoterapiile care utilizează preparate cu efecte nespecifi ce şi uneori cu o activitate compelementară asupra funcţiei altor sisteme şi organe, sunt direc-ţionate spre restabilirea funcţiei imune dereglate (Ю.А. Гриневич şi coaut., 1990).Scopul studiului. Investigarea efectului clinic al preparatului BioR la co-administrarea lui în cadrul chimioterapiei complexe, precum şi acţiunea lui asupra reactivităţii imunologice a pacientelor cu cancer al glandei mamare.Material şi metode. Studiul a inclus 19 paciente, divizate în două grupuri: а) de bază – 13 paciente, su-puse chimioterapiei în combinaţie cu preparatul BioR (în total 27 de cure de tratament) şi b) grupul martor – 6 paciente, care au fost supuse numai chimioterapiei (în total 8 cure de tratament).La administrarea chimioterapiei combinate: Cisplatin+Etopozid, preparatul BioR s-a administrat câte 1ml  sol. inj. 0,5% timp de 5 zile, iar în intervalele dintre chimioterapie, BioR–câte o capsulă 5 mg dimineaţa şi seara, timp de 21 de zile.La administrarea chimioterapiei combinate: Cisplatin+Xeloda, preparatul BioR s-a administrat câte 1ml sol. inj. 0,5%, timp de 10 zile, iar în intervalele dintre chimioterapie, BioR – câte o capsulă 5 mg dimineaţa şi seara, timp de 14 zile.La paciente  s-a determinat activitatea funcţională a limfocitelor T, precum şi răspunsul lor specifi c la tuberculină în reacţia de transformare blastică a limfocitelor (С.С. Гинда, 1982).Reacţia de rozetformare s-a efectuat pentru a estima cantitativ conţinutul de limfocite T şi subpopulaţiile lor, precum şi conţinutul de limfocite B (C.C. Гинда, 1988).153Conţinutul de complexe imune circulante (CIC) s-a determinat conform procedeului descris de И.А. Гриневич, Л.И. Каменец (1986), în varianta adaptată de Г. Мордвинов şi coaut., (1992).IgE totală s-a determinat prin analiza imunoenzimatică pe suport solid, utilizând reactivele fi rmei UBI MAGIWEL-TM conform instrucţiunilor anexate. Rezultate şi discuţii. Conform rezultatelor studiului, în grupul de paciente supuse chimioterapiei în combinaţie cu BioR, din cele 27 de cure administrate, în 19 (70,4%) cure s-a înregistrat un răspuns terapeutic pozitiv, exprimat prin efectul de stabilizare, sau chiar inversie a dezvoltării tumorii. În 8 (29,6%), din totalul curelor de tratament în combinaţie cu BioR, s-a determinat progresia tumorii: 4 cazuri s-au înregistrat după prima cură, câte un caz după cura a 2-a şi a 3-a şi 2 cazuri s-au înregistrat după cura a 4-a de tratament. La pacientele grupului martor, din cele 8 cure de chimioterapie, numai 3 (37,5%) au prezentat un răspuns pozitiv, restul de 5 (62,5%) cure au prezentat o dinamică terapeutică negativă. Este de menţionat, că la pacien-tele supuse doar regimului cimioterapiei, efectul clinic a fost unul mai moderat: de la stabilizarea dezvoltării tumorii până la inversia parţială a dezvoltării  ei. Astfel, administrarea în terapia complexă a cancerului mamar a preparatului BioR, permite nu numai de a majora de circa 2 ori frecvenţa inversiei dezvoltării tumorii, dar şi de a atinge un efect clinic mult mai  înalt (până la involuţia totală a tumorii).Pentru a înţelege mecanismele modifi cărilor produse în reacţiile imune, la pacientele incluse în studiu au fost analizaţi un şir de indici ai imunităţii celulare şi umorale. Activitatea funcţională a limfocitelor T, după datele reacţiei TTBL+PHA (tabelul 1) a prezentat în ambe-le grupuri de paciente, la internare, un nivel mai scăzut faţă de persoanele sănătoase. În dinamică, la pacientele care au administrat BioR (BioR), schimbări concludente nu s-au determinat, înregistrându-se doar o tendinţă slab exprimată de intensifi care a activităţii funcţionale a limfocitelor T, pe când la pacientele care nu au admi-nistrat  BioR (Martor), din contra, s-a înregistrat o tendinţă de descreştere a acestui indice. Тabelul 1Activitatea funcţională a limfocitelor  Т la pacientele cu cancer mamar supuse chimioterapiei în combinaţie cu preparatul BioR (%)Reacţia Persoane sănătoaseBioRn-27BioR+n-19BioR-n-8Martorn-8TTBL(PHA)             până                                        după 79,9±1,1649,7±3,0550,8±2,9750,1±2,6358,0±1,83◊42,9±8,7933,9±5,77■44,4±6,4740,8±8,40TTBL (tuberculina)  până                                  după 2,0±0,211,1±0,281,7±0,34*1,3±0,382,2±0,420,9±0,360,4±0,22■0,6±0,200,5±0,18●Deosebire autentică dintre:   BioR+ şi BioR- (■), BioR+ şi martor (●),  BioR şi martor (*),  indicii la internare şi la externare (◊).Pentru a obţine un tablou mai clar al datelor obţinute, pacientele care au administrat concomitent chimi-oterapiei preparatul BioR au fost divizate, la rândul lor, în două subgrupuri: cu dinamică pozitivă (BioR+) şi cu o dinamică negativă (BioR-) a efectului clinic. Analiza detaliată a stării activităţii funcţionale a limfocitelor T a permis a releva niveluri diferite ale acesteia în subgrupurile de paciente care au administrat concomitent BioR. La pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+) acest indice, de la început a prezentat un nivel mai înalt faţă de pacientele cu dinamică negativă (BioR-) (50,1±2,63 şi 42,9±8,79, corespunzător). După administrarea regimului chimioterapia+preparatul BioR, la pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+), activitatea funcţională a limfocitelor T a continuat concludent să se intensifi ce (de la 50,1±2,63 la 58,0±1,83, р<0,05). La pacientele cu dinamică negativă (BioR-), activitatea funcţională a limfocitelor T, din contra, a continuat să se diminueze (de la 42,9±8,79 la 33,9±5,77) şi, la fi nele tratamentului, a fost concludent mai joasă, comparativ cu pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+)  (33,9±5,77 şi 58,0±1,83, corespunzător, р<0,001). Acest tablou al rezultatelor ne permite a presupune că, fi ecare dintre paciente posedă un anumit nivel „limită” al dereglării activităţii func-ţionale a limfocitelor T, la depăşirea cărora, restabilirea acestui indice este practic imposibilă.Interes prezintă şi dinamica sensibilizării limfocitelor T către antigenele micobacteriene –tuberculina (tabelul 1). La internare, scăzut faţă de persoanele sănătoase, după tratament, nivelul de sensibilizare al limfo-citelor T către tuberculină a crescut concludent de la 1,3±0,38 la 2,2±0,42, la pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+), depăşind nivelul acestui indice la persoanele sănătoase. La pacientele cu dinamică negativă (BioR-), după tratament, acest indice a continuat să descrească – de la 0,9±0,36 la 0,4±0,22, prezentând la fi nele tratamentului un nivel concludent mai scăzut faţă de pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+)  (0,4±0,22 şi 2,2±0,42, corespunzător, р<0,001). În grupul martor acest indice nu s-a modifi cat. Aceasta demonstrează insta-154larea unui nou nivel în starea limfocitelor T la pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+), determinat, probabil, de reducerea toxicităţii chimioterapiei, aplicat datorită proprietăţilor detoxifi ante ale BioR-lui şi amelorării stării funcţionale a limfocitelor T. Tabelul 2Conţinutul limfocitelor T şi  al subpopulaţiilor lor şi al limfocitelor B la pacientele cu cancer mamar supuse chimioterapiei în combinaţie cu preparatul BioR (%)Indicii Persoane sănătoaseBioR n-27BioR+n-19BioR-n-8Martorn-8Limfocite Т             până                                după60,2±0,75 48,8±2,8550,2±2,6549,3±3,1554,2±2,7847,6±6,8040,8±5,00■52,5±4,1251,1±5,18Limfocite В             până                                după24,9±0,70 33,6±1,3733,6±1,0734,9±1,6432,6±1,2030,6±2,4736,0±2,1935,0±1,8835,5±1,51CD4                         până                                după43,7±0,85 36,4±1,8538,0±1,8937,4±1,9341,3±1,9834,1±4,6530,1±3,01■32,3±2,3933,1±3,45CD8                         până                                după16,6±0,72 12,3±1,4912,3±1,3911,8±1,7312,9±1,5913,5±3,2410,6±3,0420,3±2,7518,0±3,66Deosebire autentică dintre BioR+ şi  BioR- (■).Conţinutul limfocitelor T, la internare, scăzut în grupurile investigate faţă de persoanele sănătoase (ta-belul 2), s-a majorat după tratament la pacientele (BioR+) cu dinamică pozitivă, pe când la pacientele cu di-namică negativă (BioR-), valorile au continuat să scadă, la externare indicii din ambele grupuri deosebindu-se esenţial (54,2±2,78 şi 40,8±5,00, р<0,05).Conţinutul  CD4 şi  CD8 la pacientele care au administrat concomitent terapiei prescrise şi BioR, iniţial a prezentat valori scăzute. În dinamică s-a înregistrat acelaşi tablou al rezultatelor ca şi în cazul limfocitelor T. La pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+), conţinutul limfocitelelor CD4 şi CD8 s-a majorat, iar la pacientele cu dinamică negativă (BioR-) acest indice a continuat să scadă. Aceasta demonstrează faptul că, la pacientele cu cancer mamar supuse chimioterapiei în combinaţie cu BioR şi cu o dinamică pozitivă a efectului clinic, se produce echilibrarea raportului dintre subpopulaţiile reglatoare de limfocite T, proces care, însă, nu s-a realizat la pacientele cu dinamica negativă a efectului clinic la co-administrarea acestui preparat. Conţinutul limfocitelor B, care a fost mai înalt la internare, după tratament a scăzut la pacientele cu dina-mică pozitivă (BioR+), pe când la pacientele cu dinamică negativă (BioR-), indicele nominalizat  a continuat să se majoreze. Тabelul 3Unii indici ai imunităţii umorale la pacientele cu cancer mamar supuse chimioterapiei în combinaţie cu preparatul BioRIndicii Persoane sănătoaseBioR n-27BioR+n-19BioR-n-8Martorn-8CIC  (u.c.)         până                          după65±3,9 71±9,265±9,662±10,343±6,392±19,1119±18,1■72±9,574±12,4●IgE   (IU/ml)     până                          după56±2,4 33,4±5,2828,8±5,0839,5±7,0435,7±6,4918,9±2,93■12,4±2,56■25,0±4,9724,3±6,03Deosebire autentică dintre: BioR+ şi BioR- (■), BioR+ şi martor (●).Conţinutul complexelor imune circulante (CIC) a fost sau mai înalt, sau la nivelul indicelor persoanelor sănătoase (tabelul 3). În dinamică, conţinutul CIC s-a micşorat la pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+), iar la pacientele cu dinamică negativă (BioR-), acest indice a continuat să se majoreze.Conţinutul  IgE, scăzut la internare, în dinamică  a continuat să scadă. De menţionat, că la pacientele cu dinamică negativă (BioR-), acest indice până şi după tratament, a fost concludent mai scăzut, comparativ cu pacientele cu dinamică pozitivă (BioR+) (р<0,05 şi р<0,01, corespunzător).Concluzii.Administrarea preparatului cu proprietăţi imunomodulatoare BioR în cadrul terapiei comple-xe a cancerului mamar permite nu numai de a majora de circa 2 ori frecvenţa inversiei creşterii tumorii, dar şi de a atinge un efect clinic mai înalt (până la involuţia completă a tumorii).Analiza reactivităţii imunologice la pacientele cu cancer mamar denotă prezenţa dereglărilor pronunţate, atât 155ale indicilor imunităţii celulare, cât şi ale indicilor imunităţii umorale. La co-administrarea preparatului BioR în cadrul chimioterapiei, la majoritatea pacientelor se determină un efect clinic pozitiv asupra indicilor studiaţi faţă de pacientele supuse  doar chimioterapiei. În cazul pacientelor cu cancer mamar supuse chimioterapiei în combinaţie cu BioR, cu o dinamică negativă a efectului clinic, indicii imuni prezintă dereglări mai pronunţate, ceea ce denotă faptul, că fi ecare dintre aceste paciente posedă un anumit nivel „limită” al dereglării reactivităţii imunologice, la de-păşirea cărora, restabilirea acestui indice este practic imposibilă. Probabil, acestei categorii de paciente este oportună administrarea BioR la etape mai timpurii, când încă este posibilă restabilirea indicilor imuni dereglaţi. Referinţe bibliografi ce Гинда С.С. 1. Модификация микрометода реакции бласттрансформации лимфоцитов. // Лабораторное дело. 1982, № 8. c. 23-25.  Гинда С.С. 2. Значение количественного определения Т- и В-лимфоцитов в перифе рической крови человека для диагностики и контроля за лечением больных с патологией органов дыхания. // Клинические и инструментальные методы диагностики и лечения за-болеваний легких различной этиологии. Кишинев: Штиинца. 1988. c. 59-64.  Гриневич Ю.А., Каменец Л.Я. 3. Основы клинической иммунологии опухолей. Киев: Здоров′ўя. 1986. 158 с.  Мордвинов Г.В., Саин Д.О., Гинда С.С. и др. 4. Экономичный способ определения циркулирующих в сыворотке иммунных комплексов. Удостоверение на рационализа-торское предложение № 356 от 13 октября 1992 г., выданное Молдавским НИИ профи-лактической и клинической медицины МЗ РМ. RezumatStudiul a inclus 19 paciente, divizate în două grupuri: а) de bază – 13 paciente, supuse chimioterapiei în combinaţie cu preparatul BioR (în total 27 de cure de tratament) şi b) grupul martor – 6 paciente, care au fost supuse numai chimi-oterapiei (în total 8 cure de tratament). Analiza reactivităţii imunologice la pacientele cu cancer mamar denotă prezenţa dereglărilor pronunţate, atât ale indicilor imunităţii celulare, cât şi ale indicilor imunităţii umorale. La co-administrarea preparatului BioR în cadrul chimioterapiei, la majoritatea pacientelor se determină un efect clinic pozitiv asupra indicilor studiaţi faţă de pacientele supuse doar regimului de chimioterapie. SummaryThe study was based on 19 patients divided into two groups: а) basic - 13 patients subjected to chemotherapy in combination with BioR (total of 27 treatment courses) and b) control group - 6 patients who have undergone chemothera-py only (total 8 courses of treatment). Analysis of immunological reactivity of patients with breast cancer indicates the presence of pronounced disturbances, both of cellular immunity of humoral immunity indices. When BioR was admi-nistered  in conjunction with chemotherapy, a positive clinical effect on the indices was observed, in comparison to the patients who only took chemotherapy.RADIOTERAPIA HIPERDOZATĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUIVitalie Machidon, dr. în medicină, conf. cerc., Vasile Jovmir, dr.hab. în medicină., conf. univ., Anastasia Stanislav, Elena Scurtu, Valeria Gazibar, Viorica LunguIMSP  Institutul OncologicÎn 1922, la Congresul Internaţional din Paris, radioterapia a fost identifi cată ca disciplină medicală clinică de sine stătătoare. Ca modalitate de tratament în cancerul mamar, radioterapia a apărut la sfârşitul secolului XIX. Radioterapia contemporană – este o disciplină ştiinţifi că, bazată pe date fundamentale tehnico-fi zice, radiobiologie şi, nu în ultimul rând, pe datele obţinute de oncologia clinică şi experimentală. Acţiunea radioterapiei asupra tumorii cât şi asupra ţesutului adiacent dezvăluie procese contrare – distrugere şi reparare. Baza biologică a folosirii radio-terapiei în oncologie este intervalul terapeutic, divergenţa în gradul de distrugere şi reparare a tumorii şi a ţesutului adiacent în cazul acumulării unei doze identice de radioterapie. Celulele reacţionează la acţiunea radiaţiei ionizante diferenţiat. Celulele care răspund de schimbările tardive sunt mai sensibile la administrarea unei doze hiperdozate la fracţie, comparativ cu celulele ţesutului ce reacţionează acut [1]. La moment, radioterapia este o metodă   de bază în tratamentul bolnavilor oncologici, care are importanţă în dirijarea procesului oncologic atât  administrată de sine stătător, cât şi în combinare cu alte metode de tratament. Progresele în tehnologia (computerului) vizualizării tumorii şi a structurii ţesutului normal adiacent permit a căpăta informaţii nu numai despre anatomia organului, dar şi des-pre fi ziologia lui, fapt ce asigură trecerea de la planifi carea bidimensională la cea tridimensională şi la alte metode mai sofi sticate de administrare a radioterapiei ca: radioterapie cu modularea intensităţii, topoterapie, radioterapie sterotaxică etc. În caz de planifi care a radioterapiei în regim tridimensional, se poate de micşorat doza la organul de 

Acţiunea preparatului bior asupra reactivităţii imunologice la pacientele cu cancer mamar

https://bulmed.md/bulmed/article/download/1083/1083

Acţiunea preparatului bior asupra reactivităţii imunologice la pacientele cu cancer mamar

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science