Diagnosticarea tuberculozei nazofaringiene este problematică, îndeosebi, dacă această
patologie este asociată cu neoformaţiuni şi izolarea M. tuberculosis este dificilă

Brinza, Gabriela

Haidarlî, Ion

Rotaru, Gheorghe

Sandul, Alexandru

Tudor, Elena

Ţîmbalari, Vitalie

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

89Astfel, în diagnosticul de trimitere în 9 cazuri au fi gurat patologii pleurale. În celelalte 14 afecţiuni pulmonare. Diagnosticul tuberculozei la aceşti pacienţi  a fost stabilit prin următoarele metode: histologică - 16 cazuri, examenul sputei la BAAR pozitiv - 5 cazuri şi 2 cazuri la fi brobronhoscopie s-a stabilit prezenţa endobronşitei tuberculoase (confi rmate ulterior histologic).Concluzii1. Studiul demonstrează creşterea progresivă a cazurilor de tuberculoză pleuropulmonară, depistate în secţia Chirurgie toracică a Spitalului Clinic Republican în ultimii ani.2. Erorile de diagnostic au fost comise la toate nivelurile – medicii de familie, spitalele raionale (secţiile chirurgie şi terapie), secţia consultativă a Dispensarului de ftiziopulmonologie.3. Se impune aplicarea metodelor invazive cu prelevarea bioptatelor pentru examenul histologic în cazurile cu evoluţie atipică a proceselor pulmonare şi pleurale.4. Se propune „reanimarea” grupului consultativ complex de specialişti (pulmonologi, ftiziatri, ftiziochirurgi, bronhologi, radiologi, oncologi), care ar menaja cazurile de diagnostic difi cil.Bibliografi e selectivă1. Gorbunov A.V., Kochetkova E., In tuberculous pleural effusions, activated neutrophils undergo apoptosis and acquire a dendritic cell-like phenotype. Infect Dis. J. 2005 Aug 1;192(3):399-409. 2.  Aleman M., de la Barrera S.S., Schierloh P.L., Alves L., et. al., Management of tuberculous pleuritis: can we do better? Respirology. 2005 Mar;10(2):144-8. 3. Мотус И., Гапонюк П., Красноборова С. и др., Туберкулёзный плеврит //  Пробл. туб. 2002; (11):28-31. RezumatAutorii prezintă experienţa secţiei de chirurgie toracică SCR în diagnosticul cazurilor primare de tuberculoză pulmonară, depistate în ultimii ani, analizând detaliat pacienţii depistaţi în 2004. Din 23 de pacienţi 9 au avut  procese pleurale, iar 14- pulmonare. Se confi rmă importanţa diagnostică a metodelor invazive - bronhoscopia, biopsia pleurală şi pulmonară.Summary Authors present their diagnostic experience in pleuropulmonary tuberculosis by analyzing patients hospitalized during last year in general thoracic surgery department of Republican Clinical Hospital. 14 cases of pulmonary and 9 cases of pleural tuberculosis were diagnozed by histologic examen of pleural and lung tissue, and by endoscopy, followed by biopsy.TUBERCULOZA NAZOFARINGELUI Elena Tudor, dr. în medicină, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”, Alexandru Sandul, dr. h. în medicină, prof. univ., USMF „N. Testemiţanu”, Ion Haidarlî, dr. h. în medicină, Gheorghe Rotaru, Vitalie Ţâmbalari, dr. în medicină, Ghenadie Brânza, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc” Tuberculoza nazofaringelui este rar întâlnită. De regulă, este secundară, consecutivă tuberculozei pulmonare sau sistemice.  Se prezintă cazul R., 41 de ani, femeie,acuză durere pronunţată la deglutiţie însoţită de otalgie, dispnee, obstrucţie nazală, mărire în volum a părţilor laterale ale gâtului şi submandibulare. Se consideră bolnavă din octombrie 2004, când a apărut febră 38oC, dureri la deglutiţie. Fără antecedente patologice particulare. Contactul cu bolnavii de tuberculoză neagă. Iniţial pacienta a fost îndreptată la consultaţie la oncolog cu suspecţie la patologie neo. Obiectiv: Stare generală gravă. În regiunea cervicală bilateral se palpează ganglioni limfatici 90de consistenţă dură-elastică, de mărimi diferite, care formează conglomerate. Pachetul ganglionar este mobil, slab dureros şi fără supurare. Rinoscopie anterioară: mucoasa pituitară este violacee şi edemaţiată, secreţii mucopurulente neînsemnate. Orofaringoscopie şi rinoscopie posterioară: vălul palatin, lueta, amigdalele palatine intacte. Mucoasa peretelui posterior al faringelui şi cavumului hiperplaziată, neregulată şi palidă.  Examene instrumentale: Hemograma: Hb. 103g/l, er. 3,6 g%, Val. glob. 0,86, l 9,4x109, n 3, s 48, e 2, limf 38, m 9, VSH 57mm/oră. HIV–pozitiv. Examen radiologic al cutiei toracice la 05.04.05 – plămânii transparenţi. Hilii pulmonari cu structură obişnuită. Examen radiologic repetat al cutiei toracice la 11.05.05 - plămânii, hilurile şi cordul în limitele normei. Histologic (ganglioni limfatici şi nazofaringe) - infl amaţie tuberculoasă. Analiza secreţiilor nazofaringiene pentru BAAR - moderat pozitivă în probele 1 şi 2.   Diagnostic: Tuberculoza nazofaringelui şi ganglionilor limfatici cervicali, stadiu evolutiv E1. HIV infecţie. S-a efectuat tratamentul conform schemelor DOTS. Dinamică pozitivă. Discuţii. Până la era antibacteriană tuberculoza, inclusiv tuberculoza nazofaringelui, nu se considera o patologie rar întâlnită [1; 2]. Din momentul utilizării pe larg a terapiei antituberculoase, tuberculoza nazofaringelui a devenit o patologie rară. J.J. Rohwedder menţionează tuberculoza nazofaringelui numai la 0,1% de pacienţi cu tuberculoză pulmonară activă [3]. Tuberculoza nazofaringelui se întâlneşte rar şi, de obicei, iniţial se suspicionează proces neo [4], în literatură indicându-se cazuri unice. A. Falek şi coaut. raportează un caz de tuberculoză nazofaringiană primară cu limfadenită submandibulară la o femeie în vârstă de 41 de ani. Iniţial a fost suspectat neoplasm malign [8]. S. Sirirat descrie un caz de tuberculoză nazofaringiană primară, care s-a supus satisfăcător tratamentului specifi c [11]. Cu toate acestea, nazofaringele, fi ind un loc relativ ascuns, patologia cu atât mai mult trebuie suspectată [4; 5], în special, în zonele endemice şi cu sporirea HIV-infecţiei.  Diagnosticul diferenţial al tuberculozei nazofaringelui se efectuează cu  hiperplazia limfoidă, carcinomul nazofaringian, limfomul.  Diagnosticul de tuberculoză nazofaringiană se stabileşte în baza datelor histologice şi microbiologice ale probei prin biopsie. Examenul histologic pune în evidenţă infl amaţia granulomatoasă cu celule epitelioide şi gigante sau necroză cazeoasă.  Pot fi  determinaţi bacili acidorezistenţi şi izolate prin cultură a M. tuberculosis. Deşi reacţia granulomatoasă se determină frecvent, izolarea bacililor acidorezistenţi sau M. tuberculosis poate fi  extrem de difi cilă. Uneori  M. tuberculosis se izolează numai din a doua sau a treia biopsie nazofaringiană [10]. Tabloul clinic, de asemenea, este complicat când tuberculoza şi carcinomul nazofaringelui sunt asociate şi ambele patologii pot avea nu numai clinică similară, dar şi reacţie infl amatorie granulomatoasă. Carcinomul nazofaringian poate dezvolta reacţie granulomatoasă în ţesutul adiacent, similară procesului tuberculos.  Cauza confuziei diagnosticului este biopsia obţinută din ţesutul peritumoral. Totodată, infl amaţia granulomatoasă cu necroză şi ulceraţie se poate întâlni şi după radioterapie, care se practică în tratamentul primar al carcinomului nazofaringian. B. Chua şi coaut. raportează un caz când pacientul a urmat radioterapie pentru carcinom nazofaringian. Ulterior prezintă semne clinice şi radiologice de progresare a procesului. Biopsia repetată, practicată din nazofaringe, a demonstrat malignizare. Diagnosticul de tuberculoză nazofaringiană a fost stabilit în fi nal după obţinerea rezultatului pozitiv pentru bacilli acidorezistenţi din bioptatul nazofaringian. Tratamentul antituberculos s-a soldat cu rezultate positive [9].   Această problemă este complicată în cazul în care tuberculoza şi carcinomul nazofaringian sunt simultane sau când tuberculoza nazofaringelui se dezvoltă după radioterapia urmată pentru carcinom [6; 7]. Dacă izolarea M. tuberculosis este difi cilă, diagnosticul tuberculozei devine problematic.Bibliografi e selectivă1. Graff S., Die bedentung dest epipharynx fur die Menschlidic Pathologie // Klinika Wochenschrust, 1936; 15: 953 –957. 912. Belal A., Latent tuberculosis in tonsils and adenoids // J Laryngol Otol, 1951; 65: 414 –425. 3. Rohwedder J.J., Upper respiratory tract tuberculosis: sixteen cases in a general hospital // Ann Int Med., 1974; 80 :708 –713.4. Waldron J., van Hasselt C.A., Skinner D.W., Arnold M., Tuberculosis of the nasopharynx: clinicopathological features // Clin Otolaryngol, 1992; 17: 57–59.5. Mahindra S., Bazas-Malik G., Sohail M.A., Primary tuberculosis of the adenoids // Acta Otolaryngol, 1981; 92: 173–180.6. Raman R., Bakthaviziam A., Tuberculosis associated with malignancy of the nasopharynx. Indian J Otolaryngol, 1981; 33: 149–150. 7. Chua B.L., Tan H., Yang E.T., Tuberculosis of the nasopharynx following radiotherapy // Clin Oncol, 1998; 10: 59–61. 8. Falek A., Laskowski A., Konieczna A., Orszanska A., The primary tuberculosis of the nasopharynx // Otolaryngol Pol., 1996; 50(2):194-9. 9. Chua B.L., Tan H., Yang E.T., Tuberculosis of the nasopharynx following radiotherapy // Clin Oncol, 1998; 10: 59–61. 10.  Eng H.L., Su C.Y., Chen W.J., Nasopharyngeal tuberculosis // Changgeng Yi Xue Za Zhi, 1996; Jun;19(2): 149-53. 11.  Sirirat S., Primary tuberculosis of the nasopharynx // Med Assoc Thai, 1992; Mar;75(3):195-7. Rezumat Diagnosticarea tuberculozei nazofaringiene este problematică, îndeosebi, dacă această patologie este asociată cu neoformaţiuni şi izolarea M. tuberculosis este difi cilă. SummaryThe diagnosis of nasopharynx tuberculosis is doubtful, particurly when this pathology associated with neoplasm tumour and the isolation of M. Tuberculosis is diffi cult.КЛИНИЧЕСКИЕ ФОРМЫ ТУБЕРКУЛЕЗНОГО  МЕНИНГИТА У ВЗРОСЛЫХ, ЕГО ТЕЧЕНИЕ И ИСХОДЫ НА СОВРЕМЕННОМ ЭТАПЕЛариса Журжа, др. мед. наук, Елена Ботошану, Георге Цымбаларь, др. мед. наук, Екатерина Жекю, София Рошка, ОМСУ Институт Фтизиопульмонологии „Кирилл Драганюк” В современной неблагоприятной эпидемиологической обстановке отмечается не только рост заболеваемости туберкулеза, но и утяжеление структуры его клинических форм. В основном, это обусловлено тяжелым социально–экономическим положением населения, отчасти небрежным отношением  лиц к своему здоровью, низкой фтизиатрической настороженностью врачей общей лечебной сети. Указанный комплекс социальных и медицинских факторов лежит и в основе запоздалой диагностики туберкулезного менингита – одной из самых тяжелых и трудно диагностических форм туберкулезa. Кроме того, позднее обращение к врачу, иногда атипичное течение менингита, сочетание его с другой локализацией туберкулеза, наличие лекарственной устойчивости микобактерий туберкулеза, приводят к снижению эффективности лечения, глубокой инвалидизации и высокой смертности больных [1,2,3]. Поэтому проблемы диагностики туберкулезного менингита остются актуальными.Цель. Изучить особенности течения и исходы туберкулезного менингита в условиях реализации стратегии DOTS.

Tuberculoza nazofaringelui

https://bulmed.md/bulmed/article/download/132/132

Tuberculoza nazofaringelui

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science