În consilierea psihologică a pacienţilor oncologici se evidenţiază următoarele aspecte:
• prezenţa periodică a psihoterapeutului, care trebuie să activeze mecanismele de apărare ale pacientului;
• abordarea bolii ca un accident şi nu ca pe o fatalitate;
• manifestarea faţă de pacient a următoarelor calităţi: atenţie, ocrotire, încurajare, optimism şi spirit de demnitate

Cerniţanu, Mariana

Eţco, Constantin

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

74Tabelul 1Factorii care duc la diagnosticarea întârziată şi incorectă a laringitelorN Factori predispozanţi N în             bolnavi Procentul1 Bolnavii nu se adresează la timp la medic 21 10,52 Bolnavul nu se adresează la medicul ORL 38 193 Bolnavul nu se examinează complet:general şi otorinolaringologic 58 294 Nu se apreciază corect rolul anamnezei şi al examenului 31 15,55 Lipsa instrumentarului necesar 4 176 Medicul este lipsit de informaţiile de ultima oră la capitolul Laringite 18 9În total 200 100ConcluziiTumorile de laringe, mai ales cancerul de  laringe, prezintă o problemă socio-medico-1. profesională.Micşorarea nivelului de cancer de laringe depinde, în marea măsură, de activitatea medicilor 2. de la medicina primară, în special, a medicilor de familie.Bibliografi e selectivăGh. Ţîbîrnă, 1. Ghid Clinic de oncologie, Chişinău, 2003.Constantin I. Bogdan, 2. Foniatrie clinică, Bucureşti, 2001, p. 250 – 251.Daniel Brasnu, 3. Cancer du larynx, „ORL”, EUIPSES Aupelf/UREF, 1996, p. 65-74. Stamova LG, Chesnokova EA.,  4. Ambient air pollution and its impact on the incidence of respiratory diseases in children, Gig Sanit., 2005, Sep- Oct;(5):28-31.E. Gariuc, Vl. Popa, 5. Diagnosticul laringitelor, Conferinţa USMF „N.  Testemiţanu”, Chişinău, 2006RezumatS-au studiat cauzele unei diagnosticări întârziate şi incorecte a laringitelor la un grup de 200 de bolnavi. Reducerea nivelului de cancer de laringe, depinde, în măsură, considerabilă de activitatea medicilor de la medicina primară. SummaryA group of 200 patients has been studied for the causes of a late and incorrect diagnosing of laryngitis. The decreasing level of cancer of laryngitis depends much of the activity of primary medicine doctors.CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ A BOLNAVILOR ONCOLOGICIConstantin Eţco, dr. h. în medicină, prof. univ., Mariana Cerniţanu, dr. în psihologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”Tumorile prin dereglarea funcţiilor fi ziologice, prin eliberarea de toxine, a „hormonilor cu defecte”, declanşând ruperea echilibrelor metabolice, imunologice şi hidroelectrolitice, afectează funcţionarea sistemului nervos central şi produc modifi cări esenţiale la nivelul somatic şi psihic al persoanei.În vechime, cancerul era pus în legătură cu temperamentul melancolic (Hipocrate, Galen, Avicenna). În 1759, R. Guy, vorbind despre cancerul mamar, subliniază rolul conştiinţei inerte, greoaie, fl egmatice sau melancolice ca şi al destinului propriu. Factorul personal (constituţional) a 75fost recunoscut şi de medicina tibetană, care a descoperit cancere legate de o senilizare precoce a organismului.Primele statistici despre originea nevrotică a cancerelor a publicat H. Snow (1887). El a  menţionat că din 250 de bolnavi canceroşi cercetaţi, în 156 de cazuri s-a înregistrat o traumă, psihică puternică, condiţionată de pierderea unei fi inţe apropiate; numai în 19 cazuri nu existau, în antecedentele apropiate, confl icte, drame sau traume.Cercetări sistematice au fost efectuate de L. Le Shan.  O copilărie traumatizată cu pierderea persoanelor apropiate, menţionează autorul, este factorul cel mai frecvent întîlnit în anamneza canceroşilor.Traumatismul psihic, dar, mai ales, drama psihică, pot semnifi ca iniţierea unei situaţii confl ictuale sau reapariţia unui confl ict vechi. Disfuncţia endocrină, oricare ar fi  originea ei, este un factor cauzal şi condiţional al iniţierii, demascării, patentării şi metastazării oncologice [1].Deşi 95% din bolnavii de cancer doresc o comunicare sinceră a diagnosticului (Popovici –Mârsu, Nicolau, 1991), cunoaşterea adevărului despre cancer reprezintă un stres major pentru orice bolnav[3]. Ceea ce-l angosează pe pacient cel mai mult este întrebarea: Cum să trăiesc mai departe?! Pentru a le uşura suferinţele acestor şi altor pacienţi se efectuează cercetări atât în domeniul terapiei medicamentoase, cât şi în domeniul psihologic.Observaţiile din ce în ce mai numeroase demonstrează că  anumite tipuri de intervenţii psihologice de susţinere pot încetini evaluarea cancerului. David Spiegel ş. a. (1991) au arătat efectul pozitiv al sprijinului social la femeile cu cancer mamar metastazic. Principala preocupare a grupului de sprigin constă în pregătirea femeilor pentru a se confrunta cu moartea şi a învăţa şă trăiască din plin zilele care au mai rămas. Rezultatele au fost surprinzătoare: la 48 de luni de la iniţierea studiului toate femeile care nu au făcut parte din grupurile de sprijin au murit, în timp ce o treime din femeile din grupul de sprijin erau încă în viaţă. Spielgel a presupus că reducerea disconfortului poate condiţiona o funcţionare mai bună a sistemului imunitar, ceea ce încetineşte evoluţia bolii [apud,1].Oricum, orice boală este  (etiologic vorbind) multifactorială: apare şi evoluează datorită concursului mai multor factori, iar rolul factorilor psihici este variabil, nu numai de la boală la boală, ci şi de la individ la individ. Acelaşi lucru se poate susţine şi referitor la efi cacitatea psihoterapiei, ca terapie simptomatică, patogenică sau chiar etiologică.Sub aspect practic, consilierea psihologică a pacienţilor oncologici rezidă în următoarele: • Pe toată durata evoluţiei unui caz este behefi că prezenţa periodică, în funcţie de caz şi etapă, a psihoterapeutului, care trebuie să pună în acţiune şi să dezvolte mecanismele de apărare ale pacientului oncologic. Rezultatul psihoterapiei poate fi  evitarea până în ultima clipă a disperării, a resemnării dizolvante. În pofi da gravităţii şi prognozei bolii, pacienţii oncologici sunt „luptători”. Deseori ei apelează la orice mijloc terapeutic (tradiţonal şi netradiţional) care duce la însănătoşire. Pe măsură ce mecanismele de apărare cedează, cancerosul nu mai are răbdare, s-a săturat de toţi şi de toate. El vrea să scape odată de boală, de doctori, de diagnostic, de compasiune, de mila de el insuşi. În aceste situaţii avem dreptul să apelăm, în funcţie de caz la minciună, cu bună intenţie. Pentru menţinerea chiar şi relativă a unui echilibru psihic este important ca bolnavul să ducă o viaţă fi rească, activă şi, în măsura posibilităţilor, să-şi continue preocupările de până la îmbolnăvire.• Alt moment semnifi cativ în consilierea pacienţilor oncologici ar fi  ca boala să fi e privită ca un accident şi nu ca pe o fatalitate [4]. Atât medicul, psihoterapeutul, cât şi personalul de îngrijire trebuie să manifeste o educaţie sanitară corectă, pentru a-l încuraja pe pacient să „lupte” pentru vindecarea sa.• Aplicarea metodelor de psihoterapie individuală sau de grup constituie latura cea mai importantă în consilierea pacienţilor oncologici, deoarece asigură evoluţia stării de spirit şi a moralului lor. În particular, scopul acestor psihoterapii este de a-i ajuta să poată depăşi angoasa morţii,  să ducă o viaţă demnă şi echilibrată psihic, chiar în starea de gravitate somatică pe care o implică afecţinea lor.O enormă greşeală pe care o fac mulţi medici în relaţiile  cu pacientul este „evitarea” stabilirii unor relaţii „afective”, mai ales din perspectiva morţii lui iminente. Totuşi s-ar putea ca 15 minute dedicate convorbirii cu pacientul să salveze ore întregi de activitate a medicului şi a surorilor medicale, administrarea unor duzini de tranchilizante şi a examinărilor radiologice. Prin intermediul unor 76„terapii suportive”, care deja şi-a demonstrat efi cacitatea, tratamentul cancerului poate avea rezultate pozitive mult mai promiţătoare [2].Deaorece, rolul esenţial în îngrijirea pacienţilor oncologici revine personalului de îngrijire medicală,  el (personalul medical) ar trebui să manifeste faţă de pacient următoarele: atenţie, ocrotire, încurajare, optimism şi spirit de demnitate[4].Bibliografi e selectivă1. Rita L. Atkinson, Richard C. Atchinson, Edvard E. Smith, Daryl J. Bem,  Întroducere în psihologie, ed XI, Editura Tehnică. Bucureşti, 2002, pag. 712-713.2. Corniţiu Gavril, Bazele psihologice ale practicii medicale  ed.II. Editura medicală, Bucureşti, 2000, pag. 152-154.3. Iamandescu Ioan Bradu, Psihologie Medicală, ed. II, Editura Infomedica. 2000, pag. 224-228.4. Enăchescu C., Tratat de igienă mintală,  Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996, pag. 183-184.RezumatÎn consilierea psihologică a pacienţilor oncologici se evidenţiază următoarele aspecte:• prezenţa periodică a psihoterapeutului, care trebuie să activeze mecanismele de apărare ale pacientului;• abordarea bolii ca un accident şi nu ca pe o fatalitate;• manifestarea faţă de pacient a următoarelor calităţi: atenţie, ocrotire, încurajare, optimism şi spirit de demnitate.SummaryIn a psychological consulting of oncology patients there are some important aspects as:the psychotherapist must offer periodic consulting to oncology patients for activating the - patient’s defending mechanisms.the diseases itself must be perceived as a temporary (not fatal) disturbance.- the medical staff must demonstrate to patients a lot of attention, care, tolerance, optimism and - spirit of self-esteem.ASPECTE MODERNE PERIOPERATORII ÎN TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL BOLNAVILOR CU TUMORI ALE REGIUNII CAP ŞI GÂTVictor Eftodii, dr. h. în medicină, Diana Harştea, oncolog, Andrei Ţâbârnă, oncolog, Institutul  Oncologic din MoldovaPână în prezent metoda principală de tratament al neoformaţiunilor maligne rămâne ablarea chirurgicală a tumorii. Se execută numeroase intervenţii pentru forme extinse de cancer, care necesită lărgirea volumului operator şi majorează riscul chirurgical şi perioperator. Operaţiile pentru tumorile de cap şi gât se referă la categoria celor cu un mare potenţial traumatizant şi solicită angajarea maximă a forţelor organocompensatorii. În acest context una din sarcinile majore ale terapiei intensive este elaborarea unor procedee efective care să potenţeze forţele adaptive ale organismului şi, astfel, să evite accidentele postoperatorii.Scopul acestui studiu constă în aprecierea efectului clinic al unor noi principii de corecţie a hipoxiei tisulare cronice, hipoergismului şi stresului chirurgical prin terapie antioxidativă cu citocrom 

Consilierea psihologică a bolnavilor oncologici

https://bulmed.md/bulmed/article/download/416/416

Consilierea psihologică a bolnavilor oncologici

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science