Articolul prezintă o evaluare a datelor de laborator privind conţinutul plumbului în solurile Republicii Moldova Analiza rezultatelor obţinute denotă faptul existenţei unei probleme actuale de sănătate publică, cauzată de poluarea mediului cu compuşii plumbului. Poluarea solului cu plumb prezintă o problemă stringentă de sănătate publică determinată de expunerea populaţiei la poluanţii în cauză

Ciornea, Victor

Jardan, Elena

Opopol, Nicolae

Zubcov, Elena

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

88  Buletinul AȘMEVALUAREA CONŢINUTULUI DE PLUMB ÎN SOLURILE REPUBLICII MOLDOVAElena Jardan1 – doctorand,Elena Zubcov2 – dr.hab.şt.biol., profesor cercetător,Nicolae Opopol1 – dr.hab.şt.med., profesor universitar, membru corespondent al AŞM,Victor Ciornea2 – dr.şt.chim.,1Centrul Naţional de Sănătate Publică,2Institutul de Zoologie al AŞMe-mail: elena.jardan@cnsp.md RezumatArticolul prezintă o evaluare a datelor de laborator privind conţinutul plumbului în solurile Republicii Moldova Analiza rezultatelor obţinute denotă faptul existenţei unei probleme actuale de sănătate publică, cauzată de poluarea me-diului cu compuşii plumbului. Poluarea solului cu plumb prezintă o problemă stringentă de sănătate publică determinată de expunerea populaţiei la poluanţii în cauză.Cuvinte-cheie: plumb, poluare, sol, sănătateSummaryEvaluation of lead content in the soils of the Republic of MoldovaThe study presents an assessment of laboratory data on lead content in soil of the Republic of Moldova. The analysis of the obtained results denotes the existence of a current public health problem caused by the pollution of the environment with lead compounds. Soil pollution with lead presents a significant public health problem due to exposure of the popu-lation to these pollutants.Key words: lead, pollution, soil, healthРезюмеОценка содержания свинца в почвах Республики МолдоваВ статье представлена оценка лабораторных данных по содержанию свинца в почвах Республики Молдова. Анализ полученных результатов свидетельствует о наличии актуальной проблемы общественного здоровья, cвязанной с загрязнением окружающей среды соединениями свинца. Загрязнение почвы свинцом представляет собой серьезную проблему общественного здоровья из-за его неблагоприятного воздействия на организм человека.Ключевые слова: свинец, загрязнение, почва, здоровьеIntroducere. În legătură cu poluarea mediului, o deosebită amploare au luat cercetările toxicologice şi eco-toxicologice ale metalelor grele, orientate spre elucidarea acţiunii lor toxice asupra organismelor vii, precum şi spre evaluarea acţiunii antropice asupra di-namicii metalelor toxice în mediul de trai.Plumbul este cel mai răspândit metal din cele zece substanţe chimice, indicate de Organizaţia Mon-dială a Sănătăţii (OMS), ca manifestând pericol pentru sănătatea umană. Cea mai periculoasă formă, în ceea ce priveşte migraţia plumbului în mediul de trai, este cea de vapori, după care prin oxidare, se transformă în oxid de plumb, formă ce poate fi vehiculată la mari distanţe. Din atmosferă, plumbul ajunge în sol şi apă. Din sol, plumbul este absorbit de plante, în special de rădăcini, cel din atmosferă poate ajunge în ecosisteme, iar ca rezultat este consumat de organismele vii.În pofida faptului, că plumbul deţine o toxicitate destul de înaltă, anual se extrag peste 2,5 milioane tone de plumb. Toxicitatea plumbului în compuşii benzinei (tetrametilul şi tetraetilul de plumb) a condus la elimi-narea sa treptată din industria auto. În prezent aditivii pe bază de plumb au fost interzişi în Europa.Omul preia plumbul atât prin respiraţie, cât şi prin alimente (330 μg/zi). Din soluri, prin acumularea în plante, dar şi prin praf, compuşii plumbului pătrund şi în organismul uman. Ca şi alte metale, plumbul nu se descompune, dar îşi schimbă numai forma de mi-grare în mediu [1, 2]. Plumbul poate provoca anemii şi intoxicaţii cronice, ce conduc spre tulburarea sis-temului nervos, de asemenea, poate afecta sângele, rinichii şi măduva osoasă [9-12].O sursă de poluare cu plumb prezintă diferite ti-puri de vopsele, care sunt deja interzise în ţările UE, 1641_BULETIN_ASM.indd   88 01.08.2017   14:13:55Științe Medicale  89 dar, destul de răspândite în ţara noastră. În Moldova, arderea combustibilului solid şi semilichid (cărbuni, păcură), deversarea apelor industriale şi menajere sporesc nivelul plumbului în mediul de trai.În rocile din Republica Moldova, concentraţii-le plumbului sunt în limitele 5-50 mg/kg, diapazonul din soluri constituind 6-26 mg/kg [19]. Plumbul are o tendinţă de a se concentra în solurile bogate în humus.Obiectivul actualei lucrări a fost determinarea conţinutului total de plumb în probele de sol, colec-tate din raza mun. Chişinău şi evaluarea poluării „de fon” a straturilor de sol din Republica Moldova.Material şi metode. Colectarea şi pregătirea pri-mară a probelor au fost realizate în corespundere cu normativele în vigoare [14]. Solul a fost prelevat de la 3-5 subeşantioane din zonele de interes (sectoarele mun. Chişinău – Râşcani, Botanica, Buiucani, Centru şi Tele-centru), la o adâncime de 20-25 cm, la distanţa 0,5-100 m de la sursa de poluare. Proba medie a fost obţinută prin amestecul a 5 probe separate de acelaşi volum şi păstrate în pungi de plastic, închise etanş. În total, au fost colectate 54 probe de sol, inclusiv 10 din zona martor. Datele obţinute au fost procesate prin intermediul proce-deelor statistice computerizate Excel şi Epi Info.Analiza conţinutului de plumb în probele de sol au fost efectuate prin metoda spectrofotometrică cu ab-sorbţie atomică cu atomizare electrotermică [7, 8]. Di-gestia mostrelor uscate de sol, omogenizate cu ajutorul omogenizatorului Fritsch Mortar Grinder Pulverisette, s-a efectuat în sistemul de pregătire a probelor cu mi-crounde SpeedWave four SW-4, conform indicaţiilor metodice, aprobate în modul stabilit [13]. Condiţiile de pregătire a probelor fiind următoarele: la 0,3-0,4 g de mostră se adaugă 10 ml de amestec de HCl:HNO3=3:1 şi se tratează cu microunde la presiunea 100 bar la tem-peratura 150°C, timp de 20 de minute. Determinarea plumbului s-a efectuat în Laboratorul Hidrobiologie şi Ecotoxicologie al Institutului de Zoologie, AŞM cu utilizarea spectrofotometrului AAnalyst-400.Rezultate şi discuţii. Este cunoscut faptul, că plumbul se lansează în circuitul atmosferic sub for-mă de aerosol, impurificând solul, plantele, diverse suprafeţe şi obiecte, astfel este definit caracterul său ofensiv [10, 11]. Dacă cercetările din anii ‚90 ai se-colului trecut demonstrau, că în raza mun. Chişinău practic lipseau soluri cu conţinut sporit de plumb, atunci cercetările din perioada anilor 1990-2008 de-notă o creştere a acestora [3, 15-18]. Actualmente, în nivelele de plumb în sol se înregistrează mari variaţii, şi anume valori ale conţinutului începând de la mai puţin de 14 mg/kg, până la valori de peste 60 mg/kg. În raza mun. Chişinău solul conţine mai mult plumb decât limitele maximal admisibile (20 mg/kg).Sub influenţa diferitor factori naturali şi antro-pogeni, nivelul conţinutului plumbului în sol se poate modifica de la cel „de fon”, respectiv modificând şi impactul asupra populaţiei [4].În scopul estimării impactului asupra sănătăţii umane, au fost cercetate cinci sectoare din mun. Chi-şinău:1. Centru (strada Mitropolit G. Bănulescu-Bo-doni intersecţie cu bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, strada Alexandr Puşkin intersecţie cu bulevar-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt intersecţie cu strada Ion Creangă), ca zonă influenţată puternic de poluare datorată trafi-cului auto, care atinge, de cele mai multe ori, circa 60.000 treceri/24 ore. În plus, datorită clădirilor înal-te, situate de o parte şi de alta a străzilor, zona este ca-racterizată printr-un efect de acumulare şi menţinere a noxelor – stradă canion [5].2. Strada Munceşti – zonă din apropierea lacului de acumulare a apelor reziduale.3. Strada Calea Orheiului intersecţie cu strada Bogdan Voievod.4. Parcul Râşcani–Ciocana – zonă martor. Este o zonă situată lângă pădure, cu un trafic auto redus şi departe de orice influenţă a activităţilor industriale.Concentraţiile de plumb în sol au prezentat va-lori sub 20,0 mg/kg (27,37%), valori situate în inter-valul 20,2-40,8 mg/kg (51,47%) şi valori situate în intervalul 40,8-70 mg/kg (21,16%) (figura 1).Analiza comparativă a rezultatelor a relevat faptul, că nivelele de plumb în sol sunt mai mari la distanţa de 0,5-10 m decât la 10-50 m şi 100 m de la sursa de poluare, însă diferenţa nu este semnifi-cativă statistic (tabelul 1). În dependenţă de distan-ţa de la potenţiala sursă de poluare, valorile medii pentru concentraţiile de plumb în sol au fost urmă-toarele: 29,12 mg/kg – la distanţa de 0,5-10 m de la sursa poluării, 28,85 mg/kg – la 10-50 m şi 27,20 mg/kg – la distanţa de 100 m şi mai mult. Totoda-tă, prelucrarea statistică a datelor a evidenţiat fap-tul, că media concentraţiilor de plumb în solul din Figura 1. Distribuţia procentuală a concentraţiilor de plumb în sol1641_BULETIN_ASM.indd   89 01.08.2017   14:13:5590 Buletinul AȘMsectorul Centru al capitalei a fost semnificativ mai sporită faţă de nivelele, înregistrate pentru solul al-tor sectoare (tabelul 2).Tabelul 1Media concentraţiilor de plumb în solul colectat din diverse puncte de control, mun. ChişinăuDistanţa, de la sursa de poluare, mMedia concentraţiei Pb, mg/kg0,5-10 29,12±3,1110-50 28,85±2,95>100 27,20±2,98Tabelul 2Media concentraţiilor de plumb în solul colectat din diverse locaţii ale mun. ChişinăuSectoarele mun. ChişinăuMedia concentraţiei Pb, mg/kgCentru 37,23±8,42Botanica 36,0±11,44Buiucani 30,78±2,84Râşcani 20,78±7,13Control 23,87±2,05În cele mai multe cazuri, zonele poluate ale solului cu plumb se extind pe o suprafaţă mai mult de 100 m, la fel şi teritoriile ce indică o încărcătură a plumbului, cau-zată de gazele de eşapament a unităţilor de transport sau de la staţiile fixe de poluare a aerului atmosferic.O mare parte din teritoriile oraşului se caracteri-zează prin sol cu un conţinut al compuşilor plumbului de la 20 până la 100 mg/kg, adică de 1,5 ori mai mari decât normativele admise [6]. A fost stabilit un conţinut sporit de plumb în solul din sectorul Centru al capita-lei – 37,23 mg/kg, Botanica – 36,0 mg/kg, Buiucani – 30,78 mg/kg. În solul din sectorul Râşcani conţinut de plumb era la nivelul zonei de control, respectiv 20,78 mg/kg şi 23,87±2,05. În general, nu există diferenţe între conţinutul de plumb în solul spaţiilor verzi şi alte zone examinate. Aceasta explică faptul, că în respectivele si-turi există surse emiţătoare de plumb, posibilii poluatori fiind gazele fumigene, ce vin din municipiu, cele emise de la centralele electro-termice, precum şi gazele de eşa-pament provenite de la transportul auto destul de aglo-merat în mun. Chişinău.În centrul urbei, poluarea solului cu plumb tre-buie să fie evaluată ca critică, deoarece concentraţia depăşeşte de 1,5 ori limita admisă, indicată în docu-mentele de referinţă, care constituie 20 mg/kg.Determinările efectuate în mun. Chişinău, inclu-siv toate sectoarele, denotă valori sporite de plumb, în comparaţie cu limita admisă de normele internaţio-nale. Astfel, conţinutul de plumb reprezintă în medie 29,73 mg/kg din fiecare kilogram de sol, depăşind maximumului admis.Concluzii:Solurile din raza mun. Chişinău conţin concen-traţii semnificative de plumb, iar acesta poate avea consecinţe asupra sănătăţii umane, în special pentru copii. Conţinutul mediu de plumb este de 29,73 mg/kg, fiind cel mai înalt în solurile din sectorul Cen-tru, 37,23±8,42. Distribuţia parametrilor statistici ai plumbului în zonele funcţionale ale or. Chişinău re-prezintă 20,78-37,23 mg/kg, depăşind, astfel, norma-tivele igienice.De asemenea, a fost constatat, că nu există dife-renţe între conţinutul de plumb în solul spaţiilor verzi şi solurile zonelor rezidenţiale sau/şi industriale, respectiv.Bibliografie:1. Popescu C. Poluarea cu metale grele – factor ma-jor în deteriorarea ecosistemelor. Revista de ecologie. 2010, 22, 30-34.2. Neamţiu I. Evaluarea contaminării cu plumb a so-lului în zona Copşa Mică. Aspecte Clinice. AMT, 2009, vol.II, 1, 71-72.3. Mârlean N. Atlasul geochimic al oraşului Chişi-nău. Chişinău: Ştiinţa, 1992; 4-113.4. Murgoi V.-L. Evaluarea nivelului plumbului şi ca-dmiului în relaţiile trofice sol-apă-plantă-animal din zona Haţeg în vederea estompării acţiunilor care pun în pericol siguranţa şi securitatea alimentară. Rezumat teză de doc-torat, 2014, 26 p.5. Ciobanu C. Corelaţii între aportul alimentar demetale toxice (cadmiu şi plumb) şi nivelul acestora în li-chidele biologice. Rezumat teză de doctorat, 2013, 60 p.6. Jardan E. Evaluarea retrospectivă a conţinutuluide plumb în factorii de mediu şi produsele alimentare. Bu-letinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 2016, 1(50), 241-245.7. Standard român. Calitatea solului. Extracţia micro-elementelor solubile în apă regală. SR ISO 11466:1999, 9 p.8. Standard moldovean. Calitatea solului. Determi-narea cadmiului, cromului, cobaltului, cuprului, plumbu-lui, manganului, nichelului şi zincului din extractele de sol în apă regală. Metoda prin spectrometrie de absorbţie ato-mic în flacără şi cu atomizare electrotermică. SM SR ISO 11047:2006, 19 p.9. Agency for Toxic Substances and Disease RegistryCase Studies in Environmental Medicine (CSEM). Lead Toxicity, 2010, 3-71.10. Carl J. Rosen. Lead in the home garden and ur-ban soil environment. Lead Program of Minnesota at the Minnesota Department of Health, P.O. Box 59040, Minne-apolis, MN 55459-0040, 1-4.11. Chaney R.L. et al. Agricultural Experiment Sta-tion, University of the District of Columbia, Washington. 1641_BULETIN_ASM.indd   90 01.08.2017   14:13:55Științe Medicale 91The potential for heavy metal exposure from urban gardens and soils. 1984, 37-84.12. http://extension.psu.edu/plants/crops/esi/lead-in-soil. Epa website. Lead in Residential Soils: Sources, Tes-ting, and Reducing Exposure.13. Method 3051A. „Microwave assisted acid diges-tion of sediments, sludges, soils and oils, US Environmen-tal Protection Agency”.14. Руководство по санитарно-химическому ис-следованию почвы. 1993, 112-115.15. Бургеля Н.К., Мырлян Н.Ф. Геохимия и окру-жающая среда. 1985, 5-102.16. Кирилюк Л.И. Кишинев: Эколого-географиче-ские проблемы. Кишинев. 1993, 179.17. Мырлян Н.Ф., Малышева А.Г. Геохимия агро-ландшафтов Молдавии. Кишинев, „Штиинца”. 1989, 3-74.18. Мырлян Н.Ф., Морару К.Е., Настас Г.И. Эко-лого-геохимический атлас Кишинева. Кишинев, „Шти-инца”. 1992, 8-91.19. Тома С.И., Рабинович И.З., Великсар С.Г. Ми-кроэлементы и урожай. Кишинев, „Штиинца”. 1980, 172.1641_BULETIN_ASM.indd   91 01.08.2017   14:13:55

Evaluarea conţinutului de plumb în solurile Republicii Moldova

https://bulmed.md/bulmed/article/download/2687/2687

Evaluarea conţinutului de plumb în solurile Republicii Moldova

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science