În actualul articol este refl ectată situaţia bolilor cronice netransmisibile în Republica Moldova, precum şi problema prevenirii şi controlul acestei categorii de boli în documentele de politici

Buta, Galina

Cobîleanu, Zinaida

Guzgan, Iurie

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

281Ştiinţe  MedicalePREVENIREA ŞI CONTROLUL BOLILOR CRONICE NETRANSMISIBILE ÎN VIZIUNEA DOCUMENTELOR DE POLITICI ALE REPUBLICII MOLDOVAGalina Buta*^, dr. în şt. med.,  Zina Cobîleanu, dr. în şt. med., Iurie Guzgan, dr. în şt. med., conf. cerc., *Şcoala de Management în Sănătate Publică USMF ,,Nicolae Testemiţanu”,^IMSP Spitalul Clinic Republicanbutagalina@yahoo.com, tel. 069322284 Rezumat În actualul articol este refl ectată situaţia bolilor cronice netransmisibile în Republica Moldova, precum şi problema prevenirii şi controlul acestei categorii de boli în documentele de politici.Cuvinte-cheie: boli cronice netransmisibile, sănătatea populaţiei, stil de viaţă sănătos, deprinderi vicioase, docu-mente de politiciSummary. Prevention and control of nontransmissible chronic diseases regarding to policy papers in Repu-blic of Moldova This paper contains the data about the burden of nontransmissible chronic diseases in Republic of Moldova, along with the issue of prevention and control of this categories of diseases refl ected in policy documents.Key words: nontransmissible chronic diseases, population health, healthy life style, vicious habits, policy docu-mentsРезюме. Профилактика и контроль хронических непередающихся заболеваний отраженные в поли-тических документах Республики МолдоваСтатья представляет данные насчет бремени хронических не передающихся заболеваний в Республике Молдова, наряду с проблемой их профилактики и контроля, отраженной в политических документах.Ключевые слова: хронические не передающиеся заболевания, здоровье населения, здоровый образ жизни, вредные привычки Introducere. Sănătatea este nu numai unul din drepturile importante ale omului, ci şi o comoară a sta-tului, o condiţie necesară pentru progresul societăţii.Pentru fi inţa umană, sănătatea reprezintă o valoa-re în sine, un activ necesar pentru realizarea potenţia-lului său creativ pe parcursul întregii vieţi. O naţiune sănătoasă este mai capabilă să facă faţă şocurilor eco-nomice, calamităţilor naturale şi altor provocări. Referinţele din literatura de specialitate accesibilă aduce argumente elocvente în ceea ce priveşte povara bolilor cronice netransmisibile pentru societate, pre-cum şi locul şi rolul lor în tabloul epidemiologic a patologiei contemporane.În actualul referat ne-am propus analiza situaţi-ei şi tendinţelor bolilor netransmisibile în raport cu determinantele majore ale acestora, pentru a elabora recomandări pentru reducerea impactului lor asupra poverii bolilor netransmisibile.Buletinul AŞM282Material şi metode. Actualul studiu reprezintă o analiză retrospectivă a tendinţelor bolilor cronice netransmisibile la nivel internaţional şi naţional, pre-cum şi amendamentele referitor la profi laxia şi pro-movarea lor în documentele de politici ale Republicii Moldova.Rezultate şi discuşii. Bolile cronice netransmi-sibile reprezintă o problemă majoră de sănătate pu-blică. Gravitatea şi numărul acestor afecţiuni consti-tuie o provocare pentru medicina clinică, cercetarea biomedicală şi pentru societate, în general, din cauza dizabilităţilor, a costurilor implicate şi, mai ales, din cauza deceselor premature.Bolile netransmisibile (BCN) prezintă o povară tot mai mare, afectând dezvoltarea economică şi soci-ală a populaţiei de pe glob. Liderii mondiali au recu-noscut necesitatea acţiunilor de prevenire şi control al BCN prin declaraţia la întrunirea la nivel înalt la Na-ţiunile Unite (NU) în septembrie 2011. După această întrunire Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a pregătit Cadrul global de monitorizare, iar secreta-rul general al NU a pregătit raportul privind căile de abordare a BCN în diferite sectoare pentru cea de-a 67-ea sesiune a Asambleei Generale care a avut loc în septembrie 2012.BCN majore (bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile cronice ale căilor respiratorii) au factori de risc comportamental comuni (tutunul, ali-mentaţia iraţională (defi cientă), inactivitatea fi zică şi consumul abuziv de alcool) şi implică principii co-mune pentru prevenţie.Şaizeci la sută din totalitatea cazurilor de deces la nivel global se datorează BCN. Din 36 de milioane de decese atribuibile anual BCN, circa 80% survin în ţările cu venituri mici şi mijlocii (ŢVMM) pe cap de locuitor, iar 26% sunt decese premature [1,2,3].BCN sunt cauza principală a morbidităţii, dezabi-lităţii şi mortalităţii şi în Europa. Cele patru grupuri majore de BCN constituie împreună cea mai ponde-rală povară de boli şi mortalitate prematură în regi-une. În Europa, BCN constituie circa 86% din toate cazurile de mortalitate şi 77% din povara globală a bolilor [4]. Bolile netransmisibile, precum afecţiunile siste-mului circulator, cancerul, maladiile pulmonare ob-structive cronice, hepatitele cronice şi cirozele, dia-betul sunt principalele cauze de morbiditate, dezabi-litate şi mortalitate în creştere în Republica Moldova [5]. Acest spectru de maladii defi nesc peste 82% din totalitatea deceselor. Este în creştere şi mortalitatea la vârsta aptă de muncă.Morbiditatea prin bolile sistemului circulator în Republica Moldova este cea dominantă şi a crescut de circa 1,5 ori în ultimii 10 ani. Peste 70% din cazurile de boli cardiovasculare se asociază cu hipertensiune arterială. Bolile cardiovasculare se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces, constituind circa 56-57% din mortalitatea totală pe parcursul ul-timilor 10 ani. Morbiditatea prin cancer a crescut de circa 1,5 ori în ultimii 20 de ani, iar mortalitatea prin neoplasme maligne s-a dublat în aceeaşi perioadă. Peste 60% din cazurile de deces survin la vârsta aptă de muncă. În structura mortalităţii cancerul a devenit cea de a doua cauză de deces.Actualmente, în Republica Moldova se înregis-trează peste 55 mii de bolnavi cu diabet zaharat, iar morbiditatea prin acesta a crescut de peste două ori în ultimii 10 ani [6].Morbiditatea prin hepatite cronice şi ciroze a crescut de circa 1,7 ori în ultimii 10 ani, iar mortali-tatea prin acestea constituie 8% în structura totală a mortalităţii. Mai grav este că circa 70% din cazurile de decese de această cauză  se produc la vârsta aptă de muncă.În acelaşi timp, BCN sunt responsabile pentru multe dintre inegalităţile crescânde în sănătate, indi-când o legătură socioeconomică strânsă şi importante diferenţe gender, atât în interiorul ţărilor, cât şi între statele din Europa. Cu toate acestea, gradientul social şi/sau distribuţia riscului variază între diferiţi factori de risc şi între diferite state membre ale OMS. Preo-cuparea privind BCN este în ascensiune şi din cauza că factorii de risc ai acestora afectează tot mai mult persoanele tinere, având consecinţe sesizabile asupra tendinţelor de viitor ale sănătăţii publice în Europa [7].Povara în creştere a BCN impun costuri substanţi-ale pentru societate. Menajul bolilor cronice şi al fac-torilor de risc morbid solicită o proporţie semnifi cati-vă din produsul intern brut, iar costurile de tratament, veniturile reduse, pensionarea timpurie şi cererea de asistenţă socială sunt cu greu suportate de sistemele de asigurări medicale şi sociale, pe de o parte, şi de persoana bolnavă şi/sau familia acesteia, pe de alta.Politicile de sănătate continuă să fi e axate prioritar pe tratamentul bolnavilor, iar comunitatea medicală nu cunoaşte şi nu promovează măsurile cost-efi cace de control al factorilor de risc, de prevenţie primară şi screening la nivelul asistenţei medicale primare şi de promovare a sănătăţii.Una dintre priorităşile politicii de stat a Republi-cii Moldova este de a păstra şi de a promova starea de sănătate a populaţiei, pe baza unui stil de viaţă sănă-tos. Acest lucru se datorează modifi cări semnifi cative în starea de sănătate a populaţiei ţării noastre asociate cu răspândirea obiceiurilor de viaţă nesănătoase.Relevanşa unui stil de viaţă sănătos este ca urma-283Ştiinţe  Medicalerea sporirii şi schimbării caracterului suprasolicitărilor organismului uman datorită complexităţii vieţii socia-le, riscurilor tehnogene, ecologice şi psihologice, care induc modifi cări negative în starea de sănătate.Experienţa comunităţii internaţionale susţine că investiţia cea mai efi cientă în promovarea sănătăţii şi stilului de viaţă sănătos. Îmbunătăţirea sănătăţii gene-raţiilor actuale şi celor viitoare, este posibilă prin for-marea de politici naţionale care vizează îmbunătăţirea mediului ambiant şi fortifi carea sănătăţii populaţiei, prin formarea unei gândiri noi şi atitudini responsa-bile a individului faţă de propria sănătate şi sănătatea altora.Sănătatea ca indicator al efi cienţei activităţilor medico-profi lactice este foarte importantă. Orice tip de practică medicală reprezintă un complex de mă-suri igienico-profi lactice în diverse colective şi terito-rii administrative se evaluează din punctul de vedere al efi cienţei sociale, medicale şi economice. Printre criteriile pentru evaluarea efi cienţei întâietatea poa-te aparţine doar indicatorilor de sănătate în dinami-că (reducerea morbidităţii, mortalităţii, invalidităţii, creşterea duratei perioadei de angajare etc.). Efi cienţa este estimată ca raportul dintre rezultatul şi costurile suportate.În sănătate, nu poate fi  urmărit scopul economiei mijloacelor pentru sănătatea umană sau a economi-ei în detrimentul sănătăţii. Argumentarea economică pentru măsurile medico-profi lactice, analiza utiliză-rii resurselor din sectorul de sănătate sunt necesare pentru a alege cele mai bune opţiuni pentru alocări, pentru obţinerea celor mai bune rezultate în domeniul protecţiei sănătăţii publice.ConcluziiActuala sinteză trebuie să constituie un sem-•nal de alarmă atât pentru conducătorii sistemului de sănătate, pentru medicii care monitorizează starea de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii detrminanţi, precum şi pentru toţi actorii care contribuie într-un mod sau altul la remedierea situaţiilor cu impact ne-gativ asupra sănătăţii lucrătorilor.În mod cert, un mediu socio-economic sigur•şi sănătos la care se asociază măsuri de promovare a modului sănătos de viaţă şi măsuri de menţinere a unei bune sănătăţi fi zice, mentale şi emoţionale nu este o problemă a medicului de familie, ci şi a agenţilor economici (angajator), a fi ecărui individ în parte.Monitorizarea dinamicii tabloului morbidităţii•prin boli cornice netransmisibile   de către medicul specialist în medicina de familie are rolul de a sur-prinde, grupurile ţintă expuse, impactul pe care mo-dul şi stilul de viaţă îl au asupra organismului. Este crucială sporirea calităţii examenelor medicale profi -lactice a persoanelor în vârstă aptă de muncă.Bibliografi eWorld Health Organization. The Global Burden of1.Diseases: 2004 Update.World Health Organization. The Global Burden of2.Diseases: 2008. Geneva. World Health Organization. Report on non-commu-3.nicable diseases. 2010 Global Status.World Health Organisation. Preventing chronic di-4.seases: a vital investment. Geneva, 2005.Anuar statistic, CNMS (www.cnms.md), accesat la5.12 mai 2014.Programul naţional de profi laxie şi combatere a di-6.abetului zaharat pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotă-rârea Guvernului nr. 549 din 21 iulie 2011.World Health Organisation. 2008. Closing the gap7.in a generation: Health equity through action on the social determinants of health. Commission on Social Determi-nants of Health. Final Report. 

Prevenirea şi controlul bolilor cronice netransmisibile în viziunea documentelor de politici ale Republicii Moldova

https://bulmed.md/bulmed/article/download/2166/2166

Prevenirea şi controlul bolilor cronice netransmisibile în viziunea documentelor de politici ale Republicii Moldova

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science