Pancreatita emfizematoasă

Pancreatita emfi zematoasă este o patologie potenţial fatală, care necesită abordare medicală şi deseori chirurgicală agresivă. Manifestarea clinică iniţială poate fi insidioasă şi, în lipsa iniţierii timpurii a tratamentului, maladia va progresa rapid spre sepsis. Modalităţile iniţiale de evaluare imagistică a pacienţilor cu acuze abdominopelvine frecvent sunt radiografi a simplă şi ultrasonografi a. Totuşi, pentru un diagnostic diferenţial sau pentru localizarea şi confirmarea datelor prezumptive metoda preferată este tomografi a computerizată. Cunoaşterea caracteristicilor patofi ziologice, a factorilor predispozanţi şi a datelor imagistice asociate infecţiilor producătoare de gaz contribuie la diagnosticul prompt, la monitorizarea complicaţiilor potenţiale şi la evaluarea răspunsului terapeutic

Pseudomyxoma peritonei (Literature review)

Author presents a literature review comprising data on etiology and pathogenesis, morphology, clinical features, different diagnostic and treatment methods of a rarely encountered disease – pseudomyxoma peritonei

Appendiceal mucocele (Literature review)

The mucocele of the appendix is an uncommon disorder which is often asymptomatic but sometimes causes acute appendicitis-like symptoms. Sometimes, patients with mucocele can present with confusing symptoms. Preoperative suspicion and diagnosis of appendiceal mucocele are important. Ultrasonography and computed tomography are useful tools for the diagnosis of appendiceal mucocele. It may be also recognized by colonoscopy as a smooth submucosal lesion of the cecum. Optimal management of the mucocele could be achieved through accurate preoperative diagnosis. Preoperative diagnosis is a major component for minimizing intra-operative and post-operative complications

Krukenberg tumor. (Literature review).

Krukenberg tumor represents an uncommon metastatic tumor of the ovary. This paper provides a review of the major pathologic manifestations of Krukenberg tumor, patient characteristics, clinical and laboratory features, prognostic factors, and its pathogenesis. Knowledge of the diagnostic manifestations of the tumor leads to the correct diagnosis and prevents tumor misclassifi cation, thus avoiding improper clinical management. Prognosis of Krukenberg tumor is still very poor but there seem to exist several factors that appear to have an impact on survival. There is no established treatment for Krukenberg tumors

Immunohistochemistry profile of the mucinous lesions of appendiceal and ovarian origin

Laboratory of Hepato-Pancreato-Biliary Surgery, Surgery no.1 "Nicolae Anestiadi", State University of Medicine and Pharmacy “Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of MoldovaIntroduction: Pseudomyxoma peritonei (PMP) is a rare clinical entity, characterized by a significant amount of mucinous ascites associated by peritoneal mucinous implants. The most frequent localization of primary lesion are the appendix and ovaries (epithelial mucinous lesions with varying histopathological architecture), although other primary sites of origin were described: gallbladder, stomach, pancreas, colon, uterus, fallopian tubes, urinary bladder, breast and lungs. There are still ongoing discussions in the literature about PMP, especially regarding the origins, histopathology and adequate treatment. The biological potential of the lesions depends on several factors which may be determined at the morphological examination. The primary aim is to identify the primary lesion site. In majority of PMP cases the primary lesion is originating from appendix. In some cases, though, there may be metastases to the ovaries, which need to be differentiated from primary mucinous ovarian lesions, especially in condition of grossly normal appendix. Taking in consideration all mentioned above, epithelium from different sites manifest different immunohistochemical expressions and this may help to identify the primary lesion site. Ovary epithelium and majority of tumors originating from the ovary manifest positive expression for cytokeratin 7 (CK 7) and are negative for cytokeratin 20 (CK 20), while appendiceal epithelium and tumors originating from appendix and colon are positive for CK 20 and negative for CK 7. Another specific immunohistochemical marker for colorectal and appendiceal origin tumors is the carcinoembrionic antigen (CEA). Materials and methods: Current paper included two cases of ovarian mucinous cystadenoma, two cases of PMP of appendiceal origin (mucinous cystadenocarcinom a) and one case of appendiceal mucinous cystadenocarcinoma. An immunohistochemical profile including CK 7, CK 20 and CEA for all the specimens was perfonned. Results: For cases of PMP of appendiceal origin (n=2) and appendiceal mucinous cystadenocarcinoma (n=l) a positive expression of CK 20 and CEA was obtained, manifested by moderate and/or intense reaction in cytoplasm and membrane of majority of tumor cells (C++/+++; M++/+++). Reaction for CK 7 was negative. For cases of ovarian mucinous cystadenoma (n=2) a positive expression of CK 7 was obtained, manifested by intense reaction in cytoplasm and membrane of the tall prismatic epithelium (C+++; M+++). Reaction for CK 20 and CEA was negative. Conclusion: Results obtained within the current study showed a difference of the immunohistochemical profile of the mucinous lesions of appendiceal and ovarian origin, thus confirming the available data. These findings prove that the immunohistochemical profiling may help to identify the origin of the primary lesion and this have an impact on the subsequent management of these patients

Low grade and high grade appendiceal mucinous lesions

Catedra Chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi” şi Laboratorul de Chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Moldova, Institutul de Medicină Urgentă, Secţia de Ginecologie Chirurgicală, Institutul Mamei şi CopiluluiIntroducere. Mucocelul apendicular reprezintă o patologie rară, care se poate prezenta printr-o varietate de semne clinice sau poate fi depistat incidental intraoperator. Mucocelul apendicular reprezintă o dilatare a apendicelui care se datorează acumulării intraluminale a substanței mucinoase și poate fi un proces atât benign, cât și malign. Incidența mucocelului apendicular este de 0.2-0.4% din apendicele vermiculare înlăturate și constituie 8% din toate tumorile apendicelui. Mucocelul apendicular în 10-15% din cazuri poate progresa spre pseudomixom peritoneal, care are un impact major asupra rezultatelor tratamentului și supraviețuire. Pseudomixomul peritoneal are o incidență estimată de un caz la un milion pe an. Nu există, totuși, o statistică relevantă privind frecvența evoluării leziunilor mucinoase ale apendicelui spre pseudomixom. Scopul acestui studiu este de a analiza rezultatele proprii ale tratamentului mucocelului apendicular. Materiale și metode. În studiu au fost incluși 22 de pacienți din trei instituții. Din grupul total 10 pacienți (45,45%) au fost diagnosticați primar sau au dezvoltat pe parcurs pseudomixom peritoneal, dintre care nouă cu neoplasme mucinoase cu potențial malign sporit. Rezultate. Durata medie dintre diagnosticarea leziunii mucinoase primare și dezvoltarea pseudomixomului peritoneal a constituit 75±24.77 luni. Au decedat 4 pacienț din lotul cu neoplasme mucinoase cu potențal malign sporit. Concluzii. Datele obținute arată o diferență statistic semnificativă a duratei supraviețuirii și a apariției pseudomixomului peritoneal în funcție de tipul histologic al neoplasmelor apendiculare mucinoase, fiind mai frecvente în cazul leziunilor mucinoase cu potențial malign sporit.Appendiceal mucocele is a rare entity that can present with a variety of clinical symptoms or occur as an incidental surgical finding. Appendiceal mucocele is a dilatation of the appendix as a result of intraluminal accumulation of the mucoid substance. It may be a benign or malignant process. The incidence is 0.2%-0.4% of all appendectomied specimens and 8% of appendiceal tumors. Around 10%–15% of mucoceles progress to pseudomyxoma peritonei, changing completely the outcome. Pseudomyxoma peritonei is a rare disease with an estimated incidence of 1 per million per year, and is thought to originate usually from an appendiceal mucinous epithelial neoplasm. However it is not known exactly how often these neoplasms lead to pseudomyxoma peritonei. The aim of this study was to analyze the own treatment results of these pathologies. Materials and methods. Twenty two patients from three institutions were included in the study. Ten patients (45,45%) were primarily diagnosed or subsequently developed pseudomyxoma peritonei, nine of them had high grade appendiceal mucinous neoplasms. Results. The median time between diagnosis of the primary neoplasm and pseudomyxoma peritonei development was 75 months. Four patients died from the high grade appendiceal mucinous neoplasms group. Conclusions. The obtained data show a statistically significant difference of the survival time and of the development of pseudomyxoma peritonei depending on the histological type of the appendiceal mucinous lesions, and the latter is more frequent in case of high grade appendiceal mucinous neoplasms

Hernia epigastrică strangulată (Revista literaturii)

Hernia epigastrică reprezintă o patologie rară în abdomen, constituie aproximativ 0,35 – 1% din toate herniile abdominale. Fiind în majoritate asimptomatice, sunt descoperite accidental. Autorii discută în privinţa simptomatologiei, complicaţiilor, clasifi cării şi metodelor de tratament a herniilor epigastrice în contextul revistei de literatură

Managementul hemoragiilor severe la pacientul somatic/non-chirurgical: protocol clinic național PCN-253

Catedra Anesteziologie și Reanimatologie nr. 1 „Valeriu Ghereg”, USMF „Nicolae Testemițanu”, Laboratorul de chirurgie hepatopancreato-biliară a USMF „Nicolae Testemițanu”Acest protocol clinic național propus de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale de ultimă oră privind managementul hemoragiilor la pacientul adult și are ca obiectiv primar sporirea calității asistenței medicale în hemoragiile masive și reducerea la maxim a transfuziilor de produși sanguini. Protocolul propus poate servi ca sursă de inspirație pentru elaborarea protocoalelor clinice instituţionale, în funcție de nivelul instituției medicale și posbilitățile sale reale. La recomandarea Ministerului Sănătăţii, pentru monitorizarea protocoalelor clinice instituţionale, pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Patologia colonului în pancreatita acută severă necrotică

Patologia colonului, care complică pancreatita acută, este asociată cu o rată mare a mortalităţii. Diagnosticul pre- şi intraoperator al complicaţiilor colonice în pancreatita acută este dificil. Tratamentul chirurgical al acestei patologii până la momentul actual este echivoc

Surgical treatment of acute pancreatitis (A review)

Catedra Chirurgie nr. 1 “N. Anestiadi”, Laboratorul de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică, Universitatea de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă, Chişinău, MoldovaTratamentul pancreatitei cronice (PC) este o provocare pentru chirurgi. Pe parcursul ultimelor decenii, completarea cunoştinţelor despre patofiziologia PC, ameliorarea rezultatelor rezecţiilor pancreatice majore, precum şi integrarea metodelor sofisticate de diagnostic în practica clinică au condus spre modificări esenţiale în chirurgia PC. În această revistă a literaturii se vor detalia indicaţiile pentru tratamentul chirurgical a PC, procedeele chirurgicale şi rezultatele acestora.Treatment of chronic pancreatitis (CP) is a challenging condition for surgeons. During the last decades, increasing knowledge about pathophysiology of CP, improved results of major pancreatic resections, and integration of sophisticated diagnostic methods in clinical practice have resulted in significant changes in surgery for CP. This review will detail the indications for surgery in CP patients, the surgical procedures, and the results