Psychological assistance in oncologyAsistenta psihologică profesională trebuie să fie acordată pacienților sistematic, la orice etapă de tratament, la solicitarea medicului sau la dorința oricărui bolnav. Suportul psihologic este o parte componentă a etapei de diagnostic şi trebuie să fie inclus &icirc;n programul individual de tratament şi reabilitare.Психологическая помощь онкологическим больным

Catrinici, Larisa

Coşciug, Natalia

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

8 Buletinul AȘMASISTENȚA PSIHOLOGICĂ ÎN ONCOLOGIELarisa Catrinici, director IMSP Institutul OncologicNatalia Coşciug, doctor în psihologiee-mail: natalia.cosciug17@gmail.com, tel 069134426RezumatAsistenta psihologică profesională trebuie să fi e acordată pacienților sistematic, la orice etapă de tratament, la solicitarea medicului sau la dorința oricărui bolnav. Suportul psihologic este o parte componentă a etapei de diagnostic şi trebuie să fi e inclus în programul individual de tratament şi reabilitare.Cuvinte-cheie: tulburări afective, stabilitatea psihică, mecanisme de adaptare, protecţie psihologică, calitatea vieţii.Summary: Psychological assistance in oncologyProfessional psychological assistance should be offered to patients systematically, at any stage of treatment, at the request of the physician, as well as at the request of any patient. Psychological support is a part of the diagnostic phase and must be included in the individual treatment and rehabilitation program.Words-keys: mental status, rational psychotherapy, behavioral psychotherapy, life quality.Резюме: Психологическая помощь онкологическим больным.Ситуация тяжелого соматического заболевания, фрустрирующая человеческие потребности как физического, так и социального характера, неопределенность прогноза, весь спектр отрицательных эмоциональных состояний формирует eдиную картину эмоционального стресса, в котором находится онкологический больной.Психологическая поддержка онкологического больного должна проводиться с момента первой встречи с онкологом, сопровождать больного на последующих этапах лечения и быть составной частью индивидуальной программы лечения и реабилитации для каждого пациента.Игнорирование эмоциональных проблем пациента ставит под сомнение не только его качество жизни и психологический комфорт, но и успех проводимого специального лечения, повышает риск неблагоприятного течения болезни. Ключевые-слова: эмоциональные нарушения, психологическое равновесие, адаптационные механизмы, качество жизни.Omul, bolnav de cancer, se afl ă în faţa unui pe-ricol vital, de aceea el este cuprins de frică şi dispe-rare. Nici o boală nu determină perturbări de ordin emoţional, mai severe, mai puternice decât afecțiu-nea neoplazică, chiar şi în cazul indivizilor cu sistem nervos perfect echilibrat. Tulburarea afectivă în mare măsură, este determinată de obiectivele sociale, refe-ritor la imposibilitatea tratamentului acestei maladii şi inevitabilitatea suferinței fi zice. În concepția oame-nilor a rămas întipărită ideea că cancerul este o boală incurabilă.De la prima întâlnire cu medicul oncolog înce-pând de la etapa de diagnostic la toți pacienții sunt prezente tulburări psihoemoţionale, care diferă atât după caracter, cât şi după intensitatea lor de expri-mare.Şi cea mai traumatizantă, cea mai încordată din punct de vedere psihologic este etapa de diagnostic, când bolnavul prima dată se întâlnește cu faptul unei suspiciuni sau prezenței unei maladii canceroase şi necesității de a da acordul la tratament specifi c. În ultimul timp, în clinicile oncologice se efec-tuează programarea prealabilă a bolnavului pentru consultația unui medic oncolog sau pentru investiga-ții suplimentare în scopul confi rmării sau infi rmării diagnosticului de cancer. Acest fapt mărește perioada de incertitudine în care se afl ă pacientul şi conduce la o încordare emoțională extremă, care deseori devine insuportabilă.Principale tulburări psihice şi de comportament la această etapă de tratament sunt: anxietatea, care este caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, ne-liniște, frică, panică patologică, depresie. În situația unui pericol vital pe prim plan apare frica, neliniștea şi depresia. În acest caz alte exprimări ale tulburărilor afective, caracteristice pentru diferite tipuri de perso-nalitate, devin puţin pronunțate, se nivelează. La unii pacienţi în această perioadă sunt prezente reacţii de iritabilitate ridicată, reacțiile de agresivita-te capătă un caracter brutal. Unii din pacienţi scriu plângeri, se adresează în instituţiile ierarhic superi-oare, apelează la linia verde. Intră în confl ict cu alți pacienţi, cu medicii, cu toți cei care, după părerea lor, n-au fost destul de operativi în stabilirea diagnosti-cului.Toţi acești factori creează o atmosferă încordată. Se refl ectă negativ asupra stării sănătăţii bolnavilor şi împiedică activitatea cotidiană a personalului me-dical.Evident, că un astfel de comportament este deter-9Științe Medicaleminat de faptul, că agresivitatea este o emoţie secun-dară şi provine de la manifestări de frică şi durere. Etapele ulterioare de tratament, care presupun necesitatea administrării chimioterapiei, deseori ope-rații mutilante, schimbarea statutului social al paci-entului, invalidizarea, apariția dependentei fi nanciare de alți membri ai familiei şi multe altele conduc la apariția unor motive noi pentru instalarea unui stres psihic sever.Este absolut necesar ca fi ecare bolnav, începând de la etapa de diagnostic să poată dispune de o asis-tenţă psihologică profesională, care constă în dia-gnosticul stării psihice şi elaborării unui program in-dividual de reabilitare psihologică.Lipsa unei asistențe psihologice, acordate la timp, favorizează creşterea intensității de exprimare a emo-țiilor negative, pacientul devine inactiv social, ner-vos, incapabil la un efort concentrat.Apar disperarea, senzația de singurătate, multi din pacienţi îşi găsesc refugiu în boală, fapt care con-duce la degradarea socială şi la apariția unor grupuri de pacienţi nemotivați, care încearcă să obţină diferite înlesniri din statutul său social de invalid.O atenţie deosebită o acordăm faptului, că stresul psihic, generat de boală, agravează prin cerc vicios mersul bolii.Neglijarea problemelor emoționale pune la cum-pănă nu numai echilibrul sufl etesc şi calitatea vieţii, dar şi reușita tratamentului specifi c, deoarece stresul retrăit prezintă un factor adjunct în crearea unei in-sufi ciențe imuno-defi citare secundare. Încordarea, depresia, frica, ca consecinţă apariția neurozei, pot spori apariția evoluției nefavorabile a bolii, conduc la diminuarea efi cacității tratamentului şi provoacă metastazarea. Tulburările somatice, la rândul lor, pro-voacă disperare şi multă suferinţă.De aceea este extrem de important ca fi ecare bol-nav la orice etapă de tratament în scopul corecției statutului psihic să poată benefi cia de un tratament farmacoterapic şi psihoterapic.Normalizarea statutului psihic, corecția la timp a dereglărilor emoționale permite efectuarea tratamen-tului specifi c în volum deplin şi cu o efi cacitate mai înaltă.Există şi multe alte aspecte, care presupun neapă-rat prezența unei asistențe psihologice în orice clinică oncologică. Menționăm doar câteva cazuri de refuz a tratamentului:1. Bolnavii care au renunțat la tratamentul chirur-gical sau chimioterapic după ce au conștientizat dia-gnosticul de cancer, consecinţele unei operații muti-lante, invalidizarea, posibilitatea recidivelor – refuzul de la tratament poate fi  tratat  ca un „suicid pasiv”. Pacienții care refuză tratamentul prezintă tulburări de depresie. Ei pierd sensul şi rațiunea de a mai trăi, se simt străini şi nu pot înţelege realitatea în care trăiesc. 2. Problema comunicării diagnosticului de can-cer. Un aspect important a asistenței oncologice. Nu există reţete universale referitor la faptul trebuie sau nu de comunicat diagnosticul de cancer. Problema se rezolvă întotdeauna absolut şi strict individual. Este necesar de ţinut cont de particularitățile conștientiză-rii bolii la bolnavii oncologici şi prezența mecanis-melor de protecţie psihologică. Sistemul de protecţie psihologică este strict individual şi atât de perfect în-cât reacția de adaptare se produce spontan. Tendinţa de a infl uența nedorit asupra lui poate fi  periculoa-să. Abordarea acestei probleme presupune prezența unor cunoştinţe speciale a psihologiei bolnavului de cancer şi modifi cările acesteia, începând de la etapa de diagnostic. Deseori, informația referitor la boală şi pronostic nu se discută cu pacientul. Noi vorbim despre posibilitatea omului de a percepe informația non-verbal, prin înţelegerea situației şi nu verbal.3. Una din problemele de bază în oncologie con-stă în controlul durerii: În afară de aspectul fi zic du-rerea are şi aspect psihologic, care include un şir de probleme – durere socială, emoțională, provocată de pierderea propriei atracții. La pacienţi în faze termi-nale a bolii este necesară o înţelegere a disperării bol-navului, o susţinere în plan afectiv cu un tratament simptomatic pentru înlăturarea în special a durerii fi zice. Una din sarcinile importante ce îi revine psiholo-gului este aceea de a ajuta pacientul să accepte noua situaţie, să se obișnuiască cu ea.Astfel, asistența şi suportul psihologic a bolnavi-lor oncologici trebuie incluse la toate etapele de dia-gnostic şi tratament.De la prima vizită la medicul oncolog, pacientul pe lângă tratamentul specifi c, trebuie să benefi cieze de suport psihologic, acordat la nivel profesional. Asis-tența psihologică trebuie să fi e accesibilă pacienților sub cele mai diverse forme: grupuri de suport care să încurajeze exprimarea emoțională, tehnici cogniti-ve care să modifi ce percepția bolii, a tratamentului, a imaginii corporale, tehnici comportamentale, tehnici de relaxare, consilierea integrării socio-profesionale.Acest fapt va permite creşterea calității vieţii, normalizarea echilibrului sufl etesc, asigurarea stabi-lității psihice, factori importanți pentru succesul tra-tamentului specializat aplicat şi a reducerii riscurilor progresării bolii.Bolnavul devine conştient de importanța efortului şi a rolului său, de faptul că deciziile şi responsabili-tatea în lupta cu boala îi aparțin. Această nouă conşti-inţă de sine conduce la apariția sentimentelor de sta-bilitate şi suport psihologic, de încredere în propriile 10 Buletinul AȘMforțe. Astfel se normalizează procesele de funcţionare a mecanismelor de adaptare şi se cristalizează siste-mul de protecţie psihologică.Bibliografi e:1. Adriana Mihaela David., Sorina Nastase. Calita-tea vieţii la pacienții cu afecțiuni oncologice şi patologie depresiv-anxioasă comorbidă. Revista „Calitatea vieţii”, XXIII, nr. 1, p. 45-62.2. Dinoff Bl., Shuster I.L. Psychological issues. In: De Vita VI Jr, Helmann S., Rosenberg SA, Eds. Cancer: principles&practice of oncology. &the d. Philadelphia: Lippincott Williams&Wilkins 2005: 2683-2691.3. Massie M-J, Chertcov L., Roth A.J. Psychological issues. In: De Vita VT Jr, Helmann S., Rosenberg SA, Eds. Cancer: principles&practice of oncology. &the d. Philadel-phia: Lippincott Williams&Wilkins 2001: 3058-3066.

Психологическая помощь онкологическим больным.

https://bulmed.md/bulmed/article/download/2846/2846

Психологическая помощь онкологическим больным.

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science