Studiul experimental a permis aprecierea efectelor citoprotectoare şi regeneratoare ale regesanului, preparat omologat în Republica Moldova, reprezentând un ulei din seminţe de struguri obţinut după un proces tehnologic special, ce conţine următorii ingredienţi activi: tocoferoli şi acizi graşi (miristinic, palmitic, palmitolinic, stearinic, oleinic, linoleic linoleinic şi arahinic), ceea ce va permite folosirea lui în tratamentul sterilităţii tubar-peritoneale

Cerneţchi, Olga

Ghicavîi, Vitalie

Ostrofeţ, Constantin

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

178Rezultatele studiului denotă acţiunea binefi că a metodelor de profi laxie a hemoragiei postpar-tum. Numai aprecierea factorilor de risc pentru prevenirea hemoragiei postnatale va atenţiona asupra unei posibile hemoragii postnatale şi a necesităţii de pregătire a specialiştilor şi instrumentajului pen-tru acordarea ajutorului califi cat.SummaryThe retrospective study estimated the management of the frit stage of labor in order to prevent the postpartum hemorrhage and it’s complications. Postpartum hemorrhage had varied 1,6 %-2,3 %. The rezults denoted the favourable action of postpartum hemorrhage prophylaxis. The estimation of risc factors will prevent a possible postpartum hemorrhage and its complications. It is necessary to prepare all specialists and instrumenty in order to give a qualifi ed aid.   REZULTATELE  METODEI  EXPERIMENTALE  DE  APRECIERE  A  EFECTULUI APLICĂRII  REGESANULUI  DUPĂ  MODELAREA PROCESULUI  ADERENŢIAL  ÎN  BAZINUL  MICConstantin Ostrofeţ, doctorand, Olga Cerneţchi, dr. h. în medicină, prof. univ.,V. Ghicavâi, dr. h. în medicină, prof. univ., USMF „ N. Testemiţanu”Boala aderenţială reprezintă una din problemele majore de sănătate prin diversitatea impactului ei asupra organismului, incidenţa crescută, neexistând un standard unanim acceptat de diagnostic, tra-tament şi profi laxie. În literatura de specialitate din ultimii ani tot mai frecvent apar informaţii despre rolul procesului aderenţial în survenirea sterilităţii tubar-peritoneale.Investigaţiile epidemiologice, efectuate în Republica Moldova demonstrează o creştere vădită a incidenţei cuplului steril de la 7% în 1987 până la 15% în 1996. Locul întâi în structura sterilităţii feminine îi revine celei peritoneal-tubare (70-80 %) [9,12].Importanţă acestei probleme este indiscutabilă, cauza fi ind creşterea incidenţei intervenţiilor chirurgicale pe organele bazinului mic şi bolile infl amatorii pelvine, mai ales cele sexual-transmi-sibile, în urma cărora la majoritatea pacientelor se formează aderenţe periovariene şi/sau peritubare cu/sau fară obliterarea trompelor uterine  - sterilitate tubar–peritoneală. Ultima constituie o problemă difi cilă, deoarece soluţionarea ei necesită timp şi aplicarea unor metode moderne costisitoare de diag-nostic şi tratament. Drept rezultat al acestor circumstanţe, este insufi cient apreciată tactica curativă, ca urmare se micşorează efi cacitatea tratamentului sterilităţii tubar-peritoneale. Procesul aderenţial drept consecinţă a intervenţiilor chirurgicale pe organele micului bazin s-a înregistrat în aproximativ 35% cazuri. A. Stretean, R. Chicea, Teodora Ucenic (1992) au constatat o dependenţă a gradului de răspândire a procesului aderenţial de tipul inciziei. Astfel, ei evidenţiază că pacientele cu incizii longitudinale au proces aderenţial mai pronunţat decât cele cu incizia după Pfan-nenstiel, iar pacientele cu mai multe incizii abdominale decât cele cu o singură incizie abdominală. Conform datelor din literatura de specialitate, restabilirea funcţiei reproductive după tratamen-tul conservator al sterilităţii tubar-peritoneale este de 16 %. Tratamentul chirurgical contribuie la res-tabilirea fertilităţii în 20 % cazuri. Implementarea microchirurgiei în tratamentul sterilităţii tubar-pe-ritoneale permite restabilirea funcţiei reproductive în 18-25% cazuri. Deci interesul pentru sterilitatea în căsnicie este în ascensiune continuă, atât pentru incidenţa ei considerabilă şi majorarea frecvenţei cauzelor ce o provoacă, cât şi pentru progresele minore în restabilirea funcţiei reproductive, mai ales, în asociere cu intervenţia chirurgicală din antecedente. Studiile contemporane sunt contradictorii, ceea ce ne-a determinat să examinăm metodele de producere a aderenţelor, experimental, pe animale de laborator pentru a găsi ulterior alternative de tratament medicamentos al aderenţelor deja formate sau a preveni formarea lor după intervenţii chi-rurgicale.179Materiale şi metode. Experimentul a decurs în 2 etape. În cadrul primei etape - provocarea experimentală a procesului aderenţional – au fost aplicate următoarele metode:• Chimică: soluţie KMnO4  0,1%- 1 ml; soluţie Lugol 1ml; suspensie sulfat de bariu 20%- 0,5 ml  (В.А.Липатов, В.В Григорян, 1999).• Mecanică: cu talc steril, compresie cu un inel de cauciuc 30 min. (В.А Липатов,2002).• De provocare a infl amaţiei: soluţie acid acetic 0,6% - 1 ml. (В.В Григорян, 1999).Pentru însuşirea metodei de declanşare experimentală a aderenţelor în studiu  au fost folosiţi 15 şobolani, rasa Wistar, cu masa între 180-200 gr. Animalele au fost împărţite în trei grupe a câte 5 reprezentanţi, la care au fost injectate intraperitonial  următoarele substanţe:1.La primul grup a fost administrată suspensie de fecale 5% în doza de 1 ml/100 gr.corp.2. La al doilea – soluţie de acid acetic 0,6% - 1 ml.3. La grupul al treilea s-a injectat 25%-1ml suspensie sterilă de talc.Evoluţia a fost urmărită timp de 24 de ore. Starea generală a animalelor s-a agravat, au devenit adinamice şi au refuzat hrana, iar doi şobolani din grupul al doilea au decedat. Animalele au fost scoa-se din experiment la a 10-a zi şi sacrifi cate prin supradozarea anestezicului general (tiopental sodic).În cadrul etapei  a doua a experimentului, pentru a determina efectele antiaderenţiale ale unor substanţe au fost efectuate alte serii de experienţe pe animale de laborator, cărora li s-a administrat intraabdominal Regesan, apoi după metodicile descrise mai sus s-a dezvoltat procesul aderenţial în cavitatea abdominală. Regesanul – ulei de seminţe de struguri obţinut în urma unui proces tehnologic simplu, după prelucrărea primară a strugurilor de viţă de vie, are culoare galben-verzuie, miros neutru, conţine ur-mătorii ingredienţi activi: tocoferoli şi acizi graşi (miristinic, palmitic, palmitolinic, stearinic, oleinic, linoleic, linoleinic şi arahinic), care au efecte citoprotector, antioxidant  şi regenerator. Tocoferolii sunt bine cunoscuţi ca substanţe cu proprietăţi marcante antioxidante asupra ţesuturilor. Preparatul menţine activitatea normală a pielii sau în caz de lezare intensifi că regenerarea. Este demonstrat faptul că acizii graşi din componenţa Regesanului  în cazul combustiilor  au efect citoprotector şi intensifi că procesul de regenerare a plăgilor. Drept rezultat al acţiunii locale a regesanului, are loc formarea radicalilor liberi, care sunt capabili să interacţioneze cu cele mai stabile molecule organice pentru a adiţiona de la ele un atom de hidrogen şi a devini inactiv, cu distrugerea acestor celule şi formarea altor radicali din celulele afectate. Iniţial la formarea radicalilor liberi contribuie acidul arahidonic, format în timpul sintezei prostoglandinelor din endoperoxizi. Eliberarea acestor radicali în condiţii aerobe  are loc în urma dereglării metabolismului oxigenului cu includerea lui şi formarea peroxiradicalelor. Acest fenomen este foarte periculos pentru acizii graşi nesaturaţi din componenţa membranelor biologice. Oxidarea acestor acizi este iniţiată de scindarea legăturilor de H şi C în apro-pierea legăturilor duble. Oxigenul reacţionează cu radicalii acizilor graşi (R-), formând lipoperoxid (ROO-), iar radicalul hidroxilic (-OH) este un agent de iniţiere şi formare a altor radicali nocivi. Utilizărea Regesanului, datorită interacţiunii dintre acizii graşi polinesaturaţi (ca, de exemplu, acidul linolenic), duce la restabilirea radicalilor liberi cu inactivarea lor şi restabilirea celor lezaţi  anterior din componenţa membranei celulare. La fel, s-a demonstrat că Regesanul nu provoacă dereglări de structură ale organelor şi nu are efect cancerogen.Pentru studiul experimental au fost folosiţi 18 şobolani albi de  rasa Wistar cu masa corporală de 150-190 gr. Animalele au fost împărţite în 3 grupe:1. Grupa din 5 şobolani la care au fost aplicate 2 ml de ulei Regesan, apoi s-a introdus, con-form metodicii de provocare a infl amaţiei: soluţie de acid acetic 0,6% - 1 ml:  un  şobolan a servit drept control, introducându-se doar soluţie de acid acetic de 0,6% - 1 ml.2. Grupa din 5 şobolani la care au fost aplicate 2 ml de ulei Regesan, apoi s-a introdus, potrivit metodicii de provocare a infl amaţiei: 25%-1ml suspensie sterilă de talc: un şobolan a servit drept control, introducându-se doar 25%-1ml suspensie sterilă de talc.3. Grupa din 5 şobolani la care s-a aplicat 2 ml de ulei Regesan, apoi s-a introdus, conform metodicii de provocare a infl amaţiei suspensie de fecale 5% în doză de 1 ml/100 gr.corp: un şobolan a servit drept control, introducându-se doar suspensie de fecale 5% în doza de 1 ml/100 gr.corp.Animalele au fost urmărite atent pe parcursul primelor 24 de ore şi ulterior până la ziua a 10-a. 180În primele 24 de ore şobolanii care au servit drept control au refuzat hrana şi apa, ocupând o poziţie forţată pe abdomen. Toţi trei au decedat spre dimineaţă de peritonită acută. La fel, s-a observat refu-zul hranei, apei şi o stare de nelinişte la grupa a treia la care s-a administrat suspensie de fecale, dar decesuri nu au fost înregistrate. Şobolanii din primele două grupe au fost activi, au folosit alimente şi nu au prezentat schimbări de comportament.La a 10-a zi animalele au fost scoase din experienţă şi sacrifi cate prin supradozarea anestezicu-lui general (tiopental sodic).Rezultate. În cadrul primei etape, la deschiderea cavităţii abdominale a fost constatată balo-narea şi deformarea intestinului, prezenţa  ţesutului aderenţial la toate grupele, fi ind mai evidentă la şobolanii la care s-a folosit soluţie de acid acetic (0,6% - 1 ml) şi mai puţin pronunţat la celelalte animale de laborator la care s-a injectat suspensie de mase fecale (5% -1 ml/100 gr.corp,) şi suspensie sterilă de talc (25% - 1 ml). Astfel, metodele de provocare a aderenţelor s-au dovedit a fi  obiective şi efi ciente. În continuare pot fi  utilizate pentru a testa noi substanţe medicamentoase care să distrugă aderenţele apărute postoperatoriu sau care să prevină formarea lor.În cadrul etapei a doua a experimentului la deschiderea cavităţii abdominale la prima şi a doua grupă s-a constatat că intestinele nu erau modifi cate, balonate sau deformate. Aderenţe nu au fost depistate. La grupa a treia în cavitatea abdominală s-a observat balonarea intestinelor, semne de in-fl amaţie septică, fi ind determinate de introducerea în cavitatea abdominală a substanţelor ce pot pro-voca proces aderenţial, ca acidul acetic sau talcul steril. La grupele 1 şi 2 de şobolani la a 10-a zi nu a fost prezent nici un semn de infl amaţie sau de formare a aderenţelor. La grupa a 3-a, la care a fost administrată suspensie de fecale, uleiul vegetal Regesan a avut-un efect antiinfl amator, şobolanii nu au decedat de peritonită, însă nu au demonstrat efect antimicrobian, la ei formându-se microabcese şi deformări ale intestinelor.Discuţii. În baza studiului efectuat şi a datelor din  literatura de specialitate s-a constatat că printre cei mai frecvenţi factori de risc în apariţia procesului aderenţial se numără: lezarea mecanică, fi zică sau chimică a peritoneului în timpul intervenţiilor chirurgicale, care, în combinaţie cu procesele patologice infl amatorii ale cavităţii peritoneale, favorizează dezvoltarea procesului aderenţial. Toto-dată, N. Chegini, (2002) afi rmă că pentru a se dezvolta un proces aderenţial în cavitatea abdominălă este sufi cient să survină doar o lezare neînsemnată a integrităţii seroasei peritoneului. Justeţea acestei afi rmaţii este confi rmată şi de studiile recente, efectuate de Ja. Cadeddu, Br. Lee, Rg. Moore, Lr. Ka-voussi, Tw. Jarett (1999), care confi rmă rolul factorial al lezării mecanice a stratului visceral super-fi cial şi a peritoneului în dezvoltarea proceselor patologice aderenţiale peritoneale. Studiile contem-porane sunt contradictorii în ceea ce priveşte mecanismul de producere a aderenţelor şi tratamentul lor. De aceea studiul experimental pe animale de laborator a avut drept scop găsirea unor alternative de tratament medicamentos al aderenţelor deja formate sau de a preveni formarea lor după interveţii chirurgicale. Metodele experimentale de modelare a procesului aderenţial abdominal în continuare au fost folosite pentru a testa  Regesanul, care a prezentat în experiment efecte citoprotectorare, regenera-torare, ceea ce va permite folosirea lui în tratamentul sterilităţii tubar-peritoneale. Astfel, conform rezultatelor studiului dat, Regesanul - preparat autohton, omologat în Republica Moldova şi obţinut după o tehnologie specială din seminţe de struguri - posedă efecte citoprotectoare, antioxidante şi regeneratoare, poate fi  utilizat în practica ginecologică pentru prevenirea aderenţelor în cavitatea bazinului mic.Concluzii1. Metoda de obţinere a plăgilor şi de determinare a  proprietăţilor regeneratoare şi citopro-tectoare, folosind dispozitivul pentru modelarea experimentală a combustiilor termice la animale de laborator, prezintă mai multe avantaje în comparaţie cu alte metode. Plăgile termice obţinute sunt identice la toţi şobolanii atât după suprafaţă, cât şi după gradul de profunzime, iar rezultatele compa-rative obţinute în urma folosirii substanţelor citoprotectoare şi regeneratoare sunt obiective.2. Metodele experimentale de modelare a procesului aderenţial abdominal au fost folosite pen-tru a testa  Regesanul ca preparat cu efect citoprotector şi regenerator.3. Regesanul,  reprezentând un ulei de seminţe de struguri obţinut după un proces tehnologic 181special, posedând efecte citoprotectoare, antioxidante  şi regeneratoare, poate fi  utilizat în practica ginecologică pentru prevenirea aderenţelor în cavitatea bazinului mic.Bibliografi e selectivă1. Hăulică I., Stresul oxidativ şi antioxidantele, Medicina modernă.1995, p.543-544.2. Chegini N., Peritoneal molecular environment, formation and clinical implication,  Front Biosci., 2002 Apr., nr. 7, p. 91-115.3. Dejică Doru, Antioxidanţi şi terapie antioxidantă, Cluj-Napoca, 2001.4. Венцюс И. В., Слуцкий Л.И., Домброская Л.Э., Устройство для моделирования термического ожога у лабораторных животных, Ленинград, 1989, с. 146-151.5. Вербицкий Д. А., Применение геля для профилактики спайкообразования  в брюшной полости, Дис. к.м.н., Санкт-Петербург, 2004. -29-32.6. Вербицкий Д. А., Применение геля карбоксиметилцеллюлозы для профилактики спайкообразования  в брюшной полости, Дис. к.м.н., Санкт-Петербург, 2004, c.11-13.7. Владимиров Ю.А., Свободные радикалы и антиоксиданты, Вестник Медицинской Академии, 1998, № 7: c.43-51.8. Исмагилова А.Ф., Экспериментальная и клиническая фармакология,  nr. 4, 1998, с. 23-25.9. Палади Г.А., Чернецкая О.С., Медико-социальные аспекты репродуктивной функции женщин в Молдове, Пути развития современной гинекологии. Пленум межведомств. науч. совета и Всероссийской науч.-практ. конфер.,  М., 1995, c. 31.10. Крылов И.А., Экспериментальная и клиническая фармакология, №3, 2002, с.19-21.11. Мухин Е.А., Гикавый В.И., Парий Б.И., Николай С.Л., Тез. Докл. Всесоюзн. конф. „Синтез и механизм действия физиологически активных веществ”, Одесса, 1978, с.295-296.12. Шмугурова В., Медицинские и социальные аспекты бесплодного брака на территории республики Молдова, Mat. confer. ştiinţifi ce: „Probleme actuale medico-sociale, psihologice şi de-mografi ce ale familiei”, Chişinău, 1998, p.134-140.RezumatStudiul experimental a permis aprecierea efectelor citoprotectoare şi regeneratoare ale regesa-nului, preparat omologat în Republica Moldova, reprezentând un ulei din seminţe de struguri obţinut după un proces tehnologic special, ce conţine următorii ingredienţi activi: tocoferoli şi acizi graşi (miristinic, palmitic, palmitolinic, stearinic, oleinic, linoleic linoleinic şi arahinic), ceea ce va permite folosirea lui în tratamentul sterilităţii tubar-peritoneale.SummaryThe experemental study gave the possibility to estimate the cytoprotective and regenerative effects of Regesan, a preparation homologated in Republic of Moldova, which represents a grapes oil obtained after a special technological process and contains: tocopherols and fat acids (miristinic, palmitic, palmitolinic, stearinic, oleinic, linoleic linoleinic and arahinic). Regesan will be usedin the treatment of tubo-peritoneal sterility.ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE ASISTENŢEI ANTENATALE ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂUDumitru Şişcanu, medic obstetrician-ginecolog, şeful Secţiei Consultative de Perinatologie, Instituţia Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal nr.1”Rolul factorilor psihosociali în evoluţia sarcinii şi naşterii este determinat de infl uenţa lor atât asupra sănătăţii femeii gravide, lăuzei şi a nou-născutului, cât şi a nivelului indicilor de activitate a instituţiilor medicale de profi l obstetrical-pediatric, precum şi asupra unor indicatori demografi ci. 

Rezultatele metodei experimentale de apreciere a efectului aplicării Regesanului după modelarea procesului aderenţial în bazinul mic

https://bulmed.md/bulmed/article/download/343/343

Rezultatele metodei experimentale de apreciere a efectului aplicării Regesanului după modelarea procesului aderenţial în bazinul mic

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science