Autorii prezintă un studiu clinic prospectiv pe un lot de 82 de cazuri de pacienţi cu hernii in-ghinale spitalizaţi în secţia Chirurgie nr.1 a SCM „Sfânta Treime” în perioada 30.XI.2000-30.V.2005, operaţi prin procedeul hernioplastiei non-tensională tip Lichtenstein cu folosirea plasei sintetice din polipropilenă. Analiza clinică efectuată atestă o scădere veridică a complicaţiilor şi recidivilor pos-toperatorii

Ceauş, Vasile

Crudu, Oleg

Musteaţă, Ana

Ţîbîrnă, Constantin

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

663.  Van Cauwenberge P, Watelet J, Dhooge I., Uncommon and unusual complications of otitis media with effusion. în „Int J Pediatr Otorhinolaryngol”, nr.49, 1999, Suppl 1:119-25.4. S.Diacova, I.Ababii, Our experience in diagnosis, treatment and follow up of otitis media with effusions in infanc,y. în „6th  International Conference on Physiology and Pathology of  Hearing”. September 14-16, 1999, Mikolajki, Poland. Abstracts, p. 125-126.5. S.Diacova, T.McDonald, Ch. Beatty, J. Wei,  Ear drops in preventing otorrhea associated with tympanostomy tubes insertion in children, în 4th „European Congress of Oto-Rhino-Laryngology Head and Neck Surgery”, May 13-18, 2000. ICC Berlin, Germany. Abstracts, p. 56.RezumatSe efectuează o analiza comparativă a manifestărilor clinice şi a modifi cărilor locale stabilite intraoperator la copiii cu otită medie exsudativă şi recidivantă. Aceste forme reprezintă diferite sta-dii de otită medie şi au multe particularităţi comune. Diagnosticul se bazează pe datele anamnezei minuţioase şi impedansmetriei în dinamică. Datele otoscopiei nu sunt clare. Modifi cările locale în majoritatea cazurilor sunt, practic, identice. SummaryWe present a comparative analysis of the clinical manifestations and surgical fi ndings in children suffering from otitis media with effusion and recurrent otitis media. These forms represent different stages of otitis media and have many common features. Diagnosis is based on detailed anamnesis and impedance audiometer in dynamics. Otoscopy data are often doubtful. The surgical fi ndings are practically identical in the majority of cases.PROCEDEUL  LICHTENSTEIN – AVANTAJE ŞI PERSPECTIVE  ÎN  TRATAMENTUL FORMELOR COMPLICATE DE HERNII INGHINALEConstantin Ţîbîrnă1, dr. h. în medicină, prof. univ., membru corespondent,Vasile Ceauş2, medic chirurg, Oleg Crudu1, dr., cercetător ştiinţifi c,Alexandru Musteaţă1,  rezident, catedra Chirurgie  nr. 2, USMF „Nicolae Testemiţanu”1, clinica Chirurgie SCM „Sfânta Treime”2Frecvenţa herniilor inghinale constituie 4,9% şi se întâlnesc, în majoritate, la persoanele de sex masculin. Ele reprezintă 80% din totalul herniilor (I. Ioffe, 1978). Pentru tratamentul  herniei inghi-nale la 3% din populaţia adultă se intervine chirurgical (Devlin H.B., 1993).Contingentul pacienţilor cu hernie inghinală în secţiile de chirurgie generală îl alcătuiesc, în majoritate, bărbaţii cu vârsta de la 30 de ani şi mai mult. Rata recidivelor în hernia inghinală după hernioplastiile tradiţionale rămâne înaltă şi constituie 8% (Iu. A. Nesterenco, 1980) sau 10-15% (I.L. Lichtenstein, 1993; I.M. Rutkov, 1993).Metodele tradiţionale de plastie a canalului inghinal uneori se asociază cu traumatizarea n. ilioinguinalis, iliohipogastricus şi genitofemoralis, nu rareori se traumatizează  vasele arteriale şi venoase ale funiculului spermatic. Din metodele tradiţionale chirurgicale de tratament al herniilor in-ghinale, reconstrucţia pe straturi după Shouldice, datorită ratei scăzute a recidivelor, aproximativ 1%, în herniologia modernă, reprezintă un standart cu care putem compara  rezultatele metodelor noi.Un loc aparte îl ocupă pacienţii cu hernii inghinale recidivante, la care este schimbată anatomia canalului inghinal şi există un defi cit de ţesuturi  proprii pentru a putea efectua plastia canalului inghi-nal cu ţesuturi proprii. În asemenea cazuri, tratamentul chirurgical prin metode tradiţionale de plastie cu ţesuturi proprii se transformă într-o operaţie traumatică pentru pacient şi tehnic este mai greu de efectuat, în multe cazuri necesitând anestezie generală şi uneori se poate complica cu complicaţii nu 67atât de frecvente, dar foarte severe. Totodată, un factor principal care favorizează dezvoltarea hernii-lor inghinale se consideră slăbirea fasciei transversale, ca rezultat al insufi cienţei de colagen din cauza dereglării oxidării prolinei (E. E. Peacock, 1984).R. E. Condon consideră că fascia transversală în sine este un material rău pentru plastia porţilor herniare (L. M. Nyhus şi coaut., 1964). Folosirea pentru plastia herniilor inghinale a acestui ţesut defectuos, în special prin prezenţa tensiunii, nu este acceptabilă, în timp ce întărirea peretelui pos-terior  cu ajutorul endoprotezei, fără tensiunea ţesuturilor  se consideră o metodă mult mai efectivă (P. K. Amid şi coaut., 1994; I. L. Lichtenstein, 1980). Deci metodele care se  bazează pe principiul hernioplastiei „free tension”, în care nu are loc tensionarea pereţilor canalului inghinal, cu folosirea diferitelor materiale sintetice, ca dacron, marlex, lavsan, polipropilen, sunt din ce în ce mai acceptate de către chirurgi şi datorită  simplităţii efectuării şi a rezultatelor sigure obţinute.În ultimul timp au apărut multe informaţii despre hernioplastia tip Lichtenstein în tratamentul herniilor inghinale, cu folosirea plasei de polipropilenă, care a ocupat poziţii ferme în Europa şi de-vine populară  şi în Moldova.În 1995 în lucrările Centrului de Hernilogie din Londra s-au analizat 1017 cazuri de operaţi de hernie inghinală prin procedeul Lichtenstein (A. E. Kark, 1995).  Autorii au depistat următoarele complicaţii postoperatorii:• Parestezie în regiunea plăgii postoperatorii – 1,9%.• Hiperemie şi edem în regiunea plăgii postoperatorii – 2,1%.• Supuraţia plăgii – 0,3%.• Neuralgie în regiunea inghinală – 0,1%.• Atrofi a testicolului – 0,2% – după hernii recidivante.• Recidive în cazul herniilor primare – 0,1%.• Recidive în cazul herniilor recidivante – 0,2%.Activitatea de muncă poate fi  reluată peste 10 zile. Pentru persoanele care se ocupă cu munca fi zică peste 17 zile. Perioada însănătoşirii după operaţii tradiţionale constituie 4-6 săptămâni. După procedeul Lichtenstein – 2 săptămâni.Hernioplastia fără tensiune a canalului inghinal cu folosirea materialelor sintetice, după părerea multor autori, este o metodă simplă, avantajoasă din punct de vedere  economic, cu nivel scăzut al recidivelor, complicaţiilor infecţioase şi al altor complicaţii şi poate fi  practicată chiar şi în condiţiile chirurgiei de ambulator.Material şi metode. Au fost analizate 82 de cazuri, persoane spitalizate în secţia Chirurgie nr.1 a  SCM „Sfânta Treime” în perioada 30.XI.2000-30.V.2005, operate pentru hernii inghinale, pro-cedeul Lichtenstein, cu folosirea plasei sintetice din polipropilenă, care a fost fi xată  cu material de sutură prolen 2/0. În toate cazurile erau bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 29-79 de ani. Din acestea:1. Hernii inghinale  primare – 60 de cazuri; hernii inghinale directe – 37 de cazuri; hernii in-ghinale oblice – 23 de cazuri (dintre care hernii inghino-scrotale de dimensiuni mari cu lichidarea spaţiului inghinal, practic, lipsa peretelui posterior – 14 cazuri).2. Hernii inghinale recidivante – 18 cazuri.3. Hernii inghinale rerecidivante – 4 cazuri.Cu patologie concomitentă – 19 cazuri, mai frecvent patologie cardiacă ca CI; HTA; dereglări de ritm cardiac; infarct miocardic în anamneză – un caz.În cazul nostru am folosit plasă din polipropilenă cu dimensiunea 7,5 X 15 cm, care a fost fi xată cu material de sutură prolen 2/0. Durata  medie a operaţiei – 55 minute. Operaţiile au fost înfăptuite:- Sub anestezie locală în asociere cu premedicaţie i/v – 75 de cazuri.- Anestezie rahidiană – 6 cazuri.- Anestezie generală  fără miorelaxare cu respiraţie spontană– un caz.Profi laxia infecţiei în perioada  intraoperatorie şi în cea postoperatorie s-a efectuat prin admini-strarea cu 30 minute preoperator a antibioticelor din clasa cefalosporinelor, generaţia I - 1,0 i/v. Cupa-rea durerilor în perioada postoperatorie s-a realizat prin administrarea analgeticelor, ca Sol Analgină 50% - 2,0 în combinaţie cu Sol. Dimedrol 1% - 1,0 i/m, o singură zi postoperator.Rezultate şi discuţii. Analizând cele 82 de cazuri la care s-a înfăptuit hernioplastia, procedeul 68Lichtenstein pentru hernie inghinală, cu utilizarea plasei  din polipropilenă, putem vorbi despre urmă-toarele rezultate. Durata de spitalizare a fost de la o zi până la 7 zile, în medie, 3,7 zile.  În toate cazu-rile plăgile postoperatorii s-au cicatrizat primar. În perioada postoperatorie s-a observat  că pacienţii suportă operaţia mult mai uşor, se ridică din pat şi pot să meargă în aceeaşi zi, chiar în primele ore după operaţie, iar sindromul algic este mult mai slab ca după hernioplastiile tradiţionale şi a necesitat administrare de analgetice o singură zi postoperator. Pacienţii se pot reîntoarce rapid la activitatea fi zică normală peste 10 zile. Se pot reîntoarce la munca fi zică grea peste o lună. Nu a fost înregistrată nici o complicaţie generală.Complicaţii legate de procedeul chirurgical:1. Imediate:• Serom al plăgii postoperatorii - un caz. Examenul bacteriologic a fost negativ. S-a rezolvat după evacuare şi antibioticoprofi laxie fără a fi  necesară reintervenţie chirurgicală.2. Chirurgicală:• Febră postoperatorie - 3 cazuri, pe care am califi cat-o ca o infl amaţie aseptică ca rezultat  la materialul sintetic implantat.• Parestezie în regiunea plăgii postoperatorii > 1 lună – 2 cazuri.3. Tardive:• Recidivă a herniei nu s-a depistat.În urma comparaţiei datelor din literatură şi ale experienţei noastre, s-a constatat o tendinţă tot mai mare de practicare a hernioplastiei fără tensiune, cu folosirea plasei sintetice. În cazul nostru am utilizat procedeul Lichtenstein cu folosirea plasei din pilopropilenă, în primul rând, în toate cazurile de hernii inghinal recidivante. Acest procedeu este indicat şi în tratamentul chirurgical al herniilor directe, herniilor oblice prin alunecare, herniilor inghino-scrotale de dimensiuni mari şi în toate cazu-rile în care avem o dezvoltare slabă a ţesuturilor proprii. De asemenea, considerăm că se poate utiliza la persoanele de sex masculin, cu vârsta peste 30 ani şi în toate cazurile când pacienţii au profesie ce presupune muncă fi zică grea. În acelaşi timp, suntem de părerea că hernioplastia fără tensiune tip Lichtenstein este o operaţie  puţin traumatică, tehnic este simplu de efectuat şi se suportă bine de pa-cienţi şi dând rezultate foarte bune. Astfel, acest procedeu de operaţie poate fi  practicat cu succes în formele complicate de hernii inghinale.Concluzii• Hernioplastia non-rensională, procedeul Lichtenstein, efectuată în formele complicate de her-nii inghinale, are o incidenţă minină de recidivă.• Se înregistrează complicaţii minime postoperatorii  cu reîntoarcere rapidă la activitatea fi zi-că. Bibliografi e selectivă1. P. K. Amid, Hernia, 1997.2. R.Bendavid, Hernia, ed. 1995.3. H. B. Devlin, Surgery, 1993.4. E.Târcoveanu, Tehnici chirurgicale, Iaşi, 2003.5. I. L. Lichtenstein,  A. G. Shulman, P. K. Amid, Hernia, ed. 1995.6. I. L. Lichtenstein, A. G.Shulman, P. K. Amid, Surg Clin North Am, 1993.7. L. M. Nyhus, Hernia, 1998.8. J. F. Patino, Hernia, ed, 1995.9. S. H. Veitzel, A. J.Botha, P. A. Thomas, Hernia, 1998.10. В. Н. Егиева, Ненатяжная герниопластика, М., 2002.11. В. В.Жебровский, Tom Elibaşir Mohamed, Хирургия грыж живота и эвентраций, Симферополь, 2002.12. И. Л. Иоффе, Оперативное лечение паховых грыж, М., 1968.13. А. Д. Тимошин, Актуальные вопросы герниологии, М., 2002.6914. К. Д.Тоскин, В. В. Жебровский, Грыжи брюшной стенки, М., 1990.15. Ю. А.Нестеренко, Ю. Б. Салов, Хирургия, 1980.RezumatAutorii prezintă un studiu clinic prospectiv pe un lot de 82 de cazuri de pacienţi cu hernii in-ghinale spitalizaţi în secţia Chirurgie nr.1 a  SCM „Sfânta Treime” în perioada 30.XI.2000-30.V.2005, operaţi prin procedeul  hernioplastiei non-tensională tip Lichtenstein cu folosirea plasei sintetice din polipropilenă. Analiza clinică efectuată atestă o scădere veridică a complicaţiilor şi recidivilor pos-toperatorii. SummaryThe authors present a prospective clinical study of a lot of 82 cases of patients with inguinal her-nias, hospitalized in the surgical department no. 1 of the Municipal Central Hospital “Sfânta Treime” during the period 30.XI.2000 – 30.V.2005 and operated by the non –pressure method of Liechtenstein type with the utilization of the synthetic net of polypropylene. The performed clinical analysis attests a veridical diminution of the postoperative complications and relapses. ARTROPLASTIA ÎN TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR SEVERE ALE ŞOLDULUI Gheorghe   Croitoru,  dr., conf. univ., Vitalie Beţişor , dr.h. în medicină, prof. univ., membru corespondent,catedra Ortopedie-Traumatologie, FR şi SC, USMF „Nicolae Testemiţanu“Artroplastia totală protetică constituie o adevărată revoluţie în istoricul chirurgiei şoldului, în-deplinind obiectivele de mult căutate (dorite) de ortopezi şi nu  numai – înlăturarea durerilor, amelio-rarea sau restabilirea  mobilităţii şi a stabilităţii articulare cu îmbunătăţirea  calităţii vieţii pacientului. Ea este considerată astăzi cel mai utilizat procedeu de reconstrucţie a şoldului la adult, reprezentând o soluţie terapeutică de calitate pentru o serie de afecţiuni degenerative, infl amatorii, congenitale sau traumatice ale articulaţiei coxo-femurale. Cele peste un milion de proteze implantate anual în lume îmbunătăţesc substanţial calitatea vieţii unor pacienţi cu handicap motor grav.Se consideră că o artroplastie este corect realizată dacă s-a obţinut o fi xare de durată a com-ponentelor protezei, dacă mişcările produse sunt nedureroase şi dacă suprafeţele cuplului de frecare funcţionează cu coefi cient de fricţiune scăzut, în vederea minimalizării fenomenului de uzare. Rata de supravieţuire a unei asemenea proteze este de 95% după 10 ani de solicitare. Concomitent cu progresul tehnico-ştiinţifi c şi acumularea experienţei specialiştilor, artroplastia de şold în R. Moldova a evaluat cu binecunoscutele etape: artroplastie cu interpoziţie a ţesuturilor moi (fascia lata, dura mater – prof. univ. Larisa Iacunin); aloplastie cu ţesut osteocartilaginos sau substi-tuirea cervico-cefalică cu alogrefe conservate în soluţii de formol (prof. univ. S. Stamatin şi I.Marin, conf. univ. P. Pulbere), endoproteze cervico-cefalice Moor-ŢITO (V.Beţişor).Prioritatea implementării artroplastiei protetice totale de şold în R.Moldova îi aparţine renumi-tului ortoped rus C.Sivaş, care în 1968 a operat în Chişinău trei pacienţi cu o  endoproteză bine cunos-cută a autorului de tip „metal-metal”. Această proteză a fost confecţionată dintr-un aliaj de Co-Cr-Ni şi aplicată fără folosirea cimentului printre primele în lume. Ea a asigurat uneori o funcţionalitate bună între 10-25 ani.Spre regret, artroprotezele „metal-metal” temporar au fost abandonate din cauza proprietăţilor constructive ale stem-ului şi nu a cuplului de frecare. Propunerea ingenioasă a lui J.Charnley a cuplu-

Procedeul Lichtenstein – avantaje şi perspective în tratamentul formelor complicate de hernii inghinale

https://bulmed.md/bulmed/article/download/29/29

Procedeul Lichtenstein – avantaje şi perspective în tratamentul formelor complicate de hernii inghinale

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science