The antihypertensive effect of renal artery denervation versus pharmacological treatment in patients with resistant hypertensionControlul valorilor tensionale la pacienții cu HTA rezistentă răm&acirc;ne a fi o problemă globală cu care se confruntă cardiologia contemporană. &Icirc;n acest context, desimpatizarea arterelor renale s-a poziționat recent ca o metodă minim invazivă eficace și inofensivă. Articolul dat prezintă datele unui studiu clinic original desfășurat &icirc;n Departamentul Hipertensiuni arteriale, dedicat evaluării comparative a efectului antihipertensiv al DSAR versus tratament farmacologic. Datele obținute au demonstrat eficacitatea &icirc;n reducerea valorilor tensionale at&acirc;t a tratamentului farmacologic, c&acirc;t și cel intervențional, DSAR &icirc;nsă av&acirc;nd un impact net superiorСравнительное исследование влияния денервации почечных артерий и фармакологического лечения на артериальное давление у пациентов с резистентной гипертензие

Bîtca, Angela

Carauş, Alexandru

Ciobanu, Nicolae

Durnea, Aliona

Moiseeva, Anna

Popescu, Liuba

Sapojnic, Nadejda

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

223Științe MedicaleEFECTUL ANTIHIPERTENSIV AL DESIMPATIZĂRII ARTERELOR RENALE VERSUS TRATAMENT FARMACOLOGIC LA PACIENȚII CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ REZISTENTĂ Anna MOISEEVA – cercetător științific,Alexandru CARAUȘ – dr. hab. șt. med., profesor cercetător,Nicolae CIOBANU - dr. hab. șt. med., profesor cercetător,Liuba POPESCU – dr. șt. med., conferențiar cercetător,Nadejda SAPOJNIC – dr. șt. med., cercetător științific,Angela BÎTCA – dr. șt. med., cercetător științific,Aliona DURNEA - dr. șt. med., cercetător științificIMSP Institutul de Cardiologie, Clinica ,,Hipertensiuni arteriale”e-mail: annamoiseeva1983@mail.ruRezumat Controlul valorilor tensionale la pacienții cu HTA rezistentă rămâne a fi o problemă globală cu care se confruntă car-diologia contemporană. În acest  context, desimpatizarea arterelor renale s-a poziționat recent ca o metodă minim invazivă eficace și inofensivă. Articolul dat prezintă datele unui studiu clinic original desfășurat în Departamentul Hipertensiuni arteriale, dedicat evaluării comparative a efectului antihipertensiv al DSAR versus tratament farmacologic. Datele obținu-te au demonstrat eficacitatea în reducerea valorilor tensionale atât a tratamentului farmacologic, cât și cel intervențional, DSAR însă având un impact net superior. Cuvinte-cheie: desimpatizarea arterelor renale, hipertensiune arterială rezistentă.224 Buletinul AȘMSummary. The antihypertensive effect of renal artery denervation versus pharmacological treatment in pa-tients with resistant hypertensionThe blood pressure control in patients with resistant HTN remains a global problem facing contemporary cardiology. In this context, renal artery denervation has recently been positioned as an effective and harmless minimally invasive method. This article represents the data of an original clinical study conducted in the Department of Arterial Hypertension and dedicated to comparative evaluation of the antihypertensive effect of RDN versus pharmacological treatment. The data obtained have shown the effectiveness in reducing the blood pressure values for both pharmacological and interven-tional treatment, RDN expressing a higher net effect.Key-words: denervation of renal arteries, resistant hypertension.Резюме. Сравнительное исследование влияния денервации почечных артерий и фармакологического лечения на артериальное давление у пациентов с резистентной гипертензией.Контроль артериального давления у пациентов с резистентной АГ остается глобальной проблемой, стоящей перед современной кардиологией. В этом контексте денервация почечных артерий недавно была позиционирова-на как эффективный и безвредный минимально инвазивный метод.В данной статье представлены данные оригинального клинического исследования, проведенного в отделении Артериальных гипертензий. Одной из его основных целей стала сравнительная оценка антигипертензивного эф-фекта РДН с фармакологическим лечением.Полученные данные продемонстрировали эффективность в снижении артериального давления как фармако-логического, так и интервенционного лечения, РДН проявив более значимый антигипертензивный эффект.Ключевые слова: денервация почечных артерий, резистентная артериальная гипертензия.IntroducereHipertensiunea arterială (HTA) este o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalență sporită la nivel mondial [1, 2]. Persistența valorilor tensio-nale majorate crește riscul apariției mai multor eve-nimente cardiovasculare, precum boală coronariană, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă, iar reducerea tensiunii arteriale are ca rezultat o scădere semnificativă a riscului de a dezvolta astfel de com-plicații [3, 4, 5].HTA rezistentă este definită ca persistența valo-rilor tensionale majorate în pofida administrării a cel puțin trei remedii antihipertensive din diverse clase farmacologice, unul dintre care fiind diuretic [6]. Conform datelor unor trialuri clinice incidența aces-teia variază între 10 și 20% [7]. În condițiile când modificări ale stilului de viață și remedii antihiperten-sive sunt ineficiente în controlul valorilor tensionale, desimpatizarea arterelor renale (DSAR) reprezintă o metodă terapeutică adițională potentă în prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore [8]. Multiple trialuri clinice randomizate care au evaluat eficacita-tea DSAR în HTA rezistentă au demonstrat rezultate promițătoare, dar și inofensivitatea acesteia pe ter-men scurt și lung [9, 10, 11, 12].Scopul studiuluiEvaluarea comparativă a impactului DSAR ver-sus tratament farmacologic asupra valorilor tensiona-le la pacienții cu HTA rezistentă.Material și metodeÎn studiu au fost înrolați 75 pacienți cu HTA rezis-tentă fără comorbidități. Pe parcursul a trei săptămâni toți pacienți au administrat tratament standardizat cu Losartan, Amlodipin și Indapamid. După confirmarea HTA rezistente subiecții au fost randomizați în trei loturi egale a câte 25 pacienți în funcție de medicația suplimentată la cea anterior administrată: lotul I M – Moxonidină, lotul II B – Bisoprolol, lotul III D – DSAR. Pentru aprecierea complianței la tratamentul administrat a fost utilizat chestionarul Morisky (ver-siunea MMAS-8). MAATA a fost realizată cu utiliza-rea aparatului „Travel Press” ATESMEDICA SOFT (Italia). Evaluarea pacienților a fost efectuată inițial, la 3 și 6 luni. RezultateValorile TAS de birou apreciate prin metoda con-vențională la fiecare etapă de monitorizare au de-monstrat o reducere statistic autentică începând cu 3 luni de tratament continuu, cu o dinamică compa-rabilă în toate trei loturi de evaluare. În acest mod, TAS de birou s-a redus cu13,4 ±2,7 mmHg în lotul de tratament cu Moxonidină, constituind 174,6 ± 3,68 mmHg, cu 17,72±3,97 mmHg în lotul de tratament cu Bisoprolol, constituind 175,6±3,53 mmHg, și cu 19,48±1,16 mmHg în lotul pacienților supuși desim-patizării arterelor renale, constituind o valoare medie de 170,36±0,88 mmHg la această etapă de evaluare, p<0,001. Dinamica pozitivă asupra reducerii valo-rilor TAS de birou s-a menținut în toate grupele de tratament până la finele perioadei de supraveghere: - 19,84±1,9 mmHg în lotul I M, cu o valoare medie de 168,16±2,87 mmHg, versus - 23,32±4,2 mmHg, alcă-tuind 170,0±3,58 mmHg în lotul II B și - 26,6 ±1,41 mmHg, valoarea medie fiind 163,2±0,82 mmHg în lotul III D, p<0,001.225Științe MedicaleDeși analiza comparativă a dinamicilor între lo-turi nu a notat diferențe statistic semnificative ale acestora, lotul pacienților de tratament prin denerva-rea arterelor renale demonstrează o potență superioară în reducerea valorilor TAS de birou față de tratament farmacologic cu Moxonidină și Bisoprolol (Fig. 1).Analiza reducerii TAD de birou de asemenea a demonstrat o dinamică statistic veridică deja de la 3 luni de monitorizare în toate loturile: - 8,76±1,45 mmHg în lotul I M versus - 10,0 ± 2,06 mmHg în lotul II B și - 16,32±0,75 în lotul III D, p<0,001. Ana-liza comparativă a dinamicilor între loturi evidențiază un efect net superior al tratamentului prin desimpati-zarea arterelor renale în reducerea TAD de birou, ceia ce duce la apariția diferenței statistice între valorile absolute ale acesteia: 102,48±1,87 mmHg în lotul I M versus 104,6±2,02 mmHg în lotul II B și 95,8±0,68 mmHg în lotul III D, p<0,01, F=7,85. Acest efect se menține până la finele studiului, astfel încât la 6 luni de tratament crește diferența statistică între valori-le absolute a TAD de birou: 99,44±1,47 mmHg în lotul I M versus 100,2±2,07 mmHg în lotul II B și 91,56±0,61 mmHg în lotul III D, p<0,001. Tratamen-tul cu Moxonidină a indus reducerea valorilor TAD de birou cu 11,8 ± 1,75 mmHg, în grupul de tratament cu Bisoprolol aceasta a constituit 14,4±2,07 mmHg și la desimpatizarea arterelor renale – 20,56±0,67 mmHg, p<0,01, F = 7,79 (Fig. 2).Figura 1. Dinamica valorilor TAS de birou în funcție de medicația administratăFigura 2. Dinamica valorilor TAD de birou în funcție de medicația administrată226 Buletinul AȘMLa etapa iniţială TAS m/24 ore a fost majorată în toate loturile de cercetare: 179,0±2,88 mmHg în lotul I M versus 178,0±3,49 mmHg în lotul II B și 176,9±1,97 mmHg în lotul III D, nefiind înregistrată diferența statistică la analiza comparativă înre loturi (p>0,05). O ameliorare statistic veridică a acestui pa-rametru a fost notată deja la 3 luni de monitorizare în toate trei loturi, efectul benefic fiind menținut până la finele studiului (p<0,001). Astfel, la 3 luni TAS m/24 ore a înregistrat următoarele valori: în lotul I M – 172,52±2,73 mmHg (cu o reducere de -6,48±1,16 mmHg), în lotul II B – 171,76±2,87 mmHg (cu o reducere de – 6,2±1,26 mmHg) și în lotul III D – 153,64±2,51 mmHg (cu o reducere de – 23,28 ± 1,9 mmHg), p<0,001. Datorită efectului net superior al DSAR versus tratament farmacologic în reducerea valorilor TAS m/24 ore, manifest deja la 3 luni de observație, apare o diferență statistică semnificativă între valorile absolute ale loturilor. Loturile de tra-tament I M și II B la această etapă au înregistrat o dinamică similară. Către luna a 6-a de evaluare lotul I de tratament cu Moxonidină demonstrează o mic-șorare aproape dublă a valorilor TAS m/24 ore față de lotul II de tratament cu Bisoprolol, însă această reducere rămâne inferioară celei din lotul de trata-ment cu DSAR: - 20,36±4,59 mmHg în lotul I M ver-sus – 11,0±1,42 mmHg în lotul II B și – 31,52±1,92 mmHg în lotul III D, p<0,001. Valorile TAS m/24 ore la această etapă au constituit 158,64±3,59 versus 166,96±2,84 și 145,4±2,32 mmHg în loturile I M, II B și III D, respectiv, p<0,001 (Tab. 1).Evaluarea parametrului TAD m/24 ore a notat o dinamică pozitivă, statistic autentică în toate loturi-le de cercetare, în ameliorarea acestui parametru la 3 luni de evaluare. În lotul I M media acestui para-metru a constituit 100,72±1,73 mmHg, cu o reducere Tabelul 1. Evoluția parametrilor TAS m/24 ore conform datelor MAATAVariabileLotul I M Lotul II B Lotul III D p(ANOVA)FM m M m M mInițial 179,0 2,88 178,0 3,49 176,9 1,97 > 0,05 0,133 luni 172,52 2,73 171,76 2,87 153,64 2,51 < 0,001 15,586 luni 158,64 3,59 166,96 2,84 145,4 2,32 < 0,001 13,48Dinamica3 luni- 6,48*** 1,16 - 6,2*** 1,26 - 23,28*** 1,9 < 0,001 43,96Dinamica6 luni- 20,36*** 4,59 - 11,0*** 1,42 - 31,52*** 1,92 < 0,001 11,83Notă: * - p < 0,05;  ** - p < 0,01;  *** - p < 0,001Tabelul 2. Evoluția parametrilor TAD m/24 ore conform datelor MAATAVariabileLotul I M Lotul II B Lotul III D p(ANOVA)FM m M m M mInițial 105,5 1,83 108,6 2,28 107,2 0,92 > 0,05 0,763 luni 100,72 1,73 104,96 2,27 95,16 0,83 < 0,01 8,206 luni 99,48 3,97 101,04 2,13 89,36 0,46 < 0,01 5,88Dinamica3 luni- 4,8** 1,37 - 3,64*** 0,67 - 12,08*** 0,63 < 0,001 23,17Dinamica6 luni- 6,04 3,38 - 7,56*** 0,78 - 17,88*** 0,89 < 0,001 9,71Notă: * - p < 0,05;  ** - p < 0,01;  *** - p < 0,001227Științe Medicalede – 4,8±1,37 mmHg comparativ cu inițial, p<0,01. În lotul II B s-a înregistrat o medie de 104,96±2,27 mmHg, cu o scădere de – 3,64±0,67 mmHg, aceasta având o veridicitate statistică înaltă, p<0,001. Lotul de tratament supus desimpatizării arterelor renale a demonstrat o dinamică cert superioară de reducere a valorilor TAD m/24 ore față de loturile de tratament cu Moxonidină și Bisoprolol, acest efect fiind menți-nut până la finele perioadei de supraveghere. Astfel, la 3 luni după desimpatizarea arterelor renale au fost înregistrate următoarele valori ale acestui parametru: 95,16±0,83 mmHg comparativ cu 107,2±0,92 mmHg la etapa inițială (prepocedural), reducerea la această etapă fiind – 12,08±0,63 mmHg, p<0,001. Analiza comparativă a valorilor absolute ale TAD m/24 ore în loturile I M, II B și III D la această etapă a notat diferența statistică între loturi, care se menține până la finele studiului (p<0,01). Analiza dispersională a dinamicilor de asemenea a demonstrat o diferență sta-tistică semnificativă între loturi, care se menține pe toată durata de monitorizare ( p<0,001). La 6 luni de evaluare valorile TAD m/24 ore au constituit: în lotul I M 99,48±3,97 mmHg, reducerea fiind de – 6,04±3,38 mmHg (p>0,05); în lotul II B – 101,4±2,13 mmHg, reducerea fiind cu – 7,56±0,78 mmHg (p<0,001); lo-tul III D a înregistrat valori medii de 89,36 ± 0,46 mmHg, cu reducere de – 17,88±0,89 mmHg față de inițial ( p < 0,001) (Tab. 2).ConcluziiToate trei scheme de tratament au demon-strat un efect antihipertensiv începând cu 3 luni de medicație continuă, cu reducerea atât a valorilor TA de birou, cât și celor apreciate prin MAATA 24 ore, efectul benefic fiind menținut până la finele perioadei de supraveghere. Această ameliorare a valorilor ten-sionale a fost comparabilă în grupurile de tratament farmacologic cu o potență superioară a Moxonidinei față de Bisoprolol. Totodată, DSAR a avut un impact antihipertensiv cert superior față de tratamentul me-dicamentos.Bibliografie1. Kearney PM, Whelton M, Reynolds K, Muntner P, Whelton PK, He J. Global burden of hypertension: anal-ysis of worldwide data. Lancet. 2005; 365, p. 217–223. 2. Egan BM, Zhao Y, Axon RN. US trends in prev-alence, awareness, treatment and control of hypertension, 1988-2008. JAMA. 2010; 303, p. 2043–2050.3. Lewington S, Clarke R, Qizilbash N, Peto R, Col-lins R. Prospective Studies Collaboration. Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults in 61 prospective studies. Lancet.  2002; 360, p. 1903–1913. 4. Turnbull F, Neal B, Ninomiya T, et al. Effects of different regimens to lower blood pressure on major cardio-vascular events in older and younger adults: meta-analysis of randomised trials. BMJ. 2008; 336, p. 1121–1123.5. Wright JT, Jr, Williamson JD, Whelton PK, et al. SPRINT Research Group. A randomized trial of intensive versus standard blood-pressure control. N Engl J Med. 2015; 373, p. 2103–2116.6. Calhoun DA, et al. Resistant hypertension: di-agnosis, evaluation, and treatment. A scientific statement from the American Heart Association Professional Edu-cation Committee of the Council for High Blood Pressure Research. Hypertension (Dallas, Tex.: 1979). 2008; 51, p. 1403–1419.7. Daugherty SL, Powers JD, Magid DJ, Tavel HM, Masoudi FA, Margolis KL, O’Connor PJ, Selby JV, Ho PM. Incidence and prognosis of resistant hypertension in hypertensive patients. Circulation. 2012; 125(13), p. 1635–1642. 8. Krum H, et al. Catheter-based renal sympathetic denervation for resistant hypertension: a multicentre safe-ty and proof-of-principle cohort study. Lancet. 2009; 373, p. 1275–1281. 9. Schmieder RE, et al. Phase II randomized sh-am-controlled study of renal denervation for individuals with uncontrolled hypertension - WAVE IV. Journal of hy-pertension. 2018; 36, p. 680–689.

Сравнительное исследование влияния денервации почечных артерий и фармакологического лечения на артериальное давление у пациентов с резистентной гипертензией

https://bulmed.md/bulmed/article/download/3187/3187

Сравнительное исследование влияния денервации почечных артерий и фармакологического лечения на артериальное давление у пациентов с резистентной гипертензией

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science