În lucrare sunt prezentate succint etapele de fondare şi dezvoltare a serviciului de chirurgie cardiacă în Republica Moldova şi starea lui actuală

Chişlaru, Leonid

Ciubotaru, Anatol

Manolache, Gheorghe

Romanian

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science

8ISTORICUL ŞI PREZENTUL CHIRURGIEI CARDIOVASCULARE ÎN REPUBLICA MOLDOVAAnatol Ciubotaru, dr. h. în medicină, Gheorghe Manolache, dr. în medicină,Leonid Chişlaru, dr. în medicină, IMSP Centrul de Chirurgie a InimiiÎn anul 1880 marele savant-chirurg cu renu-me mondial Theodor Billroth (1829-1894, Viena) spunea: „Chirurgul care doreşte să fi e respectat de colegii săi nu va îndrăzni niciodată să aplice vreo sutură pe inimă.“ Însă nu peste mult timp chirur-gia cardiovasculară a devenit o disciplină separată, care se dezvoltă foarte vertiginos.Realizările ştiinţei medicale din prima ju-mătate  a  secolului  al XX-lea, înregistrate atât în  sfera disciplinelor fundamentale, cât şi  a celor clinice, au oferit posibilitatea de a preciza diag-nosticul morfofuncţional cu o corecţie anatomică radicală în majoritatea patologiilor chirurgicale, printre care şi  malformaţiile cardiace congenita-le. Ca rezultat, în anul 1944 a fost fundamentată o nouă disciplină clinică - chirurgia cardiovasculară. Prima anastomoză vasculară intersistemică (între arterele subclaviculară şi pulmonară stângă) a fost efectuată, la propunerea cardiologului H.Taussig, în anul 1944, de către chirurgul A. Blalock, la un copil cu tetralogia Fallot. Mai apoi au urmat o se-rie de încercări de a lichida defectul septal inter-atrial pe inimă lucrândă (R. Cohn, 1946; Murray, 1948; Sondergaard, 1952; Crafoord, 1953), dar fără succes. Un eveniment important a fost înregistrat la 2 septembrie 1952, când  F.John Lewis de la uni-versitatea din Minnesota (SUA), pentru prima dată a închis cu succes un defect septal atrial pe inimă lucrândă. Apoi peste 8 luni, în anul 1953, John Gibbon, după o perioadă de studii experimentale de 20 de ani, a rezolvat chirurgical 4 copii (prima operaţie a fost efectuată la 6 mai), utilizând pentru prima oară circulaţia extracorporeală, cu un aparat realizat personal, dar numai cu un caz de supravieţuire a pacientului.   Întemeietorul chirurgiei cardiovasculare pe inimă deschisă este recunoscut  C.Walton Lillehei din Minneapolis (SUA), care, în anul 1954, a realizat cu succes o serie de operaţii în malformaţiile cardiace congenitale la copil, folosind circulaţia extracorporeală încrucişată de la părinte la copil (ul-terior aplicând efi cace aparatul de circulaţie extracorporeală). Rezultatele sale au fost publicate pentru prima dată în jurnalul „Surgery”, sub denumirea „The direct vision intracardiac correction of conge-nital anomalies by controled cross-circulation: results in thirty–two patients with VSD, tetralogy of Fallot, and atrioventricular communis defects”. Prin urmare, corecţia chirurgicală a malformaţiilor cardiace congenitale a stat la baza apariţiei chirurgiei cardiovasculare moderne. C.W.Lillehei afi rma că personal cunoaşte doar o singură operaţie, care se poate solda cu o mortalitate de 200%, riscului egal pentru viaţă fi ind supus atât copilul, cât şi părintele, la circulaţia sangvină a căruia era unit copilul. Un alt întemeietor al chirurgiei cardiovasculare moderne, profesorul universităţii din Houston (SUA), Denton A. Cooley, în anul 2000 constata: „chirurgia cardiovasculară s-a dezvoltat atât de Theodor Billroth în teatrul anatomic9rapid, încât este greu de crezut că această specialitate are doar o jumătate de secol”. Deşi de la prima operaţie cu circulaţie extracorporeală au trecut numai 50 de ani (1954), realizările cardiochirurgiei sunt fantastice, datorită faptului că a căpătat o vastă răspândire în toată lumea, fi ind numită, pe bună dreptate, „regina tuturor chirurgiilor”. În acest an, aniversăm 42 de ani de la fondarea primei secţii de chirurgie cardiovasculară în Re-publica Moldova. La 2 februarie 1964 în locul secţiei de neurologie a Spitalului Clinic Republican a fost deschisă secţia de chirurgie cardiovasculară cu 25 de paturi. A fost amenajată o sală de operaţii şi de servicii auxiliare: cabinet de angiografi e şi cateterism cardiac, salon cu un pat de terapie intensivă, dotat cu monitor de înregistrare continuă a electrocardiogramei şi cu semnalizare sonoră. Ideea de organizare a secţiei de chirurgie cardiovasculară îi aparţine regretatului profesor Nico-lae Anestiadi, şeful catedrei Chirurgie facultativă a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai chirurgiei Moldovei din secolul al XX-lea,  cel care a deschis porţile chirurgiei moderne în ţara noastră.     Profesorul Nicolae Anestiadi                              Profesorul Nicolae Anestiadi examinează                                                                                                     un pacient La 20 noiembrie 1961 (doar peste 7 ani după prima operaţie cu circulaţie extracorporeală rea-lizată în SUA) profesorul Nicolae Anestiadi a efectuat cu succes prima comisurotomie mitrală unei paciente de 19 ani, iar până în anul 1963 a mai realizat 9 operaţii pe cord în cardiopatia valvulară re-umatismală cu rezultate bune (un singur deces).Profesorul Nicolae Anestiadi,  personalitate ştiinţifi că şi medicală remarcabilă, a determinat recunoaşterea şi impunerea necesităţii organizării secţiei de chirurgie cardiovasculară, care între anii 1961-1971 a fost condusă de asistentul catedrei Chirurgie facultativă a Institutului de Stat de Medici-nă din Сhişinău, doctorul în medicină Valentin Vasiliev. Primii colaboratori ai secţiei au fost Ion Melnic (ulterior a pus bazele chirurgiei vasculare în Moldova şi  a operat cu succes primul bolnav cu coarctaţie aortică), Nicolae Burdilă (anesteziolog) şi tinerii chirurgi Trofi m Pascari şi Victor Pascariuc. Ultimul a condus secţia din anul 1971 până în anul 1994.10De la stânga la dreapta: Gheorghe Musteaţă, Valentin Vasiliev,  Nicolae Anestiadi,  Boris Golea, Victor Pascariuc discută un caz clinic Mai târziu, după pregătirea specială în chirurgia cardiovasculară la Institutul „A.Bakulev” din Moscova, în activitatea secţiei s-a inclus Boris Golia, asistent la catedra Chirurgie facultativă, care a contribuit esenţial la organizarea şi dezvoltarea chirurgiei cardiace autohtone.În această perioadă se efectuau intervenţii chirurgicale pacienţilor cu stenoză mitrală, stenoză aortică, pericardite constrictive, coarctaţie de aortă, canal arterial persistent, miastenie şi diverse patologii arteriale şi venoase. Din anul 1964 s-au implementat în practica medicală angiografi a şi cateterismul cardiac - metode extrem de utile în aprecierea diagnosticului şi conduitei medicale.În anul 1966 în activitatea secţiei s-a încadrat chirurgul Victor Melniciuc, fondatorul servici-ului şi specialistul principal în tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac, care a efectuat primele operaţii de implantare a cardiostimulatorului (1977).Pe parcursul anilor 1975-1979, tinerii chirurgi Gheorghe Manolache şi Grigore Ţurcan au însuşit circulaţia extracorporeală la intervenţiile chirurgicale experimentale pe animale, care cu succes a fost implementată în activitatea clinică începând cu anul 1980. Un efort colosal în pregătirea echipei de medici şi a serviciilor auxiliare pentru efectuarea operaţiilor pe cord deschis în condiţii de circulaţie extracorporeală a depus şeful catedrei Chirurgie facultativă, conferenţiarul Boris Golia, care a preluat această funcţie în noiembrie 1968, după dece-sul prematur al învăţătorului său, întemeietorul chirurgiei cardiovasculare în Moldova, profesorul Nicolae Anestiadi, continuând tradiţia lui de menţinere a nivelului profesional ştiinţifi c, didactic şi chirurgical. Conferenţiarul Boris Golia a iniţiat în Republica Moldova operaţiile pe cord deschis în condiţii de circulaţie extracorporeală şi a efectuat cu succes în anii 1980-1987 primele 90 de operaţii. Din 1987 până în 1991 serviciul de cardiochirurgie a fost condus de profesorul Vladimir Satmari, la iniţiativa căruia a fost desfi inţată catedra Chirurgie facultativă a Institutului de Stat de Medicină din Сhişinău, fi ind transformată în laborator de cardiochirurgie la Institutul de Cardiolo-gie. Acest pas a avut urmări foarte grave asupra nivelului de pregătire a absolvenţilor Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, de asemenea şi asupra întregului sistem sanitar din ţară.În anul 1988 a fost organizată secţia de chirurgie a malformaţiilor cardiace congenitale. Şef de secţie a fost numit doctorul în medicină Anatol Ciubotaru, iar colaboratori au devenit chirurgii Liviu Maniuc, Vasile Corcea şi cardiologul-pediatru Oxana Malâga. Acest serviciu este foarte costisitor, de aceea dezvoltarea cardiochirurgiei poate avea loc nu-11mai cu un suport economic şi administrativ la cel mai înalt nivel. În acest context menţionăm că o contribuţie importantă la acest capitol a adus profesorul Gheorghe Ghidirim, care, fi ind un chirurg şi un savant renumit, a demonstrat şi  calităţi manageriale la nivel de ţară, contribuind substanţial la dezvoltarea cardiochirurgiei în Republica Moldova. La iniţiativa Domniei sale au fost începute colaborări profesionale cu clinici din România, Israel, SUA ş. a., prin intermediul cărora au fost pregătiţi zeci de cardiochirurgi în cele mai renumite clinici. Astfel, începând cu anul 1991, cardio-chirurgia în Moldova a cunoscut o dezvoltare sigură şi continuă. Din  anul 1991 serviciul de chirurgie cardiovasculară este condus de doctorul habilitat în medicină Anatol Ciubotaru, la iniţiativa căruia a fost creată o instituţie specializată de chirurgie cardiovasculară – Centrul Ştiinţifi co-Practic de Chirurgie Cardiovasculară, denumit ulterior Cen-trul de Chirurgie a Inimii. Având pregătire tematică în România, Israel, Franţa, Germania, SUA şi în centre medicinale din alte ţări, a implementat în activitatea chirurgicală din Republica Moldova operaţii în majoritatea malformaţiilor cardiace congenitale (tetralogia Fallot, transpoziţia vaselor magistrale, defecte septale etc.), operaţiile plastice la valvele cardiace, chirurgia aortei şi a vaselor coronariene, operaţiile simultane la cord şi la alte organe, hipotermia profundă cu arest circulator ş.a. În această perioadă numărul operaţiilor efectuate anual s-a majorat de la 90 la 540, cu micşora-rea letalităţii postoperatorii de la 8,5% la 1,8%. Aceste realizări se datorează, în mare măsură, fap-tului că toţi specialiştii (chirurgi, anesteziologi-reanimatologi, perfuziologi etc.) sunt implicaţi în programe de parteneriat cu clinici renumite de peste hotare, unde au posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele şi perfecţiona calităţile profesionale. Principala realizare este conştientizarea de către întregul colectiv a faptului că, incontestabil, cardiochirurgia este o specialitate, care presupune lu-crul doar în echipă şi acţiunile fi ecărui membru au, în egală măsură, o importanţă decisivă pentru obţinerea rezultatului fi nal dorit.Vizită în secţia de anestezie şi reanimare cardiovasculară12 Colectivul de medici al IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii(de la stânga la dreapta, primul rând: Gheorghe Manolache, Vitalie Moscalu, Anatol Ciubotaru, Aurel Batrânac, Leonid Chişlaru; al doilea rând: Vladislav Morozan,  Ilona Cucu,  Nelea Ghicavâi, Andrei Ureche, Oleg Repin, Serghei Voitov,  Vasile  Sârbu,  Liviu Maniuc,  Vasile  Corcea,  Eduard  Cheptănaru, Serghei Manolache)IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este unica instituţie medicală de profi l în Republica Mol-dova, aici efectuându-se atât diagnosticul, tratamentul conservativ, cât şi tratamentul chirurgical al afecţiunilor cordului şi vaselor la toate grupele de pacienţi, inclusiv nou-născuţi. În Centrul de Chi-rurgie a Inimii activează secţia de chirurgie a malformaţiilor cardiace congenitale cu 25 de paturi (şef Liviu Maniuc), secţia de chirurgie a malformaţiilor cardiace dobândite cu 30 de paturi (şef, doctor în medicină Gheorghe Manolache), secţia de anestezie şi reanimare cardiovasculară cu 6 paturi (şef Ser-giu Manolache), laboratorul de perfuziologie (şef Eugen Vârlan), laboratorul cardioangiografi c (şef Vasile Sârbu), laboratorul clinico-biochimic (şef Mariana Vivat), cabinetul de diagnostic ecografi c (şef Oxana Malâga), două săli de operaţie dotate cu echipament corespunzător standardelor europene pentru efectuarea operaţiilor pe cord deschis.Vizită a directorului IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii Anatol Ciubotaruîn secţia de chirurgie a malformaţiilor cardiace congenitaleÎn prezent în IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii se efectuează peste 500 de operaţii anual, in-clusiv 350-400 cu circulaţie extracorporeală.13         Secvenţe din sala de operaţiiActivitatea ştiinţifi că a Centrului este organizată de directorul IMSP Centrul de Chirurgie a Ini-mii Anatol Ciubotaru, doctor habilitat în medicină, vicedirectorul pentru activitatea ştiinţifi că Vitalie Moscalu, doctor în medicină, secretarul ştiinţifi c Leonid Chişlaru, doctor în medicină, la ea partici-pând activ colaboratorii  laboratorului Chirurgia malformaţiilor cardiace congenitale, şef Oleg Repin, doctor în medicină laboratorului Chirurgia viciilor cardiace dobândite, şef Vladislav Morozan, doctor în medicină, şi laboratorului experimental, şef Serghei Cebotari, doctor în medicină.Realizările ştiinţifi ce obţinute de colaboratorii Centrului în comun cu clinica din Hannover, Germania, sunt apreciate ca pionierat ştiinţifi c în domeniul ingineriei tisulare pe plan mondial, fi ind refl ectate în rapoartele prezentate la congresele mondiale pe specialitate. Despre aprecierea înaltă a rezultatelor ştiinţifi ce confi rmă şi premiul Rudolf-Schoen pentru cea mai valoroasă publicaţie a anu-lui 2006 din Germania, înmânat la 25 octombrie.Dintre alte realizări menţionăm:• evaluarea diferitelor tehnici de revascularizare chirurgicală în cardiopatia ischemică; • elaborarea tehnicilor reconstructive în chirurgia valvulopatiilor dobândite.Experienţa IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii este recunoscută atât pe plan naţional, cât şi in-ternaţional. Pe parcursul ultimilor 10 ani au fost elaborate 2 teze de doctor şi o teză de doctor habilitat şi peste 150 de lucrări ştiinţifi ce, despre care s-a comunicat la diverse manifestări ştiinţifi ce din ţară şi din străinătate (Germania, SUA, Australia, Canada, Belgia, Turcia, Rusia, România, Spania, Olanda), unele fi ind publicate în reviste de specialitate (Journal of Heart Valve Disease, Circulation, Ann. of Thoracic Surgery, Romanian Journal of Cardiovascular Surgery, Грудная и сердечно-сосудистая хирургия, Бюллетень НЦССХ им. А.Н.Бакулева) şi în volume de rezumate ale lucrărilor prezentate la diferite congrese. În prezent mulţi dintre colaboratorii Centrului sunt antrenaţi în activitatea de cercetare şi lucrează asupra tezelor de doctorat.Majoritatea medicilor din IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii au făcut schimb de experienţă şi şi-au perfecţionat cunoştinţele în clinici renumite din străinătate (SUA, Germania, Italia, Franţa, Israel, România, Rusia, Ucraina, Lituania).Actualmente în IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii îşi desfăşoară activitatea 42 de medici şi 61 de asistente medicale, inclusiv un doctor habilitat în medicină, 7 doctori în medicină, 21de medici şi 16 asistente medicale de categorie superioară. Sperăm că şi în continuare chirurgia cardiovasculară în Republica Moldova va cunoaşte o dez-voltare multilaterală, iar medicina se va bucura de o atenţie sporită din partea statului şi va fi  fi nanţată corespunzător cerinţelor contemporane.RezumatÎn lucrare sunt prezentate succint etapele de fondare şi dezvoltare a serviciului de chirurgie cardiacă în Republica Moldova şi starea lui actuală. SummaryIn this article was presented the steps of fondation, evaluation, development, and actual situa-tion of cardiovascular surgery in Republic of Moldova.

Istoricul şi prezentul chirurgiei cardiovasculare în Republica Moldova

https://bulmed.md/bulmed/article/download/238/238

Istoricul şi prezentul chirurgiei cardiovasculare în Republica Moldova

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Science