În articol sunt expuse metodele de tratament chirurgical a defectelor tegumentare la nivelul degetelor membrului superior a 226 de pacienţi trataţi pe parcursul anului 2011 în „Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie a Aparatului Locomotor” Principalele obiective de tratament au fost: 1) Închiderea defectului. 2) Restabilirea senzitivă maximală. 3) Păstrarea lungimii degetelor traumatizate. 4) Menţinerea funcţiilor articulaţiilor. 5) Atingerea unui aspect cosmetic satisfăcător

Calistru, Anatol

Verega, Grigore

Vrabii, Vitalii

Şapovalov, Igor

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

159Ştiinţe  Medicale7. Vollmer D.G., Gegg C. Classification and acute management of thoracolumbar fractures. Neurosurg Clin N Am 1997;8:499–507.8. Bensch F.V., Koivikko M.P., Kiuru M.J., Koskinen S.K. The incidence and distribution of burst fractures. Emerg Radiol 2006;12:124–129.9. Bernstein M.P., Mirvis S.E., Shanmuganathan K. Chance type fractures of the thoracolumbar spine: imaging analysis in 53 patients. AJR Am J Roentgenol 2006;187:859–868.10. Bagley L.J. Imaging of spinal trauma. Radiol Clin North Am 2006; 44:1–12.11. Crim J.R., Moore K., Brodke D. Clearance of the cervical spine in multitrauma patients: the role of advanced imaging. Semin Ultrasound CT MR 2001;22:283–305.12. Griffen M.M., Frykberg E.R., Kerwin A.J. et al. Radiographic clearance of blunt cervical spine injury: plain radiograph or computed tomography scan? J Trauma 2003;55:222–226.13. Linsenmaier U., Krotz M., Hauser H. et al. Whole-body computed tomography in polytrauma: techniques and management. Eur Radiol 2002;12:1728–1740.14. Antevil J.L., Sise M.J., Sack D.I. et al. Spiral computed tomography for the initial evaluation of spine trauma: a new standard of care? J Trauma 2006;61:382–387.15. Platzer P., Jaindl M., Thalhammer G. et al. Clearing the cervical spine in critically injured patients: a comprehensive C spine protocol to avoid unnecessary delays in diagnosis. Eur Spine J 2006;15:1801–1810.16. Hauser C.J., Visvikis G., Hinrichs C. et al. Prospective validation of computed tomographic screening of the thoracolumbar spine in trauma. J Trauma. 2003;55:228–234.17. Wintermark M., Mouhsine E., Theumann N. et al. Thoracolumbar spine fractures in patients who have sustained severe trauma: depiction with multi-detector row CT. Radiology. 2003;227:681–689.18. Adams J.M., Cockburn M.I., Difazio L.T. Spinal clearance in the difficult trauma patient: a role for screening MRI of the spine. Am Surg. 2006;72:101–105.19. Van Goethem J.W., Ozsarlak O., Parizel P.M. Cervical spine fractures and soft tissue injuries. JBR-BTR. 2003;86:230–234.RezumatLeziunile coloanei vertebrale apar frecvent la paci-entul cu  politraumatism ce face cunoştinţe de evaluare şi tratament al acestor leziuni  nepreţuite pentru echipa de medici. În momentele imediate după aceste traume, pă-suri critice pot fi  efectuate pentru a preveni o lezare supli-mentară şi de a asigura recuperarea maximă neurologică şi funcţională a pacientului.  O abordare simplă, standardiza-tă pentru tratarea pacientului de la locul accidentului, exa-minarea pacientului în secţia de primire, indicarea inves-tigaţiilor radiologice adecvate, precum şi efectuarea trata-mentului precoce pot infl uenţa semnifi cativ la recuperarea maximă a pacientului. SummarySpinal injuries occur frequently in the patient with polytrauma making the knowledge of the evaluation and treatment of these injuries invaluable to the trauma team. In the immediate moments after these injuries, critical steps can be taken to prevent additional injury and insure maximum neurologic and functional recovery of the patient. A simple, standardized approach to treating the patient at the scene, examining the patient in the trauma admitting area, ordering appropriate radiographic studies, and instituting early treatment can markedly infl uence a patient’s maximal recovery. РезюмеПовреждения позвоночника часто встречаются у пациентов с политравмой, придавая особое знание обследованию и лечению данного вида травм для вы-бора общей тактики действий. Непосредственно после травмы, решительные шаги могут быть предприняты для предотвращения дополнительных повреждений и обеспечения максимального неврологического и функ-ционального восстановления пострадавшего. Простой, стандартизированный подход к оказанию помощи на месте, обследование пациента  на предмет травмы вы-шеуказанной области, назначение соответствующих рентгенологических исследований, а также раннее на-чало лечения могут заметно влиять на процесс восста-новления больного.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL DEFECTELOR TEGUMENTARE LA NIVELUL DEGETELOR MEMBRULUI SUPERIOR_______________________________________Vitalii Vrabii 4, Grigorii Verega 1, Anatol  Calistru2, Igor Şapovalov 3,1 prof. univ., dr. hab. în med. USMF,2 conf. univ., dr. în med. USMF,3 medic-chirurg categorie superioară,4 medic-rezident,„Clinica de  Chirurgie Plastică şi Microchirurgie a Aparatului Locomotor” IMSP CNSPMUIntroducereDegetele sunt porţiuni a extremitaţii superioa-re prin care ne atingem, simţim, scriem, desenăm şi efectuăm activitaţi cotidiene. Odată cu apariţia şi dez-voltarea noilor tehnologii, dependenţa noastră de ex-tremitaţile distale a mâinii în viaţa de zi cu zi continue să crească, astfel mai des navigăm pe Internet, uti-lizăm telefoane inteligente, operăm cu telecomanda, sau scriem la calculator. Numeroase studii au arătat că traumatismul mâinii este situat  pe primul loc între toate tipurile de traumatisme. Leziunile deschise ale Buletinul AŞM160mâinii reprezinta 30% din toate adresările pacienţi-lor cu patologie a aparatului locomotor (Cook F.W.). Dintre toţi  pacienţii cu traumatism deschis a mâinii 16% din ei au traumatisme ale degetelor, iar degetele I,II,III sunt afectate în 65% cazuri (Cook F.W.). În 25% din cazuri traumatismele sunt însoţite de defec-te tegumentare care necesită proceduri reconstructive complexe (Ameziane L.). Multitudinea lambourilor existente la nivelul mâinii oferă chirurgului plasti-cian posibilitatea acoperirii ideale a oricărui defect. Acoperirea ideală însemnând acoperirea cu material sensibil, de aceleaşi calităţi estetice şi în condiţii de confort maxim postoperatoriu pentru bolnav.Material şi metode. Pe parcursul anului 2011 în „Clinica de  Chirurgie Plastică şi Microchirurgie a Aparatului Locomotor” au avut loc intervenţii  chi-rurgicale în total la 1259 de pacienţi cu traumatisme a membrului superior. Din ei 226 din cazuri au fost pacienţi ce  prezentau defecte la nivelul degetelor. Bărbaţi au fost - 191 (85,3%), femei - 35 (14,7%) ca-zuri (tabelul 1).Din 226 de cazuri care au necesitat plastii, la nivelul falangelor distale avem o prevalenţă de 144 (62%) pacienţi, la cele medii - 61 (27%) pacienţi şi la cele proximale de 21 (11%) pacienţi (fi g. 1).Figura 1. Repartizarea pacienţilor cu traumatism a degetelor în funcţie de localizare a defectelor.În dependenţă de implicarea degetului în trauma-tism avem următoarele date: deget I-56 (25%) cazuri, degetul II-63 (28%) cazuri, deget III-58 (26%) cazuri, deget IV-23 (10%) cazuri, deget V- 16 (7%) cazuri, 2 degete implicate au fost întâlnite în 8 (3%) cazuri şi > de 2 degete implicate au fost în 2 (1%) cazuri (fi g. 2).La toţi pacienţii supuşi intervenţiei chirurgicale s-a efectuat profi laxia tetanosului cu vaccina (TD), s-a administrat  analgezice pe parcursul examinării, şi după indicaţie au fost supuşi examenului radiologic. În traumele izolate a unui deget, preponderent fa-langa distală intervenţia chirurgicală a fost efectuată sub protecţia anesteziei locale (sol Lidocaina 1-2%), metoda Oberst-Lukasevici. În traumatismele a 2 şi mai multe degete s-a folosit metoda de anestezie trun-culară.Metodele utilizate de plastii.Prin metodă locală de avansare tip V-Y (Atasoy, Kutler) care are la bază vascularizaţia lamboului asi-gurată de reţeaua vasculară pulpară au fost rezolvate 87 cazuri din cele 226 defecte tegumentare. Dimen-siunile zonei de defect fi ind de 1.5 x 1.2 cm. Compli-caţii: 3 (1.5%) cazuri necroza totală, 8 (3%) cazuri necroză parţială şi 16 (7%) cazuri tensiune pe linie de sutură. Lambouri locale prin rotaţie  combinate cu auto-dermoplastie – 19 (8.4%) cazuri utilizate preponde-rent în defectele suprafeţei dorsale a degetelor.Lambouri tenariene şi hipotenariene – 16 (7%). Aceste lambouri ne-au permis să acoperim defecte pulpare de 2.5 x 2.0 cm preponderent tenar pentru degetul III şi hipotenar pentru degetul V. Complicaţii 2 (1%) cazuri necroză parţială, şi rigiditate articulară temporară 7 (3%) cazuri.Lamboul  crossfi ngher tradiţional - 48  (21%) ca-zuri în defecte  transversale, oblice, laterale. Dimensi-unea maximă a defectului 2.0 x 2.5 cm. Complicaţii: necroză parţială 6 (2.6%) cazuri, redoare temporară a articulaţiilor 22 (9.7) cazuri.Lambou intermetacarpian -16 (7%) cazuri. Pe ar-tera intermetacarpiană I (FDMA) - 7 cazuri pentru de-fectele deg. I. Celelalte 9 cazuri pentru defectele deg. II-V. Dimensiunea defectului - 3.0 x 2.5 cm. Compli-catii: tensiune pe linia de sutură 4 (1.75) cazuri.Lamboul arterial hemodigital axial reversat - 18 (8%) cazuri pentru acoperirea defectelor degetelor lungi. Dimensiunea defectelor 1.5 x 1.8 cm.  Com-plicaţii: necroză totală 2 (1%) cazuri necroză parţial 3 (1.4%) cazuri, compresia pediculului vascular cauzat de edemul tranzitoriu 5 (2.2%) cazuri.Tabelul 1 Repartizarea pacienţilor după sex şi categorie de vârstăVârstă Sub 20 ani 21-40 ani 41-60 ani Peste 60 ani total femei 4(1.7%) 15(6.6%) 12(5.3%) 4(1.7%) 35(14.7%) bărbaţi 17(7.5%) 106(47%) 56(25%) 12(5.6%) 191(85.3%) total 21(9.2%) 121(53.6%) 68(30.3%) 16(7.3%) 226(100%) 161Ştiinţe  MedicaleLambou ighinal-2 cazuri. A fost utilizat în ca-zuri de defecte tegumentare asociate a mai multor degete. Lambouri vasculare libere - 3  cazuri. În 2 cazuri defectele tegumentare erau însoţite de defecte osoase care au fost suplinite datorită lambourilor complexe-osteofasciocutanate (lambou tibial posterior liber). Dimensiunea defectului 5.5 x 5,0 cm.Rezultate şi discuţii. În amputaţiile şi perderile de ţesuturi moi a degetelor tratamentul de rutină a fost până nu demult şi mai rămâne încă scurtarea osului pentru ca tegumentele să le poată acoperi. Tendinţa actuală este însă ca aceste degete amputate să nu mai fi e scurtate prin actul operator, mai ales, când este im-plicat un deget important (I-III). Unul din principiile chirurgiei mâinii este păstrarea maximală a lungimii degetelor, deaceea nu se permite scurtarea sau înlătu-rarea falangei terminale din lipsă de ţesuturi moi.Scurtarea osului pentru acoperirea defectului este permisă în următoarele cazuri:     CA) ând amputaţia trece prin fanta articulară.Când sunt motive sufi ciente pentru justifi -b) carea neaplicării procedeelor plastice (secţiuni de degete IV-V la persoanele în etate, cu patologii con-comitente, la persoanele ce nu acceptă intervenţii pe etape şi sunt preocupaţi de întoarcerea cât mai rapidă în câmpul muncii [2].Din cei 226 de pacienţi care au necesitat plastii tegumentare a degetelor, scurtarea osului şi revizia amputatului s-a efectuat în 17 (8.4%) cazuri.Succesul tratamentului chirurgical plastic recon-structiv în mare parte depinde de factorii: vârsta pa-cientului, sexul, ocupaţia, mâna dominantă, degetul lezat, mecanismul traumei, maladii concomitente, anatomia şi confi guraţia defectului [1].  Sexul pacientului poate infl uenţa opţiunile re-constructive: lambourile crossfi ngher care prevăd transpoziţia de piele de pe suprafaţa dorsală sunt des-curajate pentru femei din cauza cicatricelor. Maladi-ile concomitente cum ar fi  guta, maladia Dupuytren, artrita reumatoidă sunt contraindicate pentru lambo-urile tenariene şi crossfi ngher din cauza riscului de rigiditate articulară [5].Implicarea unui anumit deget infl uenţează selec-tarea metodei reconstructive (lamboul tenarian este favorabil pentru deg. II-IV, lamboul Moberg încura-jat pentru police [2]. Din cauza redorilor articulare lambourile tenariene şi crossfi ngher nu sunt încuraja-te la persoanele în vârstă, unde se folosesc lambouri într-o etapă. Ocupaţia poate fi  un factor determinant în alegerea tacticii de tratament (un pianist este abor-dat diferit decât un muncitor manual).Complicaţia precoce aşa ca edemul – este tranzi-torie 2-3 zile dar în anumite condiţii agravează trofi ci-tatea lamboului din cauza tensiunii sau compresiunii. Noi am înregistrat 25 (11%) cazuri de tensiune pe li-nia de sutură şi compresiune care au fost reversibile datorită înlăturării cauzei (înlăturarea suturii tensio-nate, evacuarea hematomului sub lambou etc.).Necroza este un fenomen ireversibil. Ea este precedată de o fază de congestie. Cianoza, scăderea umplerii capilare, scăderea testului capilar. Necroza poate fi  prezentă la marginea lambourilor care sunt slab vascularizate, poate fi  superfi cială în unele zone a lamboului sau poate fi  totală. Am inregistrat 10 (4.4%) cazuri de necroză totală şi 27 (11.9%) necroză parţială. Cele de necroză totală au necesitat alte me-tode de plastii.Complicaţiile tranzitorii ca rigiditatea articulară specifi ce lambourilor crossfi ngher şi tenariene s-au înregistrat în 29 (12.8%) cazuri care au dispărut dato-rită recuperării fi ziofuncţionale.Concluzii În tratamentul defectelor tegumentare a de-I. getelor se impun următoarelor obiective: 1) acoperi-rea defectului, 2) restabilirea senzitivă maximală, 3) Figura 2. Repartizarea pacienţilor cu traumatism a degetelor în funcţie de degetul traumatizat.Buletinul AŞM162păstrarea lungimii degetului, 4) menţinera funcţiei articulcaţiilor, 5) atingerea unui aspect cosmetic sa-tisfăcător.Procedeele reconstructive moderne permit II. păstrarea lungimii degetului traumatizat.Lambourile locale sunt preponderent utiliza-III. te datorită: simplităţii metodei, sensibilităţii acestor lambouri, particularităţile lor cosmetice şi funcţionale satisfăcătoare, efectuarea lor într-o singură etapă.Bibliografi e Merle M1. .  La main traumatique. Paris ’’Masson’’ 1992; p. 299.Germann G2. . Principles of fl ap design for surgery of the hand. Atlas Hand Clin., 1998; 3(2): 29.Verega G.3.  Et all Thenar fl aps reconstrucsin for treatement of the circular defects of the distal phalangx. Romanian Journal of Hand and Reconstructive Microsur-gery. 2002; 7:25.Белоусов А.4.  Пластическая реконструктивная и эстетическая  хирургия Ярославль”Рыбинский Дом печати”,2010; 1432 c.Fuocher G, Smith G.,Pempinelo C.,5.  Homodi-gital neurovascular island fl aps for digital pulp loss. 1989;14:204-208.Roşca V. 6. Plastia defectelor in amputaţiile fa-langelor distale ale degetelor. Arta medica, 2010;2(41):.67-69.RezumatÎn articol sunt expuse metodele de tratament chirur-gical a defectelor tegumentare la nivelul degetelor mem-brului superior a 226 de pacienţi trataţi pe parcursul anului 2011 în  „Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie a Aparatului Locomotor” Principalele obiective de tratament au fost: 1) Închiderea defectului. 2) Restabilirea senzitivă maximală. 3) Păstrarea lungimii degetelor traumatizate. 4) Menţinerea funcţiilor articulaţiilor. 5) Atingerea unui as-pect cosmetic satisfăcător. SummaryIn this study diferent methods of treatement are pre-sent in 226 patients with tissue defects at the fi nghers of the upper limbs operated in:” The Clinic of the Plastic and Reconstructive Microsurgery of the Musculoskeletal Sys-tem ” during the period of 2011 year. The main objectives of treatement were: 1) wound closure,2) maximal sensitive recovery, 3) keeping the fi ngher lenght, 4) maintenance of joints function, 5) achieve a satisfactory cosmetic look.  РезюмеВ данном исследовании представлен анализ ме-тодов хирургической обработки ран у 226 пациентов с дефектами тканей пальцев верхних конечностей на базе «Клиники пластической и реконструктивной микрохирургии костно-мышечной системы» в период за 2011 год. Основными задачами хирургической об-работки ран были: 1) закрытие раны, 2) максимальное восстановление чувствительной, 3) сохранение длины пальца, 4) поддержание функции суставов, 5) достиже-ние удовлетворительного косметического вида.DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC A LEZIUNILOR LIGAMENTULUI ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR A ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI._______________________________________Tatiana Ungurean, medic-ecografi st. Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină Urgentă, Chişinău, MoldovaIntroducere. Ecografi a este o metodă de explo-rare efi cientă şi frecvent indicată în diagnosticarea leziunilor elementelor intra- şi paraarticulare ale ge-nunchiului atât în perioada posttraumatică precoce, cât şi în leziuni ligamentare, meniscale şi osteohon-drale înveterate [1,2,9].Tehnica examenului ecografi c a ligamentului în-crucişat anterior (LÎA) are unele particularităţi, res-pectarea cărora permite determinarea cu siguranţă a sediului şi gradului de leziune a acestei structuri de valoare în stabilizarea articulaţiei genunchiului.Scopul studiuluiA constituit în studierea particularităţilor exame-nului ecografi c a leziunilor LÎA şi aprecierea gradului de veridicitate a metodei. Material şi metodeCriteriile de includere în studiu: pacienţii cu simptomatologia hemartrozei traumatice acute. Toţi pacienţii au fost supuşi examinării ecografi ce  în ter-men până la o lună posttraumatism  în secţia Imagis-tică Medicală a Centrului Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină Urgentă pe parcursul anilor 2004-2012. Apoi pacienţii au fost trataţi chirurgical prin artrosco-pia articulaţiei genunchiului şi datele ecografi ce au fost verifi cate cu datele intervenţiei [4,5].Criterii de excludere din studiu: pacienţii cu trau-matisme precedente ale articulaţiei genunchiului, pre-zenţa leziunilor osoase a articulaţiei genunchiului.Populaţia pacienţilor:53 pacienţi corespundeau criteriilor expuse. Toţi pacienţii au fost investigaţi prin explorarea ecografi că cu aparatul ultrasonor Philips HD7. Studierea ecografi că a LÎA necesită fl exia gam-bei pentru deschiderea vizualizării sectorului anterior 

Tratamentul chirurgical al defectelor tegumentare la nivelul degetelor membrului superior

https://bulmed.md/bulmed/article/download/1637/1637

Tratamentul chirurgical al defectelor tegumentare la nivelul degetelor membrului superior

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science