Tendinţele de poluare a mediului ambiant duc la apariţia celor mai primejdioase noxe care influenţează starea de sănătate a populaţiei şi duc la apariţia proceselor patologice şi a bolilor. Sunt descrise realizări practice, sociale în vederea protecţiei naturii în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Monitoringul socio-igienic vizează sănătatea în relaţie cu mediul, reflectă calitatea factorilor de mediu şi starea sănătăţii populaţiei

Arapu, Valentin

Marandel, Constantin

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

85Ştiinţe  MedicaleUNII FACTORI DE MEDIU ŞI SĂNĂTATEArapu Valentin – şef secţie promovarea sănătăţii şi relaţii cu publicul, dr. în sociologie, Marandel Constantin – medic-şefCentrul de Sănătate Publică Municipal BălţiTel. 0231 73 215Rezumat Tendinţele de poluare a mediului ambiant duc la apariţia celor mai primejdioase noxe care infl uenţează starea de sănătate a populaţiei şi duc la apariţia proceselor patologice şi a bolilor. Sunt descrise realizări practice, sociale în vederea protecţiei naturii în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Monitoringul socio-igienic vizează sănătatea în relaţie cu mediul, refl ectă calitatea factorilor de mediu şi starea sănătăţii populaţiei.Cuvinte-cheie: factori social-economici, sănătatea populaţieiSummary: Some factors of environment and healthEnvironmental pollution trends lead to the most dangerous impurity infl uence on the health of the population and cause the appearance of pathological processes and diseases. It describes practical achievements, social to protect nature in the transition to a market economy. Socio-hygienic supervision of health concerns in relation to the environment re-fl ects the quality of the environment and public health.Keywords: socio-ecological factors, healthРезюме: Некоторые факторы окружающей среды и здоровьяЭкологические тенденции загрязнения окружающей среды приводят к самым опасным примесям влияющих на здоровье населения и могут привести к появлению патологических процессов и болезней. Описываются практические достижения, социальные для защиты природы в процессе перехода к рыночной экономике. Социально-гигиенический надзор проблем со здоровьем в связи с окружающей средой, отражает качество окружающей среды и здоровья населения.Ключевые слова: социально-экономические факторы, здоровье населенияIntroducereLucrarea este elaborată în baza datelor acumulate de reţeaua de supraveghere socio-igienică a Centrului de Sănătate Publică mun. Bălţi şi de monitorizarea stării de sănătate în raport cu factorii de mediu, orga-nizată la baza instituţiilor medico-sanitare publice din teritoriu şi a datelor prezentate de biroul municipal de statistică şi ecologie [1, 2].Rezultatele expuse sunt adresate factorilor de de-cizie din teritoriu, conducătorilor instituţiilor medica-le, specialiştilor din domeniul ecologiei, conducăto-rilor de întreprinderi, organizaţii, instituţii instructiv-educative şi de învăţământ.Comunitatea medicală, în deosebi epidemiologii şi igieniştii, examinează starea de boală a persoanei în strânsă corelare cu cauza manifestării fenomenului Buletinul AŞM86patologic. Modul de infl uenţă a factorilor de mediu asupra sănătăţii presupun noi eforturi ale societăţii în munca de îmbunătăţire şi fortifi care a sănătăţii populaţiei.Reducerea natalităţii trebuie interpretată ca con-secinţă a înrăutăţirii condiţiilor de viaţă a populaţi-ei, criza economică, şomajul şi migraţia fi ind cei mai stresanţi factori [4, 5].Material şi metodeDatele selectate şi analizate ale cercetărilor supra-vegherii socio-igienice „Sănătatea în relaţii cu mediul de existenţă” din anul 2012 în mun. Bălţi confi rmă, că aceasta depinde de nivelul de percepere a probleme-lor de mediu de către agenţii economici şi populaţie.Datele de laborator privind impurifi carea mediului conţin informaţii despre poluarea aerului atmosferic, conţinutul chimic şi bacteriologic al apei potabile, etc.Informaţia despre numărul populaţiei a fost pre-zentată către 1 ianuarie anual de direcţia statistică a municipiului [3, 5].Rezultate şi discuţiiSpaţiul aerian este poluat în municipiul Bălţi datorită activităţii întreprinderilor industriale, obiec-tivelor termo-energetice şi termice, cât şi de trafi cul intens al transportului auto. Obiectivele termo-ener-getice şi termice sunt poluatorii  principali ai spaţiului aerian, emisiile lor constituie 84-85%.În ultimii ani transportul auto a devenit şi conti-nuă să rămână sursa principală de poluare a spaţiului aerian, care în prezent constituie 95% din emisiile sumare. Poluarea sporită a aerului atmosferic, în deo-sebi în perioada caldă a anului, infl uenţează sănătatea populaţiei, în primul rând a copiilor şi afectaţilor cu maladii cronice.Morbiditatea determinată de calitatea aerului în-registrează un spor al afecţiunilor acute ale căilor res-piratorii superioare, inclusiv ale celor însoţite de com-ponentul astmatic, al bolilor ochiului şi anexelor lui.În spaţiul aerian s-au emis în anul 2012 – 7024,4 (în a. 2011 – 616,17) tone/an substanţe poluante ca: SO2, NO2, CO, pulberi.O semnifi caţie deosebită asupra stării de sănătate o deţine şi calitatea aerului din încăperi. În aceste ca-zuri aerul este poluat de către persoanele fumătoare şi implică persoanele din jur în aşa-numitul fumat pasiv. A fost stabilit, că printre adulţi, vârsta de 18-70 ani, persoanele fumătoare constituie 47,2%, iar în rândul elevilor, fumătorii constituie 7,2%. Aceste date pre-zintă un fundal care contribuie la dezvoltarea patolo-giilor organelor respiratorii.Apa, analogic aerului şi altor factori naturali ai mediului, este componenţa şi condiţia insubstituentă a procesului de existenţă a vieţii. Populaţia foloseşte pentru necesităţile fi ziologice apa din surse de supra-faţă şi surse subterane de profunzime (fântâni de mină şi arteziene, izvoare). Sursele de poluare a apei pota-bile pot fi  de origine chimică sau biologică. În ambe-le cazuri poluarea poate fi  naturală (în cazul diferitor procese naturale, calamităţi, etc.) şi antropogenă.Rezultatele investigaţiilor efectuate în anul 2012 ne indică, că din 88 surse publice de apă examina-te, 76% nu corespund cerinţelor sanitaro-igienice la conţinutul de reziduu sec, nitraţi, duritatea totală şi 67% la parametrii microbiologici. Apa din bazinele de suprafaţă ale zonelor de recreaţie în număr de 42 probe nu corespund cerinţelor igienice la parametrii microbiologici.Apa potabilă din sursele decentralizate, din care se alimentează majoritatea populaţiei din mediul ru-ral, este un factor de risc care compromite starea de sănătate a populaţiei, contribuind la dezvoltarea stă-rilor patologice şi la apariţia maladiilor sistemului digestiv, în particular, a cariei şi fl uorozei dentare, anemiilor, nefro- şi urolitiazelor. Din 340 probe de produse alimentare examinate, 2 probe nu corespund cerinţelor sanitaro-igienice la conţinutul de nitraţi.Locuinţa reprezintă spaţiul în care omul se odih-neşte şi îşi reface forţa de muncă, se recreează şi lucrează. Printre factorii potenţiali de risc a locuin-ţei neigienice pentru sănătate pot fi : regimul termic (temperatura interioară scăzută sau înaltă), incendiile, suprafeţele şi materialele fi erbinţi, umezeala sporită, mucegaiul, radiaţiile, electricitatea, gazele şi substan-ţele toxice cu acţiune biocidă, starea de asigurare cu grup sanitar, etc. În sectorul urban sunt 5928 locuinţe neigienice şi 161 locuinţe în cel rural, în care locuiesc 14791 şi 517 persoane, inclusiv copii – 5619 şi cores-punzător 111 copii.Din cercetările efectuate în agricultură la locurile de muncă 15 probe la acizi organici şi neorganici, 4 probe la pulberi nu corespund normelor igienice, în industria de prelucrare a produselor agricole 3 probe la pulberi, în industria uşoară 17 probe şi în industria materialelor de construcţie 33 probe la pulbere sunt mai mari decât concentraţia maximă admisibilă.Pe parcursul anului 2012 au avut loc 124 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale de etiologie chimi-că, inclusiv cu alcool 65, medicamente 17, gaze 10 şi alte substanţe toxice 24. În rezultatul intoxicaţiilor nu au fost înregistrate cazuri de deces.Au fost traumate în accidente rutiere 79 persoane, inclusiv 31 copii în vârstă de 0-17 ani şi au decedat 4 peroane, inclusiv 1 copil.ConcluziiAstfel factorii de mediu contribuie la formarea în societate a unui potenţial de apariţie a maladiilor men-ţionate. Concomitent, s-au realizat măsuri de educaţie pentru sănătate şi informare a populaţiei [3, 5].87Ştiinţe  MedicaleSupravegherea socio-igienică are ca scop mo-nitorizarea, evidenţa şi analiza periodică a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de mediu, elaborarea măsurilor de prevenire a bolilor şi fortifi -carea dirijată a sănătăţii populaţiei.În ultimii ani se întreprind măsuri de a elimina sau a reduce riscurile pentru sănătate, de a asigura populaţia cu servicii de sănătate şi de a spori calita-tea serviciilor medicale. Supravegherea socio-igieni-că este o parte componentă a politicii de stat privind nivelul sănătăţii şi bunăstării sanitaro-epidemiologice a populaţiei. Schimbările pozitive pot fi  realizate doar pe calea extinderii sistemului de educaţie şi promovării modului sănătos de viaţă, a atitudinii faţă de natură. Propaganda ştiinţelor socio-medico-ecologice a deve-nit o verigă de conexiune a teoriei ştiinţifi ce cu practica utilizării raţionale a naturii, contribuind la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei. Este necesar ca ocrotirea sănătăţii să fi e asigurată pe parcursul întregii vieţi a fi -ecărui om, iar autorităţile publice, agenţii economici să nu facă economie pe baza sănătăţii umane şi să mani-feste o atitudine responsabilă în problemele protecţiei mediului de existenţă şi sănătăţii publice.Datele expuse sunt adresate factorilor de decizie ale autorităţilor publice locale, conducătorilor insti-tuţiilor medicale publice, specialiştilor din domeniul ecologiei, conducătorilor de întreprinderi, organizaţii şi instituţiilor instructiv-educative.Supravegherea socio-igienică este un sistem în-dreptat în alinarea indicatorilor sociabili de sănătate.Bibliografi eLegea privind protecţia mediului înconjurător 1. nr.1515 din 16.06.1993, Monitorul Parlamentului, 1993, 10.Programul naţional de promovare a modului sănă-2. tos de viaţă pentru anii 2007-2015. Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr. 658 din 12.06.2007, Monitorul Ofi cial, 2007, 82-85.Arapu V. 3. Factorii sociali ai atenuării contradicţii-lor dintre aspiraţiile populaţiei urbane şi starea mediului ambiant. Autoref. tezei de dr. în sociologie în baza materia-lelor din Republica Moldova. Chişinău, 2000; 15-20.Bernea M., Călcîi G. 4. Ecologia umană. Sănătatea populaţiei în interdependenţă cu mediul. Bucureşti. Editu-ra Medicală, 1979; 800.Opopol N. 5. Ecologia fi inţei umane în teritoriul Mol-dovei. Curierul Medical, 1992; 3-4:16-19.

Unii factori de mediu şi sănătate

https://bulmed.md/bulmed/article/download/1925/1925

Unii factori de mediu şi sănătate

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science