Specia Myrtus communis L. (Myrtaceae) este bine cunoscută datorită proprietăţilor antibacteriene şi
conţinutului ridicat de substanţe biologic active, în mod deosebit al fl avonoidelor. Au fost cercetate soluţiile
extractive alcoolice obţinute din frunze de mirt, folosind diferite metode de extracţie. A fost determinat conţinutul
de fl avonoide folosind metoda spectrofotometrică. Cel mai înalt randament (62%) a fost obţinut la
extractul fl uid (1:1)

Ciobanu, Cristina

Diug, Octavian

Osipov, Artiom

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

71RezumatUtilizarea extractului din seminţe de struguri în tratamentul ulcerului gastric, indus cu indometacină, contribuie la o vindecare mai rapidă, comparativ cu lotul martor. Indicele ulceros indică o reducere semnifi cativă a distrucţiilor la nivelul mucoasei gastrice în loturile tratate cu Enoxil+Bior şi Enoxil, de unul singur. SummaryIn the experiments on white rats the infl uence of grape seeds (Enoxil), spirulina pletensis (Bior) and their combination in the complex treatment of peptic ulcer caused by NSAIDS was established. Ulcer Staging Index showed that Enoxil and Enoxil+Bior had a very signifi cant decrease in gastric mucosal damage with p<0.01.  STUDIUL EXTRACŢIEI FLAVONOIDELOR DIN FRUNZELESPECIEI MYRTUS COMMUNIS LCristina Ciobanu, masterandă, Artiom Osipov, masterand, Octavian Diug,dr. în farmacie, cercet. şt., USMF „Nicolae Testemiţanu”IntroducereMirtul, denumirea latină a speciei, Myrtus communis L, familia Myrtaceae este un arbust răs-pândit pe larg în zona Mediteranei, bine cunoscut datorită unor bogate tradiţii de utilizare în tratamen-tul diferitor maladii reliefate în temelia istoriei.         Figura 1.   Specia Myrtus communis L (sursa: www.azarboretum.org)Se folosesc frunzele uscate  recoltate de la arbuştii tineri, în perioada de înfl orire din iulie până în august [3,5].Principalii componenţi chimici ai frunzelor de mirt sunt compuşii fenolici – (fl avonoide, tani-nuri, cumarine) şi uleiul volatil.  Componenţi  chimici ai mirtului deţin un spectru antibacterial înalt prin inhibiţia creşterii şi multiplicării bacteriilor gram (+). Pe lângă proprietăţile antibacteriale, mirtul posedă proprietăţi antioxidante datorită compuşilor fenolici, în special fl avonoidelor care participă în reacţiile de oxido-reducere. [1,2,4]. În vederea realizării unui produs extractiv standardizat al frunzelor de mirt, ne-am propus să efectuăm un studiu comparativ al metodelor de obţinere a extractelor fl uide şi al factorilor care infl u-enţează extracţia. Materiale  şi metode Pentru cercetări au fost utilizate frunze de mirt colectate de la arbuştii tineri, în perioada de în-fl orire şi uscate în mod natural.Dozarea  fl avonoidelor a fost efectuată prin metoda spectrofotometrică. Spectrele au fost înregis-trate la spectrofotometrul UV-VIS „Perkin Elmer” Lambda-40,  conform metodei - 5 ml  se trec într-un balon cotat de 25 ml, volumul se aduce până la cotă cu alcool etilic 96 % şi se agită (soluţie A).1 ml solutie A se introduce într-un balon cotat de 25 ml, se adaugă 2 ml soluţie clorură de alumi-72niu 5% şi se agită; peste 10 minute se adaugă 2 ml acid acetic 5%. Volumul se aduce la cotă cu alcool etilic 96 % şi se omogenizează. (soluţie probă).Peste 60 de minute s-a citit absorbanţa soluţiei probă la spectrofotometru la lungimea de undă 409 nm în cuva cu grosimea stratului 10 nm, utilizând în calitate de soluţie de compensare soluţia B.Paralel s-a citit absorbanţa 1 ml solutiei standard de rutină prelucrată analogic ca şi soluţia pro-bă, utilizând în calitate de soluţie de compensare soluţia C.Prepararea soluţiei standard de rutină. 0,015 g (masa exactă) rutină (Ph.Eur.) se trec într-un balon cotat cu capacitatea de 25 ml, se dizolvă în 15 ml alcool etilic 96 %, volumul soluţiei se aduce la cotă cu acelaşi solvent şi se omoge-nizează.Prepararea soluţiei B. 1 ml soluţie A se transferă într-un balon cotat cu capacitatea 25 ml, se adaugă 2 ml acid acetic 5%, se completează volumul soluţiei la cotă cu alcool etilic 96% şi se omogenizează.Prepararea soluţiei C. 1 ml soluţie standard de rutină se transferă într-un balon cotat cu capacitatea 25 ml, se adaugă 2 ml acid acetic 5%, se completează volumul soluţiei la cotă cu alcool etilic 96% şi se omogenizează.Conţinutul sumei de fl avonoide (X,%) în produsele extractive, în recalcul la rutină, sau calculat după formula:AI x mo x 25 x Cst AI  x  mo x  CstX  =                                                                                  =            Ao x 25 x 5             Ao x 5 AI - absorbanţa soluţiei probă;Ao - absorbanţa soluţiei standard de rutină; mo - masa standardului, g;CSt - conţinutul rutinei anhidre în standardul de rutină, %. În scopul studiului comparativ al extracţiei fl avonoidelor au fost folosite 3 metode de repercola-re: repercolarea după metoda Squibb; repercolarea cu fracţionarea produsului în părţi egale în ciclu neterminat şi percolare.RezultateConform metodei Squibb produsul vegetal (frunze de mirt) fragmentat şi trecut prin sita cu dia-metrul ochiurilor 3 mm a fost repartizat în 3 percolatoare, corespunzător 10,0; 6,0; şi 4,0 g.Solventul (alcool etilic 70%) s-a adăugat în primul percolator cu ajutorul unei pompe cu viteza constantă de 0,025 ml/min. După macerare din primul percolator a fost obţinută prima fracţiune de lichid (8 ml) în continuare din al 2-le percolator a fost obţinută a doua fracţiune de lichid extractiv (12 ml) şi în cele din urmă din al 3-lea percolator a fost obţinută ultima fracţiune (20 ml). În total au fost obţinuţi 40 ml de lichid extractiv care corespund raportului produs vegetal : lichid extractiv, 1:2. Conţinutul de fl avonoide în recalcul după rutină în produsul extractiv a fost 0,86 % Randamen-tul extracţiei îl constitue 48% Conform metodei de repercolare cu fracţionarea produsului în părţi egale în ciclu neterminat produsul vegetal a fost întrodus în părţi egale în  3 percolatoare. Produsul vegetal pentru primul per-colator a fost anterior umectat cu o cantitate egală de solvent (alcool etilic 70%) pentru 6 ore. Mate-rialul umectat a fost introdus în percolator şi s-a macerat 24 ore, cu o cantitate dublă de solvent. Din primul percolator s-au obţinut 80%  lichid extractiv faţă de masa produsului vegetal, după care s-a continuat percolarea şi s-au obţinut 3 porţinuni de lichid mai diluate, prima porţiune folosită pentru umectarea produsului vegetal din al 2-lea percolator, a doua porţiune folosită pentru macerare, a trea porţiune folosită la extracţie, astfel s-a continuat percolarea până la obţinerea a 100% produs fi nit, faţă de masa produsului vegetal,   produs vegetal : lichid extractiv 1:1. Conţinutul de fl avonoide în recalcul la rutină în produsul extractiv a constituit  1,56 % şi corespunde randamentului de 62%.Tinctura de mirt a fost obţinută prin metoda de percolare în raport de 1:5, având următoarele etape ale procesului tehnologic de preparare: pregătirea amestecului hidroetanolic, fragmentarea pro-73dusului vegetal, umectarea produsului vegetal, introducerea amestecului umectat în percoltor, adău-garea solventului şi macerarea, percolarea propriu-zisă, sedimentarea la rece, decantarea şi fi ltrarea percolatorului. Conţinutul de fl avonoide în recalcul după rutină în produsul extractiv a fost de 0,40%, randamentul extracţiei constitue 50%  TabelConţinutul de fl avonoide în produsele extractive de mirtConţinutul de fl avonoide,  %Nr. Extract fl uid (1:1) Extract fl uid (1:2) Tinctură (1:5)1 1,52 0,89 0,3502 1,30 0,75 0,3703 1,35 0,85 0,5204 1,48 1,12 0,4805 1,70 0,83 0,3706 1,71 0,75 0,330Media 1,56 0,86 0,40Indici metrologiciS 0,1713476 0,136784502 0,07737355Sx 0,06995236 0,055842039 0,03158762e95 0,17981828 0,143546531 0,08119856t99 4,032142983 4,032142983 4,032142983Precizia 95 11,9084952 16,59497473 20,1318753Abat.rel.(Cv) 11,3475232 15,81323723 19,1835255ConcluziiCea mai mare cantitate de fl avonoide (1,56%) se conţine în extractul fl uid de mirt, obţinut în raport de 1:1. Bibliografi e selectivă1. Gholamhoseinian Najar A. , Mansouri S.,  Rahighi S. Effects of Sub-Inhibitory Concentrations of Myrtus communis Leave Extracts on the Induction of Free Radicals in Staphylococcus aureus; A Possible Me-chanism for the Antibacterial Action. Asian Journal of Plant Sciences 2009, Vol. 8, no. 8, p. 551-552.2. Yoshimura Morio, Amakura  Yoshiaki.  Polyphenolic compounds isolated from the leaves of Myrtus communis – Journal of Natural Medicines, 2008, Vol. 62, no. 3, p. 366-368.3. Артамонов В. Мирт обыкновенный. Наука и жизнь. 1991, N 9, c 25.  4. Дегтярева А.П., Кулик Н. М., Булатов П.К. и др. О результатов клинического изучения настойки мирта. Фитонцыды. Киев, Наука Думка, 1984, с.1845. Куликов Г.В., Шкарлет О.В. Мирт венерою любим. Симферополь, 1992, c. 3-12.RezumatSpecia Myrtus communis L. (Myrtaceae) este bine cunoscută datorită proprietăţilor antibacteriene şi conţinutului ridicat de substanţe biologic active, în mod deosebit al fl avonoidelor. Au fost cercetate soluţiile extractive alcoolice obţinute din frunze de mirt, folosind diferite metode de extracţie. A fost determinat con-ţinutul de fl avonoide folosind metoda spectrofotometrică. Cel mai înalt randament (62%) a fost obţinut la extractul fl uid (1:1). SummaryMyrtus communis L. (Myriaceae) has been known to have antibacterial activity due to high content of biological active substances, especially fl avonoids. A research of alcoholic extracts from leaves of Myrtys communis was effectuated. The total content of fl avonoids in extracts were determined by using spectrophoto-metric method. The results of quantitative analysis allowed to conclude that the highest yield (62%) had myrtle extract 1:1. 

Studiul extracţiei flavonoidelor din frunzele speciei myrtus communis L

https://bulmed.md/bulmed/article/download/966/966

Studiul extracţiei flavonoidelor din frunzele speciei myrtus communis L

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science