În această lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor radiologice a probelor prelevate din diverse medii (apă,
sol, aer, unele produse alimentare). Studiul a demonstrat că concentraţiile radionuclizilor Cs137 şi Sr90 nu au depăşit nivelul maxim admisibil. Un nivel sporit, dar în limitele normei, s-a înregistrat în unele produse alimentare de import. Este descrisă metodologia contemporană de decontaminare radioactivă utilizată în practica mondială

Boldescu, Victoria

Bălănel, Vasile

Meşina, Victor

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

193Ştiinţe  MedicaleMONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU (APĂ, SOL, AER, PRODUSE ALIMENTARE) ŞI UNELE ASPECTE METODOLOGICE DE DECONTAMINARE RADIOACTIVĂBălănel Vasile1 – medic igienist, Boldescu Victoria1 – medic igienist, Meşina Victor2 – dr. med., conf. univ.,1CSP Chişinău, 2 USMF „Nicolae Testemiţanu”e-mail: balanel50@mail.ru, tel. 022-574-532RezumatÎn această lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor radiologice a probelor prelevate din diverse medii (apă, sol, aer, unele produse alimentare). Studiul a demonstrat că concentraţiile radionuclizilor Cs137 şi Sr90 nu au depăşit nive-lul maxim admisibil. Un nivel sporit, dar în limitele normei, s-a înregistrat în unele produse alimentare de import. Este descrisă metodologia contemporană de decontaminare radioactivă utilizată în practica mondială.Cuvinte-cheie: cercetărilor radiologice, radionuclizi, decontaminare radioactivăBuletinul AŞM194Summary: Monitoring of environmental (water, soil, air, food) some methodological aspects radioactive de-contaminationThis paper presents research results of radiological samples taken from various media (water, soil, air and some foods). The study showed that concentrations of radionuclides Cs137 and Sr90 did not exceed the maximum allowable. A high level, but within the norm occurred in some food imports. It describes the methodology used in radioactive deconta-mination contemporary world practice.Keywords: research radiological, radionuclides, radioactive decontaminationРезюме: Мониторинг факторов окружающей среды (вода, почва, воздух, пища) и некоторые методо-логические аспекты радиоактивной дезактивацииВ данной работе представлены результаты исследования  радиологических проб, взятых из различных сред (вода, почва, воздух и некоторые пищевые продукты). Исследование показало, что концентрации радионуклидов Cs137 и Sr90 не превышает максимально допустимый уровень. Высокий уровень, но в пределах нормы зарегистри-рован в некоторых пищевых продуктах иностранных производителей. Дана характеристика методологии дезак-тивации, используемая в современной мировой практике.Ключевые  слова: исследования радиологической радионуклиды, дезактивацииIntroducereZilnic suntem supuşi acţiunii radiaţiilor ionizante provenite din diferite surse, unele sunt naturale, altele create artifi cial în urma activităţii umane [1].Contaminarea radioactivă constă în răspândirea necontrolată a unei substanţe radioactive în mediu. Gradul de contaminare poate fi  foarte ridicat în cazul unor accidente nucleare, cum ar fi  cel de la Cernobîl [8]. Contaminarea radioactivă a unor obiecte constă în fi xarea substanţei radioactive la suprafaţa lor prin trei mecanisme:fi xarea mecanică, adică substanţa radioactivă - se acumulează în pori, denivelările sau crăpăturile din suprafaţa exterioară a obiectului.fi xare prin procese fi zice, adică prin adsorbţie - sau absorbţie, facilitate de forţele intermoleculare.fi xare chimică, adică prin procese chimice, ca - hemosorbţia, schimbul ionic sau chiar reacţiile chi-mice.Material şi metodeCa material de studiu au servit valorile concen-traţiilor de Cs137 şi Sr90 determinate în perioada anilor 2010-2012. S-au realizat 4175 de măsurători a radio-nuclizilor de Cs137 şi Sr90 în probele de apă potabilă, sol, produse alimentare. Evaluarea rezultatelor s-a efectuat în laboratorul SR a CSP mun. Chişinău în conformitate cu metodologia de analiză teoretico-ştiinţifi că a mate-rialelor [2-6].Rezultate şi discuţiiPe parcursul perioadei 2010-2012, au fost supu-se investigaţiilor radiologice practic atât produse ali-mentare autohtone cât şi de import (fructe, legume, carne şi produse din carne, lapte, ouă, peşte, produse de panifi caţie etc.). Concomitent au fost examinaţi în laboratorul radiologic şi unii factori ai mediului am-biant ca: apa potabilă din surse centralizate şi decen-tralizate; apa bazinelor acvatice din zonele de odihnă ale urbei; sedimentele atmosferice – în punctele de control şi solul din zona locativă a sectorului Buiu-cani (tabelul 1).Tabelul 1Investigări radiologice a probelor colectate în perioada 2010-2012AnulMetoda de investigareTotalBeta-globalăBeta-spectro-metrieGama-spectro-metrie2010 102 734 757 1593 (65,1%)2011 104 672 712 1488 (63,8 %)2012 117 473 504 1094 (63,9%)Din datele prezentate în tabelul 1 observăm o creştere a investigaţiilor radiologice prin beta-globală şi reducere pentru alte forme de investigaţii.Depăşirea concentraţiilor maxime admise a radi-onuclizilor de Cs137 şi Sr90 în materia primă, produse alimentare, apă potabilă nu s-au depistat. Concomi-tent, s-au depistat concentraţii ceva mai sporite, dar în limita normativă, de radiostronţiu (Sr90) cu valorile de 4,5-46,0 Bequerell (Bq/kg) în produsele alimentare de import (măsline, ulei din măsline, preserve, ceai, paste făinoase, cremă de brânză etc.), iar în probele de: brânză topită, orez alb, fulgi de cocos, ciuperci conservate concentraţiile de radiocesiu (Cs137) au în-registrat valori între 3,7-38,2 Bq/kg.Media valorică a conţinutului de radionuclizi în produsele alimentare, a apei potabile şi apelor de su-prafaţă, solului din zona locativă, depunerilor atmosfe-rice investigate pe parcursul perioadei nominalizate a rămas stabilă şi este similară ultimilor ani atât pentru valorile beta-globală, cât şi la conţinutul radiocesiului (Cs137) şi radiostronţiului (Sr90).195Ştiinţe  MedicaleDecontaminarea se face după măsurarea prealabi-lă a gradului de contaminare şi sortarea obiectelor în funcţie de acesta, începând cu obiectele cel mai puţin afectate şi izolându-le pe celelalte. Metodele de de-contaminare sunt variate, începând de la simpla izola-re pe o anumită perioadă a obiectului afectat (în cazul contaminării cu izotopi cu timp de înjumătăţire mic, de ordinul orelor) şi sfârşind cu tratarea sa ca deşeu radioactiv.Decontaminarea suprafeţelor de beton este o ope-raţiune extrem de difi cilă, având în vedere porozita-tea betonului care facilitează în mare măsură fi xarea substanţei radioactive. În cazul în care piesa de beton nu se poate îndepărta ca deşeu radioactiv se recurge la arderea suprafeţei sale cu fl acăra oxiacetilenică sau la îndepărtarea stratului superfi cial prin dăltuire sau şlefuire. Se aplică şi alte metode mecanice de curăţa-re, cum ar fi  aspirarea suprafeţei. Alături de metodele mecanice se utilizează ştergerea suprafeţei cu soluţii diluate de acid clorhidric şi acid citric.Decontaminarea suprafeţelor ceramice este mult mai simplă datorită porozităţii reduse şi rezistenţei la acţiunea agenţilor chimici. Decontaminarea se face cu soluţii epurante şi de ştergere, cum ar fi  soluţii de acizi minerali, citrat de amoniu, fosfat trisodic.Decontaminarea suprafeţelor de lemn este asemă-nătoare ca difi cultate cu acea a betonului, iar metode-le folosite sunt similare.Decontaminarea linoleumului se realizează prin spălare cu apă caldă şi săpun, precum şi cu soluţii de citrat de amoniu sau soluţii diluate de acizi. Se pot utiliza pentru spălare şi unii solvenţi organici.Decontaminarea suprafeţelor metalice se face cu metode diferite, în funcţie de caracteristicile su-prafeţei. Astfel oţelul inoxidabil se decontaminează prin spălare cu apă şi săpun. Suprafeţele acoperite cu unsoare se decontaminează prin tratare cu vapori de apă, cu detergenţi sau cu solvenţi organici. Suprafeţe-le oxidate se tratează cu soluţii de acizi organici dilu-ate sau amestecuri de acizi minerali cu săruri alcaline ale acizilor organici. Suprafeţele puternic oxidate se şterg cu petrol lampant, după care se şlefuiesc sau se pilesc.Decontaminarea conductelor se poate face tre-când prin ele apă fi erbinte sau vapori sub presiune. În cazul conductelor din oţel inoxidabil sau ceramică se folosesc pentru decontaminare soluţii acide, urmând apoi o spălare cu apă sau soluţii de detergent.Decontaminarea echipamentului textil se face în trei etape: decontaminarea grosieră cu solvenţi orga-nici, decontaminarea propriu-zisă şi uscarea, urmată de verifi carea gradului de radioactivitate fi nal.Decontaminarea personalului are în vedere de-contaminarea mâinilor şi a pielii sau, în unele cazuri, decontaminarea rănilor. Pielea fi nă şi netedă se decon-taminează mai uşor decât cea ce prezintă asperităţi. În mod curent decontaminarea se face prin spălare cu să-pun şi apă caldă, în două reprize consecutive de câte 5 minute. În fi nal pielea se tamponează cu hârtie de fi l-tru şi i se controlează radioactivitatea. În unele cazuri, în funcţie de natura contaminantului, se pot utiliza solvenţi sau reactivi specifi ci. Pentru decontaminarea rănilor se întrebuinţează spălarea lor abundentă şi se poate stimula sângerarea pentru eliminarea substanţei radioactive care ar putea ajunge în circuitul sangvin. În cazul contaminărilor persistente se face şi spălarea cu soluţie saturată de manganat de potasiu, cu apă, cu soluţie de bisulfi t de sodiu 5% şi fi nalmente cu apă.O sursă importantă de contaminare a mediului o pot constitui apele radioactive provenite de la explo-rările de minereuri radioactive sau uzinele de prelu-crare ale acestora, de la centralele nucleare sau de la instalaţiile ce utilizează izotopi radioactivi. Apele ra-dioactive sunt caracterizate de nivelul radioactivităţii, dar şi de toxicitatea izotopilor pe care îi conţine. Eli-minarea apelor radioactive în sistemul de canalizare poate conduce la contaminarea progresivă a întregu-lui său circuit. Deversarea într-un bazin acvifer con-tribuie la contaminarea faunei şi fl orei acestuia prin metabolizarea preferenţială a unor izotopi cum ar fi : fosfor-32, calciu-45, stronţiu-90, cesiu-137 sau radiu (concentraţia fosforului-32 în fi catul unor peşti poa-te depăşi de 300000 de ori concentraţia izotopului în mediu). Nu în ultimul rând trebuie amintită posibila contaminare a apelor freatice, însoţită de extinderea poluării radioactive la distanţe mari de sursă.Decontaminarea apelor radioactive se face prin-tr-o multitudine de metode, urmărindu-se realizarea unui factor de decontaminare, adică a unui raport în-tre activitatea iniţială şi cea fi nală, cât mai ridicat. Iată câteva dintre cele mai cunoscute metode de dezacti-vare.Metode fi zice:- diluarea utilizată cu precădere în cazul cantităţi-lor mici de apă cu radioactivitate scăzută. Pericolul ge-nerat de această metodă este contaminarea canalizării;- diluarea izotopică care constă în diluare împre-ună cu amestecarea substanţelor radioactive cu sub-stanţe stabile având aceeaşi compoziţie chimică, ceea ce micşorează riscul fi xării izotopilor radioactivi de către organismele vii;- dezactivarea naturală care constă în reţinerea apei poluate în bazine speciale până la dezintegra-rea substanţei radioactive. Metoda este efi cientă doar pentru eliminarea izotopilor cu timp de înjumătăţire sub 15 zile;- distilarea sau evaporarea, care nu este efi cientă în cazul substanţelor radioactive volatile sau organice.Buletinul AŞM196Metode chimice:- coagularea sau co-precipitarea care se realizea-ză prin amestecarea apei cu anumiţi reactivi, urmând formarea unor „fulgi” ce absorb materiile în suspen-sie sau cele în stare coloidală care se depun datorită gravitaţiei pe fundul bazinului de depozitare;- tratarea cu săruri de aluminiu;- tratarea cu săruri de fi er;- tratarea cu fosfat;- tratarea cu var şi carbonat de sodiu.Metode fi zico-chimice:- fi ltrarea prin nisip se foloseşte ca o treaptă in-termediară sau fi nală de fi ltrare. Reţinerea izotopilor radioactivi are loc în peliculă biologică formată la su-prafaţa fi ltrului şi prin adsorbţie în stratul superfi cial.Dezavantajul metodei îl constituie reţinerea în cantitate scăzută a izotopilor cei mai periculoşi (stron-ţiu-90, cesiu-137).- fi ltrarea prin coloane cu schimbători de ioni na-turali sau sintetici utilizată în cazul apelor care conţin cantităţi mici de săruri minerale inactive. Ca schim-bători de ioni naturali se foloseşte rumeguşul de lemn, cărbunele, argila;- fi ltrarea biologică utilizează păturile bacteriene care se fi xează pe un suport mineral, format din lavă, tuf vulcanic sau alte materiale. Eliminarea izotopilor radioactivi se face într-un prim stadiu prin adsorbţia lor intracelulară şi apoi prin fi xarea la nivelul structu-rii biologice. Metoda este mai puţin efi cientă pentru izotopi periculoşi, cum ar fi  fosforul-32.O altă situaţie în care mediu poate fi  poluat este eli-minarea gazelor sau aerosolilor radioactivi. Gazele ra-dioactive formate în cantitate mică, în mod accidental, se elimină direct în atmosferă. În cazul în care apariţia gazelor radioactive este o regulă, se montează fi ltre.În cazul aerosolilor (pulberi solide şi lichide) eli-minarea nu se mai poate face direct în atmosferă. Se pot utiliza în schimb o serie de fi ltre (electrostatice, cu nisip, poroase, metalice, din fi bră de sticlă, din mate-riale sintetice). Filtrele electrostatice au efi cienţa cea mai mare, dar sunt scumpe şi trebuie supravegheate permanent. De aceea fi ltrele cele mai indicate sunt acelea din materiale poroase.Valorile activităţilor radionuclizilor gazoşi nu vor depăşi limitele stabilite în NFRP-2000.Alimentele solide pot fi  eliberate de substanţe radioactive prin înlăturarea mecanică a acestora de pe suprafaţa lor. Dacă produsele alimentare (cereale, crupe, făină ş.a.) se păstrează în grămezi, se înlătură numai stratul de la suprafaţă. Alimentele lichide se decontaminează numai în cazuri rare (prin fi ltrare, tratare, dezintegrare până la o limită admisibilă ş.a.). Rezervele individuale de alimente care conţin sub-stanţe radioactive se ard sau se îngroapă.Concluzii:1. Situaţia radiologică în municipiul Chişinău pe parcursul ultimilor 3 ani nu a înregistrat modifi cări semnifi cative.2. Cercetările efectuate în perioada de referinţă a materiei prime, produselor alimentare, apei potabile şi apei bazinelor de suprafaţă au atestat nivele mai joase comparativ cu normativele în vigoare.Bibliogfafi e1. Bahnarel I. Contribuţii la evaluarea iradierii me-dicale în Republica Moldova şi posibilităţi de reducere a dozei colective. Rezumatul tezei de doctorat, Iaşi, 1995.2. Norme Fundamentale de Radioprotecţie. Cerinţe şi Reguli Igienice (NFRP - 2000) nr.06.5.3.34 din 27.02.01, M.O. RM nr.40-41 din 05.04.01.3. Regulament şi Norme Igienice privind reglemen-tarea expunerii la radiaţii a populaţiei de la sursele na-turale nr.06.5.3.35 din 05.03.01. M.O. RM nr.92-93 din 03.08.01;4. Hotărârea din 17 decembrie 2002 Privind măsu-rile de realizare a Hotărârii Guvernului RM nr.717 din 07.06.02 „Despre aprobarea Concepţiei organizării şi funcţionării Monitoringului socio-igienic în RM şi Re-gulamentului privind monitoringul socio-igienic în RM”, Chişinău, 2002.5. Planul Naţional de acţiuni „Sănătatea în relaţie cu mediul”, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM din 14 martie, 2001. Chişinău, 2001. 80 p.6. Hotărârea Guvernului RM nr.388 din 26.06.2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la manage-mentul deşeurilor radioactive.7. Bahnarel I. Evenimentele post Cernobâl în Repu-blica Moldova în primul an după accident. Materialele Conferinţei Naţionale cu participarea internaţională. „Pro-bleme actuale în igiena radiaţiilor, radioprotecţiei şi radio-biologiei”. Chişinău, 2009, p. 34-39.

Monitorizarea factorilor de mediu (apă, sol, aer, produse alimentare) şi unele aspecte metodologice de decontaminare radioactivĂ

https://bulmed.md/bulmed/article/download/1954/1954

Monitorizarea factorilor de mediu (apă, sol, aer, produse alimentare) şi unele aspecte metodologice de decontaminare radioactivĂ

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science